Capitolul I — Dispoziții generale — REGULAMENT din 27 octombrie 2017

1.1. Cadrul general privind gestionarea situației de urgență generate de căderile masive de zăpadă și riscurile asociate - scop, obiective, obiect de reglementare, definiri de termeni specifici

Articolul 1

În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 4 alin. (1) lit. a) și anexei nr. 1, nr. crt. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, Ministerul Transporturilor asigură, în calitate de autoritate responsabilă cu rol principal, managementul riscurilor generate de căderile masive de zăpadă și a riscurilor asociate acestora.

Articolul 2

Scopul prezentului regulament îl constituie stabilirea modului în care Ministerul Transporturilor gestionează situațiile de urgență generate de riscul căderi masive de zăpadă și riscurile asociate acestora, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, și Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.

Articolul 3

Obiectivele gestionării tipului de risc căderi masive de zăpadă și riscurile asociate acestora vizează:

a) stabilirea atribuțiilor structurilor operative ale entităților Ministerului Transporturilor, implicate în acțiunile de prevenire și restabilire a stării de normalitate în situația căderilor masive de zăpadă și a riscurilor asociate;

b) stabilirea în comun cu structurile care asigură funcții de sprijin în situația manifestării tipului de risc și a riscurilor asociate acestuia a modului de acțiune pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin în vederea asigurării domeniilor de acțiune;

c) pregătirea personalului, entităților participante la gestionarea riscului, conform atribuțiilor stabilite pe domenii de acțiune și tip de risc;

d) asigurarea unei capacități optime de acțiune și intervenție pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de căderile masive de zăpadă, precum și a celor generate de riscurile asociate;

e) stabilirea modului de acțiune a structurilor implicate în gestionarea tipului de risc căderi masive de zăpadă și a riscurilor asociate acestora privind prevenirea, pregătirea, răspunsul, investigarea/evaluarea posteveniment și refacerea/reabilitarea, urmărind, în principal:

– prevenirea populației și menținerea încrederii acesteia în capacitatea de intervenție și de gestionare a situațiilor de urgență;

– salvarea și protejarea vieților omenești;

– protejarea proprietății și a mediului înconjurător în măsura în care este posibil;

– asigurarea continuității activităților pe modurile de transport (aerian, feroviar, naval și rutier), inclusiv la metrou.

Articolul 4

Prezentul regulament stabilește modul de acțiune în domeniile prevenire, pregătire, răspuns, evaluare/investigare posteveniment și refacere-reabilitare și revenire la starea de normalitate în activitățile de transport (aerian, feroviar, naval și rutier) în situația căderilor masive de zăpadă și a riscurilor asociate.

Articolul 5

Prezentul regulament utilizează termeni și expresii având înțelesul definit în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările ulterioare, și Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 referitoare la: autoritate responsabilă cu rol principal, autoritate responsabilă cu rol secundar, capabilitate, funcție de sprijin (FS), risc asociat, situație de urgență, monitorizarea situației de urgență, factor de risc, tipuri de risc, gestionarea situațiilor de urgență, prevenire, pregătire, răspuns, investigare/evaluare posteveniment, refacere/ reabilitare, precum și termeni și expresii având înțelesul definit de ANM și MT:

a) ninsori abundente reprezintă un volum mare de precipitații sub formă de ninsoare (densitate mare a fulgilor, determinând reducerea semnificativă a vizibilității orizontale), la scară națională sau regional, într-un interval scurt de timp;

b) căderi masive de zăpadă reprezintă efectul cumulat al mai multor episoade de ninsori abundente, în aceeași zonă, într-un interval scurt de timp, care nu permit intervenția pentru înlăturarea urmărilor ninsorilor abundente;

c) blocarea căilor de transport poate surveni ca urmare a căderilor masive de zăpadă sau ninsorilor abundente sau din alte cauze (furtuni sau viscol, care provoacă ruperea și căderea copacilor pe căile de transport, depunerea unor suluri de zăpadă, avalanșe, căderi de pietre, fisuri sau distrugeri semnificative ale infrastructurii feroviare, rutiere, aeroportuare și portuare).

1.2. Tipul de risc căderi masive de zăpadă și riscurile asociate acestora, ninsori abundente și blocarea căilor de transport feroviare și rutiere

Articolul 6

(1) Căderile masive de zăpadă și ninsorile abundente pot duce la blocarea unor activități de transport astfel:

1. Pe modul de transport aerian, stratul gros de zăpadă depus pe pistele de decolare-aterizare, pe căile de rulare și pe elementele de balizaj, precum și reducerea accentuată a vizibilității blochează temporar activitatea de zbor, ducând la anulări sau întârzieri de curse aeriene.

