Capitolul II — Registratura, grefa, arhiva și documentarea juridică

(1) Corespondența adresată parchetelor din cadrul Ministerului Public se primește de prim-grefier ori de grefierul șef sau de alt grefier desemnat de conducătorul parchetului.

(2) La primirea corespondenței se verifică dacă mențiunile de pe plicuri corespund cu conținutul acestora și dacă există toate anexele enumerate în corespondență. Lipsurile ori nepotrivirile dintre mențiunile de pe plicuri și conținutul acestora se aduc la cunoștință expeditorilor, cărora li se va cere, în scris sau verbal, să completeze corespondența ori să dea lămuririle necesare în legătură cu cele constatate.

(3) Sesizările penale, precum și celelalte plângeri, cereri, sesizări și memorii ale persoanelor fizice și juridice, depuse de acestea direct la parchet, vor purta mențiunea de primire aplicată de procurorul de serviciu sau de grefierul de serviciu și numărul de înregistrare în Registrul de audiență (R-33) ori, după caz, mențiunea de primire aplicată de procurorul sau grefierul care a primit corespondența.

(4) Conducătorul parchetului poate dispune ca întreaga corespondență sau numai o parte din aceasta să îi fie prezentată nedesfăcută.

(1) Corespondența primită direct sau de la alte parchete se sortează de prim-grefier sau de grefierul șef, potrivit nomenclatoarelor arhivistice în vigoare, și se identifică lucrările anterioare, în cazul când corespondența nou-primită are legătură cu aceste lucrări.

(2) Întreaga corespondență se prezintă spre examinare conducătorului parchetului, care repartizează lucrările procurorilor sau altor salariați din subordine ori dispune trimiterea lor, când este cazul, instituțiilor competente, potrivit legii, să le rezolve.

(3) Corespondența adresată altor persoane din parchet cu mențiunea "personal" sau "confidențial" va fi predată nedesfăcută acestora. Persoanele cărora le este adresată vor deschide corespondența, vor examina conținutul acesteia și în cazul în care vizează probleme de serviciu o vor preda pentru repartizare.

(4) Sortarea corespondenței de către prim-grefier sau de către grefierul șef și prezentarea acesteia spre examinare conducătorului parchetului se face, de regulă, în ziua primirii corespondenței sau cel mai târziu a doua zi.

(5) Repartizarea lucrărilor spre soluționare se face, de regulă, în ziua prezentării corespondenței sau cel mai târziu în 3 zile de la prezentare.

(1) După examinarea și repartizarea corespondenței, conducătorul parchetului restituie grefei lucrările în vederea înregistrării, predării ori expedierii acestora, potrivit rezoluției.

(2) În cazul în care din cuprinsul unor scrisori nu rezultă cu claritate obiectul cererilor, plângerilor ori sesizărilor adresate parchetului, conducătorul acestuia va dispune procurorului sau salariatului căruia i-a repartizat lucrarea spre soluționare să ceară petiționarului să facă precizările necesare în scris, telefonic sau direct prin chemare la parchet, după caz.

(1) Cererile, reclamațiile, sesizările, plângerile, denunțurile și memoriile se înregistrează în Registrul de evidență a cererilor, reclamațiilor, sesizărilor, plângerilor și memoriilor adresate parchetului (R-34), dându-se numere de înregistrare fără soț.

(2) Toate celelalte categorii de corespondență se înregistrează în Registrul de intrare-ieșire a corespondenței (R-15), dându-se, cronologic, numere de înregistrare cu soț și indicativele corespunzătoare din nomenclatorul arhivistic.

(3) Documentele financiar-contabile se înregistrează în ordine cronologică în registrele prevăzute de legislația financiar-contabilă, completate la nivelul departamentului economico - financiar și administrativ.

(1) Lucrările efectuate din oficiu se înregistrează potrivit dispozițiilor cuprinse în prezentul regulament, în raport cu conținutul lor.

(2) Când pe parcursul soluționării sau după definitivare unele lucrări înregistrate inițial conform regulilor stabilite în prezentul regulament își schimbă caracterul, acestea se reînregistrează potrivit noii încadrări în nomenclatoare.

(1) Înregistrarea lucrărilor se face în sistem partidă, în sensul că toate revenirile și lucrările intermediare, solicitările și primirile de dosare sau de referate și orice date în legătură cu lucrarea de bază se înscriu în mod obligatoriu la numărul de înregistrare inițial, astfel încât corespondența care se referă la lucrări anterioare să nu primească numere noi de înregistrare.

(2) Prim-grefierii sau grefierii șefi au obligația să urmărească dacă lucrările repartizate de conducătorul parchetului au fost efectuate în termenele stabilite de acesta și să îl informeze de îndată cu privire la existența unor lucrări nerezolvate.

(1) După efectuarea operațiilor de înregistrare a corespondenței, lucrările se predau celor cărora le-au fost repartizate, sub semnătură în registrul de evidență a acestora.

(2) Lucrările redactate se predau de procurori și de ceilalți salariați prim-grefierului ori grefierului șef sau înlocuitorului acestuia, spre dactilografiere, sub semnătură în Condica de evidență a dosarelor și lucrărilor procurorilor (C-1).

(3) Lucrările efectuate se predau de procurori și de ceilalți salariați prim-grefierului ori grefierului șef sau înlocuitorului acestuia, de asemenea, sub semnătură în Condica de evidență a dosarelor și lucrărilor procurorilor (C-1).

(4) Prim-grefierul sau grefierul șef va face personal mențiunile corespunzătoare de scădere a lucrărilor și de închidere a pozițiilor în registre.

(5) Circulația lucrărilor între grefă și procurorii sau personalul auxiliar de specialitate, cărora li s-au repartizat spre soluționare, va fi evidențiată, de asemenea, în registrele în care sunt înscrise lucrările respective, cu menționarea datelor de predare-primire.

(1) Corespondența cu autoritățile străine, cu misiunile diplomatice și consulare din țara noastră, cu reprezentanțele străine, cu organizațiile și organismele internaționale care își desfășoară activitatea în România are loc în condițiile legii, direct sau prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În cazul corespondenței prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetele vor înainta corespondența Serviciului de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe. Corespondența va fi tradusă prin grija parchetului căruia i-a fost adresată sau a acestui serviciu, în funcție de necesitate.

(2) Comunicarea actelor procedurale către străini - persoane fizice sau juridice - având sediul sau reședința în România ori cu domiciliul în străinătate, dar care se află temporar în țara noastră, se va face direct, în condițiile legii și ale prezentului regulament.

(3) Comunicările prevăzute la alin. (2) se vor face, după traducerea actelor, la parchetele de pe lângă curțile de apel, în limba pe care aceste persoane o înțeleg sau în limba oficială a statului resortisant, la organul prevăzut în alin. (1).

(4) Corespondența într-o limbă străină primită de la alte persoane și instituții decât cele menționate la alin. (1) se traduce în limba română de parchetele de pe lângă curțile de apel. În acest scop, după primirea unei asemenea corespondențe, prim-procurorul parchetului destinatar o va înainta procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel din circumscripția căreia își desfășoară activitatea, iar acesta va dispune, în condițiile legii, traducerea corespondenței. Textul tradus se transmite parchetului solicitant de către prim-grefierul parchetului de pe lângă curtea de apel.

(5) Corespondența într-o limbă străină adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se traduce de Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe.

(1) În cazul lucrărilor rezolvate după efectuarea mențiunilor de scădere și de închidere, corespondența se expediază destinatarilor.

(2) În corespondența expediată se vor menționa denumirea parchetului, numărul de înregistrare, precum și numerele de înregistrare ale lucrărilor conexate.

(3) Prim-grefierul sau grefierul șef va urmări ca actele de procedură și celelalte categorii de corespondență expediată să poarte semnătura celor în drept, să fie ștampilate și să fie însoțite de anexele la care se referă.