2. Pe modul de transport naval: stratul de zăpadă influențează activitățile din porturi, întârziind timpii de operare a navelor.

3. Pe modul de transport feroviar, stratul de zăpadă poate bloca transportul pe liniile de cale ferată și poate perturba activitatea în gări, triaje, precum și a regulatoarelor de circulație a trenurilor.

4. Pe modul de transport rutier grosimea stratului de zăpadă sau reducerea accentuată a vizibilității poate bloca circulația autovehiculelor pe toate categoriile de drumuri.

(2) Consecințele căderilor masive de zăpadă și a ninsorilor abundente pot fi:

– punerea în pericol a vieții sau sănătății persoanelor;

– blocarea activității economice;

– întreruperi ale furnizării energiei electrice, termice, gazelor și apei potabile;

– izolarea unor localități și imposibilitatea aprovizionării cu alimente și medicamente a populației și animalelor;

– blocarea evacuării persoanelor bolnave și a femeilor gravide către unitățile spitalicești;

– deteriorarea unor construcții din cauza greutății stratului de zăpadă;

– înrăutățirea circulației pietonale;

– deteriorări ale rețelelor de electricitate, telefonie, transmisii prin cablu, ruperea sau prăbușirea de copaci din cauza greutății zăpezii și avalanșe care pot bloca anumite căi rutiere sau feroviare.

Articolul 7

(1) Evaluarea riscurilor căderi masive de zăpadă și asociate acestora și emiterea avertizărilor/atenționărilor se vor face în mod corespunzător potrivit „Procedurii de codificare a informărilor, atenționărilor și avertizărilor meteorologice care se emit în cazul producerii de fenomene meteorologice periculoase la scară națională sau regională“ (anexa nr. 1 la Ordinul ministrului mediului și pădurilor și al ministrului administrației și internelor nr. 3.403/245/2012). Atenționările și avertizările meteorologice privind căderile masive de zăpadă/ninsorile abundente vor fi însoțite de un cod de culori atribuit astfel:

a) codul verde - folosit pentru zonele în care nu sunt prognozate căderi masive de zăpadă;

b) codul galben - asociat atenționării meteorologice - în cazul în care căderile masive de zăpadă sunt specifice unei anumite perioade sau zone și vor fi temporar periculoase pentru anumite activități;

c) codul portocaliu - asociat avertizării meteorologice - se aplică ninsorilor abundente și căderilor masive de zăpadă, prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate mare;

d) codul roșu - asociat avertizării meteorologice - se aplică pentru ninsori abundente sau căderi masive de zăpadă prevăzute a fi periculoase, de intensitate mare și cu efecte dezastruoase.

(2) Codurile de culoare asociate atenționărilor/avertizărilor indică severitatea fenomenului/fenomenelor meteorologice prognozate la scară națională și exprimă de asemenea și consecințele probabile ale ninsorilor abundente sau căderilor masive de zăpadă astfel:

a) Atenționare cod galben semnifică:

– pe timp scurt condițiile de circulație pe modurile de transport pot deveni dificile și pot produce perturbații;

– pe timp scurt și pe arii restrânse se pot produce întreruperi ale alimentării cu energie electrică;

– pot fi provocate pagube în gospodării.

b) Avertizare cod portocaliu semnifică:

– condițiile de circulație pe modurile de transport pot deveni foarte dificile și pot produce perturbații, ducând la izolarea unor comunități;

– întreruperea navigației și a manevrelor pe căile navigabile interioare, porturi și rade, din cauza scăderii vizibilității;

– se pot produce întreruperi ale alimentării cu energie electrică;

– pot fi provocate pagube în gospodării;

– se pot produce pagube importante în sectorul forestier;

– unele distrugeri pot afecta rețelele de apă, gaze și comunicații.

c) Avertizare cod roșu semnifică:

– circulația riscă să devină impracticabilă, pe durată lungă, pe toate modurile de transport: aerian, feroviar, naval și rutier, afectând grav activitățile umane și viața economică;

– numeroase localități pot fi izolate, punând în pericol viața locuitorilor;

– rețelele de utilități și telecomunicații pot suferi distrugeri importante timp de mai multe zile;

– se pot produce pagube materiale foarte importante;

– se pot produce pagube majore în sectorul forestier;

– întreruperea navigației și a manevrelor pe căile navigabile interioare, porturi și rade, din cauza scăderii vizibilității.