(1) Toate comunicările, indiferent dacă se adresează unor persoane fizice sau unor persoane juridice, se fac prin scrisori recomandate și se predau serviciului poștal cu borderou. Comunicările care nu privesc soluțiile adoptate în cauzele de competența parchetelor se fac prin scrisori simple care se predau pe bază de semnătură la oficiile poștale.

(2) Când destinatarul are sediul, domiciliul sau reședința în aceeași localitate în care își are sediul parchetul, corespondența i se poate transmite și prin curier, sub luare de semnătură în Condica de corespondență.

(1) Înregistrarea corespondenței pentru fiecare an începe la data de 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie.

(2) Registrele se numerotează, iar pe coperțile acestora se înscriu: denumirea registrului, anul, numărul inițial și ultimul număr de înregistrare. La sfârșitul anului sau la închiderea unui volum din registru se certifică de către prim-grefier, grefierul șef sau grefierul anume desemnat numărul înregistrărilor și numărul filelor folosite.

(1) Dosarele întocmite separat pentru fiecare lucrare se păstrează timp de un an la grefa parchetului, după care se depun la arhivă.

(2) Aranjarea actelor, numerotarea și legarea dosarelor, precum și parafarea acestora se fac de prim-grefier sau de grefierul șef ori de un alt grefier desemnat de conducătorul parchetului.

(1) Activitatea de primire, înregistrare și circulație a lucrărilor este controlată trimestrial de adjunctul conducătorului parchetului sau de un alt procuror desemnat de conducătorul parchetului, care va întocmi o informare cu privire la neregulile constatate și va lua măsurile de înlăturare a lipsurilor constatate sau va propune organelor ierarhic superioare luarea măsurilor care se impun.

(2) Semestrial și ori de câte ori este cazul, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel va organiza prin procurori desemnați controlul funcționării serviciilor de grefă la parchetele din subordine și va analiza situația pozițiilor neînchise din registre și condici, precum și a eventualelor lucrări nesoluționate sau pierdute, luând, dacă este cazul, măsurile prevăzute de lege.

(1) Conducătorul parchetului organizează activitatea de relații cu publicul.

(2) Grefierii desemnați de procurorul șef al Secției de resurse umane și documentare asigură activitatea de relații cu publicul, constând în primirea direct de la persoanele fizice și reprezentanții persoanelor juridice a sesizărilor, memoriilor și altor solicitări și furnizarea de relații privind sesizările, potrivit legii, conform programului stabilit și afișat la intrarea în sediul parchetului.

(1) Corespondența adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu excepția lucrărilor cu caracter secret, se primește de grefierii desemnați de procurorul șef al Secției de resurse umane și documentare.

(2) Corespondența primită la registratură se înregistrează în Registrul de intrare-ieșire a corespondenței (R-15) și se transmite prin rezoluția procurorului șef al Secției de resurse umane și documentare.

(3) În cazul în care la compartimentele de grefă ale secțiilor se primește direct corespondența, grefierii șefi o vor transmite spre înregistrare la Secția de resurse umane și documentare.

(4) Corespondența primită la Secția de resurse umane și documentare, referitoare la lucrări anterioare sau la lucrări solicitate de secții, se predă de îndată după înregistrarea în partida respectivă la compartimentele de grefă ale secțiilor unde se află lucrarea de bază.

(5) În cazul plângerilor și memoriilor adresate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după înregistrarea acestora se va proceda astfel:

(6) Plângerile și memoriile din care rezultă date de interes mediatic, alte date care pot interesa conducerea Ministerului Public, precum și cele transmise de autoritățile publice centrale sub semnătura unui demnitar ori transmise de Ministerul Justiției vor fi prezentate procurorului general pentru a dispune.

(1) Corespondența cu mențiunea "personal" sau "confidențial" va fi predată nedesfăcută destinatarului.

(2) Se va prezenta procurorului general, indiferent de modul în care a fost adresată, corespondența privind:

(1) Lucrările care se rețin la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înregistrează de către grefieri în registrul de intrare-ieșire la corespondența obișnuită. Pe aceste lucrări se aplică ștampila de înregistrare, iar în registru și pe lucrare, în dreptul numărului de înregistrare, se menționează indicativul "C" și un număr după cum urmează: "C 1" pentru procurorul general, "C 2" pentru prim-adjunctul procurorului general și "C 3" pentru adjunctul procurorului general.

(2) După înregistrare lucrările se predau spre rezolvare potrivit rezoluției, sub semnătură.

(3) Documentele ce conțin informații clasificate se înregistrează la Serviciul de documente clasificate.

(1) Corespondența primită de direcții/secții de la Secția de resurse umane și documentare se selectează de grefierii șefi ai direcției/secțiilor și se identifică lucrările anterioare în cazul când corespondența nou-primită are legătură sau se referă la astfel de lucrări.

(2) Întreaga corespondență se prezintă spre examinare procurorului șef direcție/secție, care repartizează apoi lucrările persoanei sau persoanelor competente să le rezolve.

(3) Corespondența primită de procurorii șefi direcții/secții în condițiile prevăzute de alin. (2) se repartizează și se predă după examinare grefierilor șefi ai direcțiilor/secțiilor pentru a fi înregistrată și transmisă spre soluționare sau se predă, când este cazul, conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție spre informare.

(1) Înregistrarea corespondenței la direcție/secții după examinarea și repartizarea acesteia de către procurorii șefi se face după cum urmează:

(2) Când pe parcursul soluționării sau după soluționare unele lucrări înregistrate inițial potrivit prevederilor alin. (1) lit. a) - d) își schimbă caracterul, acestea se reînregistrează potrivit noii repartizări.

(1) Documentele de arhivă păstrate de compartimentele de grefă ale parchetelor timp de un an se depun la arhivă pe baza inventarelor întocmite, cu menționarea termenelor de păstrare, potrivit nomenclatorului arhivistic național prevăzut în anexa nr. 1 la Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Înainte de predarea la arhivă, se verifică fiecare document și se scot din dosare actele de proprietate, studii, legitimare și celelalte acte oficiale emise de alte autorități, acestea urmând să fie restituite, sub semnătură, celor îndreptățiți și reținându-se copii certificate sub semnătură de persoana care a restituit actul. De asemenea, la cererea persoanelor interesate, fie instituții sau autorități publice, fie persoane fizice ori juridice, se restituie orice act sau document aflat în original la dosar.

(3) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție dosarele se păstrează în arhivele direcțiilor/secțiilor timp de un an, după care se predau la arhiva generală unde se păstrează pe perioadele de timp prevăzute de dispozițiile legale.

(4) Arhivarea și păstrarea lucrărilor înregistrate și reținute la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu excepția lucrărilor ce conțin informații clasificate, se fac de grefierii care își desfășoară activitatea la cabinete.

(1) La soluționarea dosarului, în vederea predării acestuia la grefă, grefierul șef ori grefierul anume desemnat așază documentele existente în fiecare dosar în ordine cronologică sau cea prevăzută în reglementările interne, le numerotează și le coase sau le leagă în coperte de carton, în așa fel încât să se asigure citirea completă a textelor, a datelor calendaristice și a rezoluțiilor. Din dosar se îndepărtează agrafele, clemele și acele.

(2) Pe coperta dosarului se menționează denumirea parchetului și a compartimentului de activitate, indicativul din nomenclatorul arhivistic, termenul de păstrare, problema la care se referă, numărul de file și numărul ordinului, potrivit anexei nr. 4 la Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Pe o filă adăugată la sfârșitul dosarului, respectiv după ultima mențiune scrisă din cuprinsul registrelor și condicilor, salariatul care gestionează arhiva menționează: "prezentul dosar (registru, condică etc.) conține . . . file" (în cifre și litere), aplică ștampila rotundă și semnează.