1.3. Atribuțiile tuturor autorităților/instituțiilor și structurilor operative implicate în acțiunile de prevenire, răspuns (coordonare operațională și măsuri de sprijin, până la restabilirea stării de normalitate), evaluare/ investigare posteveniment și refacere/reabilitare (acțiuni derulate până la starea de normalitate)

Articolul 8

(1) Principalele structuri cu rol în activitatea de prevenire sunt: Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Ministerul Sănătății, Ministerul Apelor și Pădurilor.

(2) Ministerul Transporturilor, prin entitățile din subordine și de sub autoritate, asigură prevenirea populației cu privire la consecințele căderilor masive de zăpadă și riscurile asociate, respectiv blocarea căilor de transport, astfel:

a) CNAIR - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. - afișează în permanență pe siteul instituției starea drumurilor naționale și a autostrăzilor din punctul de vedere al condițiilor de asigurare a deplasării autovehiculelor, indicând inclusiv sectoarele de drum sau autostrăzi restricționate sau închise din punctul de vedere al circulației rutiere.

b) C.N. CFR - S.A. afișează pe site-ul propriu starea infrastructurii feroviare, sectoare sau linii de cale ferată închise/restricționate pentru circulația feroviară, întârzierile sau anulările de trenuri din cauza căderilor de zăpadă.

c) Administratorii de aeroporturi și porturi înștiințează operatorii economici, structurile operative ale Poliției de Frontieră Române, precum și călătorii prin terminalele de îmbarcare-debarcare despre întârzierile și anulările de curse sau de operare a navelor, din cauza căderilor masive de zăpadă.

d) ISCTR - Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - emite atenționări privind echiparea corespunzătoare pentru iarnă a autovehiculelor cu masa totală autorizată mai mare de 3,5 tone care tranzitează zonele supuse riscului de căderi masive de zăpadă și ninsori abundente, în scopul prevenirii blocajelor rutiere.

(3) Ministerul Mediului, prin Administrația Națională de Meteorologie, emite prognoze, informări, atenționări și avertizări prin care înștiințează instituțiile publice și populația cu privire la căderile masive de zăpadă și ninsori abundente.

(4) Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene:

a) analizează sesizările autorităților publice locale cu privire la calamitățile produse în urma inundațiilor/alunecărilor de teren, care pot fi provocate în urma căderilor masive de zăpadă, și colaborează cu Direcția generală de administrație publică din cadrul MDRAPFE pentru elaborarea de programe și hotărâri de Guvern în vederea obținerii fondurilor pentru refacerea obiectivelor distruse de calamități;

b) întocmește și centralizează listele spațiilor de cazare la nivel național pentru sinistrați;

c) verifică documentațiile/rapoartele de sinteză, elaborate de către autoritățile administrației publice locale în urma calamităților produse.

(5) Autoritățile administrației publice locale atenționează populația cu privire la necesitatea asigurării aprovizionării cu resurse necesare în caz de căderi masive de zăpadă și, implicit, a posibilității de izolare a localităților, precum și la necesitatea participării populației la deblocarea acestora.

(6) Ministerul Sănătății emite atenționări către populație privind necesitatea vaccinării preventive de sezon, a modului de îngrijire a sănătății, precum și alte indicații medicale oferite chiar de la distanță (în condițiile izolării localităților) din cauza căderilor masive de zăpadă.

(7) Ministerul Apelor și Pădurilor, prin Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor - INH-GA, emite informări/atenționări/avertizări privind producerea unor fenomene hidrologice periculoase pe cursurile de apă.

Articolul 9

(1) Structurile cu rol determinant în acțiunile de răspuns sunt: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Ministerul Sănătății, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Apărării Naționale, autoritățile administrației publice locale.

(2) Ministerul Afacerilor Interne coordonează integrat activitatea tuturor forțelor participante la intervenție și a celor care asigură misiuni de sprijin, prin șeful Departamentului pentru situații de urgență, desemnat comandantul acțiunii conform Hotărârii Guvernului nr. 557/2016, numește comandantul intervenției cu consultarea autoritățile responsabile, participă cu structuri proprii (atunci când situația este critică) la deblocarea căilor rutiere, asigură prin structurile SMURD și ale serviciilor județene/București-Ilfov de ambulanță asistența medicală de urgență și/sau prim ajutor calificat, triaj medical și transport la unitățile spitalicești al bolnavilor și persoanelor care au nevoie de asistență medicală de urgență, asigură prin IGPR controlul și dirijarea traficului rutier în condițiile căderilor masive de zăpadă.