(1) Grefierii arhivari sunt gestionarii documentelor arhivate și ai informațiilor cuprinse în aceste documente. Aceștia răspund în condițiile legii și în limita atribuțiilor pe care le au de conservarea arhivei și de păstrarea confidențialității informațiilor cuprinse în arhivă.

(2) Persoanele menționate la alin. (1) îndeplinesc sarcinile prevăzute de lege privind predarea documentelor în arhivă, păstrarea, selecționarea și eliminarea acestora, precum și cele prevăzute în fișa postului.

(1) Eliberarea de dosare și de documente din dosarele arhivate, obținerea de copii ale acestor documente, precum și consultarea lor se realizează numai pe baza aprobării scrise a conducătorului unității care deține arhiva.

(2) Consultarea documentelor depozitate în arhiva generală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, eliberarea acestora, precum și obținerea de copii se fac cu aprobarea procurorului șef al Secției de resurse umane și documentare. În cazul în care consultarea nu este permisă, solicitantul poate face plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(3) La cererea persoanelor îndreptățite conducătorul parchetului, respectiv procurorul șef al Secției de resurse umane și documentare, poate aproba restituirea către acestea de documente din arhivă sau poate dispune încredințarea de documente altor organe ale statului sau altor parchete. Documentul restituit sau încredințat se înlocuiește în arhivă cu o copie conformă.

(4) Eliberarea documentelor originale se consemnează în Registrul de depozit (R-35).

(5) Toate consultările lucrărilor din arhivă, precum și eliberarea de copii se evidențiază într-un registru ținut prin grija grefierului arhivar. Acest registru va fi cuprins în inventar și va avea termen de păstrare permanent.

(1) Documentele de arhivă al căror termen de păstrare stabilit în nomenclatorul arhivistic a expirat se prezintă comisiei de selecționare constituite potrivit Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Comisia de selecționare este compusă din președinte, secretar și un număr impar de membri, numiți de conducătorul parchetului din rândul procurorilor și al grefierilor.

(3) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție membrii comisiei sunt desemnați prin ordin al procurorului general, la propunerea procurorului șef al Secției de resurse umane și documentare.

(4) Președintele comisiei de selecționare va fi numit din rândul procurorilor.

(5) Salariatul care răspunde de arhivă va fi numit secretar al comisiei de selecționare. Acesta are obligația să pregătească din timp materialul arhivistic pe care urmează să-l prezinte comisiei, să prezinte explicațiile necesare în legătură cu selecționarea arhivei și să ducă la îndeplinire hotărârile comisiei.

(1) Selecționarea altor documente care nu au fost constituite potrivit nomenclatorului arhivistic se face după ce acestea au fost puse în ordine și inventariate. Comisia de selecționare examinează documentele și stabilește, după caz, păstrarea sau înlăturarea lor ca nefolositoare.

(2) Pentru documentele ce se propun a fi înlăturate din arhivă se întocmește proces- verbal după modelul din anexa nr. 5 la Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, cu modificările și completările ulterioare, menționându-se anii în care au fost create documentele, compartimentele de activitate în care au fost create și numărul curent al dosarelor din inventar.

(1) Conducătorii parchetelor sunt obligați să urmărească păstrarea în condiții corespunzătoare a documentelor și să ia măsuri care să împiedice degradarea, distrugerea sau sustragerea acestora. De asemenea, sunt obligați să asigure dotarea camerelor de depozitare a arhivei cu mijloace adecvate de păstrare a documentelor și de prevenire a incendiilor.

(2) Se interzic introducerea și păstrarea în camerele de depozitare a arhivei a materialelor inflamabile, explozive sau toxice ori a altor materiale periculoase, instabile sau perisabile.

(1) Înregistrările în registrele și condicile existente la fiecare parchet se țin, de regulă, pe suport de hârtie.

(2) Evidența se poate ține și în sistem informatizat în funcție de posibilitățile tehnice ale parchetelor.

(3) Evidența în sistem informatizat se păstrează și pe suport de hârtie, prin listarea periodică a înregistrărilor și legarea lor în mape distincte.

(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și parchetele de pe lângă tribunale și curțile de apel vor mai ține:

(2) Parchetele de pe lângă curțile de apel vor ține și Registrul de evidență a legitimațiilor de serviciu (R-42), precum și Registrul de evidență a parcului auto (R-44) și Registrul de mișcare a autovehiculelor (R-45).

(3) Pentru evidența activității parchetelor vor fi ținute orice alte registre prevăzute de lege sau stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii.

(4) Registrele și condicile prevăzute la art. 173 lit. A) pct. 4-5, 7, 14-21 și 39, art. 173 lit. B) pct. 1-4 și 7-10, art. 174 pct. 1-2, 5-6 și art. 175 alin. (1) pct. 1 și 2 din prezentul regulament nu sunt destinate publicității.

(5) Registrele și condicile prevăzute la art. 173-175 din prezentul regulament au conținutul stabilit prin acte normative speciale sau prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(1) Grefierii șefi și prim-grefierii, sub îndrumarea procurorilor care efectuează urmărirea penală sau supravegherea acesteia, vor asigura, potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală, recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat cu ocazia efectuării urmăririi penale și punerea în executare a ordonanțelor prin care s-a dispus amenda judiciară prevăzută de Codul penal.

(2) Evidența cheltuielilor judiciare și a amenzilor judiciare se ține în Registrul de evidență și punere în executare a obligațiilor dispuse în cazul renunțării la urmărirea penală și a cheltuielilor judiciare (R-12), completându-se rubricația în raport de situația concretă.

(1) Evidența corpurilor delicte, precum și a celorlalte mijloace de probă ridicate de procuror și care nu pot fi atașate la dosar se asigură de parchete prin tehnicienii criminaliști sau, după caz, prin grefierii anume desemnați de conducătorii parchetelor. Aceștia semnează de luarea în primire a corpurilor delicte și a celorlalte mijloace de probă, le înregistrează în Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte (R-11) și răspund de securitatea depozitării, precum și de buna păstrare și conservare a acestora.

(2) Primirea, păstrarea și eliberarea corpurilor delicte se fac de către grefierii cu funcții de conducere sau de un alt grefier desemnat de conducătorii parchetelor, cu respectarea condițiilor legale privind ocuparea unei funcții cu atribuții de gestiune.

(3) Primirea obiectelor se face pe bază de proces-verbal în care se vor specifica elementele și caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea lor. În cazul primirii prin poștă, obiectele se identifică după datele înscrise în inventarul însoțitor.

(4) În registrul de evidență se va face descrierea amănunțită a obiectelor primite, arătându-se starea calitativă, materialul din care sunt confecționate, dimensiunile, greutatea, marca de fabrică, seria, culoarea, precum și orice alte elemente de identificare pentru a se evita confuzia sau posibilitatea de înlocuire. În același sens se va proceda la înregistrarea video a corpurilor delicte și a celorlalte mijloace de probă prevăzute în alineatele precedente. Suportul material al înregistrării video se înregistrează separat în Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte (R-11).

(1) Păstrarea corpurilor delicte se va face în deplină securitate, obiectele de valori mari fiind ținute în case de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale. Fiecare obiect va avea atașată o etichetă pe care se va nota numărul dosarului și poziția din registrul de evidență.

(2) Obiectele cu volum mic se ambalează în pungi sau plicuri pe care se vor nota datele de identificare.

(1) Metalele sau pietrele prețioase ori obiectele confecționate din acestea și mijloacele de plată străine se depun la cea mai apropiată instituție bancară competentă.

(2) Titlurile de valoare interne, obiectele de artă sau de muzeu și colecțiile de valoare se predau spre păstrare instituțiilor de specialitate.

(3) Obiectele prevăzute în alin. (1) și (2) se predau în termen de 48 de ore de la ridicare. Dacă obiectele sunt strict necesare urmăririi penale, depunerea se face ulterior, dar nu mai târziu de 48 de ore de la rezolvarea cauzei de către procuror, după terminarea urmăririi penale.

(4) Dacă sunt strict necesare urmăririi penale, și pe mai departe în procedura de cameră preliminară sau de judecată, obiectele prevăzute în alin. (1) și (2) se predau judecătorului de cameră preliminară sau instanței în termen de 48 de ore de la emiterea rechizitoriului sau a acordului de recunoaștere a vinovăției.

(5) Sumele de bani ridicate de procuror în cursul urmăririi penale de la deținători se consemnează pe numele celui de la care s-au ridicat și la dispoziția organului judiciar.

(6) La camera de corpuri delicte se păstrează în evidență copii ale recipiselor de consemnare a sumelor de bani și actele de depunere a valorilor la instituțiile de specialitate, iar recipisele în original se depun la dosar.

(1) Recipisele de consemnare la CEC BANK - S.A. care sunt atașate de către organele de urmărire penală la dosar vor fi preluate de grefierii cu funcții de conducere sau de un alt grefier care va lăsa în locul lor o notă semnată și datată; aceste documente se vor înregistra în Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte (R-11).

(2) La sfârșitul fiecărui an, după ultima înregistrare se va încheia un proces-verbal care va cuprinde: numărul pozițiilor înregistrate, numărul pozițiilor lichidate, precum și numărul pozițiilor nelichidate, stabilite cu ocazia inventarierii, care urmează a se reporta prin reînregistrare la începutul anului următor.

(1) Bunurile perisabile se predau de urgență, în condițiile legii, unităților comerciale, potrivit profilului activității, în vederea valorificării.

(2) Sumele de bani rezultate din valorificare se consemnează, după caz, pe numele suspectului, inculpatului sau părților responsabile civilmente și la dispoziția organului judiciar care a dispus ridicarea bunurilor.

(3) Activitatea de evidență, depozitare, păstrare și restituire a obiectelor de valoare este controlată trimestrial de adjunctul conducătorului parchetului sau de alt procuror desemnat de acesta.

(1) În cazurile în care se dispune trimiterea în judecată sau sesizarea instanței în vederea confiscării, corpurile delicte și celelalte mijloace materiale de probă se predau instanței de judecată odată cu dosarul cauzei, făcându-se mențiune despre aceasta în actul de sesizare. În adresa de trimitere a dosarului se enumeră și se descriu obiectele respective cu datele din procesul-verbal de primire și depunere la camera de corpuri delicte a parchetului sau poliției.

(2) Predarea la instanță a dosarului, împreună cu corpurile delicte și celelalte mijloace materiale de probă ori cu documentele de depunere a corpurilor delicte la instituții de specialitate sau la bănci, se face sub luare de semnătură în Condica de corespondență, cu mențiunea expresă a primirii atât a dosarului, cât și a corpurilor delicte, după care se operează scăderea în Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte (R-11).

(1) Restituirea corpurilor delicte se face după expirarea termenului de formulare a plângerii împotriva soluției procurorului de netrimitere în judecată.

(2) Dacă s-a formulat plângere împotriva soluției, restituirea sau păstrarea corpurilor delicte se face în condițiile și către persoanele specificate în hotărârea judecătorească, după rămânerea definitivă a acesteia.

(3) În cazul în care restituirea nu se poate face persoanei căreia i-au aparținut bunurile, acestea vor fi valorificate în condițiile stabilite prin lege.

(1) Se interzice folosirea sub orice formă a obiectelor care constituie mijloace materiale de probă în alte scopuri decât cele prevăzute de lege sau dobândirea acestora cu ocazia valorificării lor.

(2) Dispozițiile art. 179-181 se aplică în mod corespunzător pentru păstrarea în condiții de confidențialitate a Registrului de evidență privind metodele speciale de supraveghere și cercetare (R-6), a Registrului special privind măsurile de protecție a persoanelor vătămate, părților civile, martorilor, investigatorilor sub acoperire, informatorilor și a colaboratorilor (R-7), a suporturilor care conțin rezultatul activităților de supraveghere tehnică, precum și a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiții, fără să constituie documente clasificate.

(1) Grefierii cu funcții de conducere asigură dactilografierea sau tehnoredactarea la timp și în condiții de calitate a lucrărilor efectuate în cadrul activității parchetelor.

(2) În funcție de volumul de activitate din fiecare parchet, unul sau mai mulți grefieri pot fi anume desemnați să dactilografieze sau să tehnoredacteze și actele procedurale.

(3) Lucrările vor fi dactilografiate sau tehnoredactate cu ajutorul mijloacelor tehnice din dotarea parchetelor.

(4) Lucrările dactilografiate sau tehnoredactate, pe suport hârtie sau pe suport magnetic, inclusiv conceptele, se restituie de grefieri grefierilor cu funcții de conducere zilnic, la sfârșitul programului de lucru sau cel mai târziu a doua zi la începutul programului de lucru.

(5) Grefierii cu funcții de conducere au obligația să predea de îndată lucrările dactilografiate sau tehnoredactate, pe suport hârtie sau pe suport magnetic, celor care le-au întocmit, evidențiindu-se și verificându-se activitatea zilnică a fiecărui grefier.

(6) Grefierii au obligația să întrețină mijloacele tehnice din dotare în bune condiții și să ia măsurile adecvate pentru siguranța acestora, atât în timpul, cât și în afara programului de lucru.

(7) Lucrările dactilografiate sau tehnoredactate vor conține în subsolul textului ultimei file inițialele persoanei care le-a redactat, data redactării, numărul de exemplare și numărul de file dactilografiate.

(1) Activitatea de documentare juridică este organizată, la parchete, în cadrul grefei, fiind coordonată și controlată de către conducătorul parchetului, cu excepția Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție unde funcționează Biblioteca.

(2) Conducătorii parchetelor ordonatori de credite vor lua măsuri pentru completarea fondului de documentare juridică.

(1) Fondurile de tipărituri aflate în dotarea parchetelor se înregistrează și se păstrează după cum urmează:

(2) Cărțile și revistele din fondul bibliotecii pot fi împrumutate numai personalului parchetelor.

(3) Cărțile și revistele împrumutate se înscriu în registrul de împrumut, în care fiecare cititor va avea partida sa pe o filă separată. Cei vinovați de deteriorarea sau pierderea lucrărilor împrumutate vor fi obligați la plata contravalorii acestora, potrivit normelor legale.

(4) Asupra activității bibliotecii se va întocmi o dată pe an o dare de seamă statistică.

(5) Compartimentele de documentare juridică pot fi gestionate de un grefier documentarist sau de un grefier desemnat de conducătorul parchetului.

(6) Gestionarul bibliotecii are obligația să urmărească permanent ca toate publicațiile periodice la care parchetul este abonat să fie primite cu regularitate și înregistrate în registrul de inventar.

(7) Abonamentele la Monitorul Oficial al României, la colecțiile de legi și revistele juridice se fac de către parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunale.

(8) Modelul registrului de inventar al bibliotecii, al registrului de împrumut și al dării de seamă asupra activității bibliotecii sunt cele stabilite de instituțiile competente.

(1) Fondul documentar din biblioteci se organizează pe următoarele grupe:

(2) În cadrul grupelor se constituie subgrupe componente, în raport cu specificul publicațiilor.

(3) Colecțiile de legi și alte acte normative se așază în ordine cronologică.

(4) Publicațiile juridice periodice se păstrează separat, pe ani și vechime numerică.

(5) Monitorul Oficial al României se păstrează în bibliorafturi și se leagă în volume la sfârșitul anului.

(6) Încadrarea fondului documentar în grupele prevăzute de prezentul regulament se face de grefierul însărcinat cu gestiunea bibliotecii, sub controlul conducătorului parchetului.