(3) Ministerul Afacerilor Interne, autoritățile administrației publice locale și Ministerul Sănătății acționează pentru:

– identificarea persoanelor fără adăpost și asigurarea transportului, adăpostirii și a hranei și apei pentru aceștia;

– identificarea și evacuarea persoanelor cu nevoi de asistență medicală de urgență (bolnavi cardiaci, persoane dializate, femei gravide), în vederea acordării asistenței medicale de urgență și transportului pentru acordarea asistenței medicale în faza spitalicească.

(4) Ministerul Sănătății, prin rețeaua de spitale publice, asigură asistenței medicale spitalicească de specialitate pentru persoanele care au suferit din cauza căderilor masive de zăpadă, ca urmare a efectelor temperaturilor scăzute (degerături sau hipotermii), precum și celor a căror stare s-a agravat datorită izolării localităților.

(5) Ministerul Sănătății, autoritățile administrației publice locale, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, acționează pentru:

– identificarea persoanelor fără adăpost și asigurarea transportului, adăpostirii, a hranei și a apei, precum și a asistenței medicale la nevoie;

– identificarea și evacuarea persoanelor cu nevoi de asistență medicală de urgență (bolnavi cardiaci, persoane dializate, femei gravide), în vederea acordării asistenței medicale de urgență și transportului acestora pentru acordarea asistenței medicale în unitățile sanitare de pe raza județului de domiciliu.

(6) Autoritățile administrației publice locale (consilii județene, primării) intervin cu mijloacele proprii pentru prevenirea blocării drumurilor județene și comunale, precum și a străzilor, prin împrăștierea de material antiderapant și deszăpezirea carosabilului cu ajutorul mijloacelor tehnice (utilaje multifuncționale, autofreze, pluguri atașate la mijloace auto etc.). De asemenea, acolo unde intervenția nu poate fi asigurată cu mijloace proprii, încheie contracte de prestări servicii cu operatori economici în vederea îndeplinirii obligațiilor în calitatea acestora de administratori ai drumurilor.

(7) Ministerul Apărării Naționale execută misiuni de sprijin atunci când, din cauza căderilor masive de zăpadă sau ninsorilor abundente, forțele de intervenție sunt depășite, iar acțiunea de scoatere de sub izolare a unor localități și de salvare a unor persoane impune acest lucru. Acționează la solicitarea comandantului acțiunii transmisă prin intermediul CNCI/MAI, cu personal și mijloace proprii care pot sprijini activitățile de deszăpezire și de transport, potrivit planurilor de acțiune pe tipuri de risc/cooperare încheiate în acest sens.

(8) Ministerul Transporturilor, prin ordin al ministrului, constituie Comandamentul central de iarnă care coordonează activitatea comandamentelor operaționale ale structurilor din compunere, asigurând intervenția pentru deblocarea căilor de transport astfel:

a) CNAIR intervine, cu mijloacele din dotarea DRDP-urilor și SDN-urilor din subordine, pentru prevenirea blocării drumurilor naționale și autostrăzilor prin împrăștierea de material antiderapant și deszăpezirea carosabilului cu ajutorul mijloacelor tehnice (utilaje multifuncționale, autofreze, pluguri atașate la mijloace auto etc.).

b) C.N. CFR - S.A. intervine cu mijloace specifice căii ferate (pluguri, freze) pentru deblocarea liniilor de cale ferată și cu structurile de deszăpezire cu care s-au încheiat contracte de prestări servicii pentru deszăpezirea stațiilor de cale ferată, triajelor, regulatoarelor de circulație etc.

c) Administratorii de porturi și aeroporturi cu formațiunile proprii de SPSU, precum și cu structurile de deszăpezire cu care s-au încheiat contracte de prestări servicii acționează pentru deblocarea elementelor de infrastructură portuară și aeroportuară, la degivrarea suprafețelor și a aeronavelor/navelor (când este cazul).

Articolul 10

(1) Structurile responsabile pentru evaluarea/investigarea posteveniment în cazul căderilor masive de zăpadă, al ninsorilor abundente sau al blocării căilor de circulație feroviară sau rutieră sunt MDRAPFE, MAI, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Public, autoritățile administrației publice și Ministerul Transporturilor, pentru elementele de infrastructură proprii modurilor de transport.

(2) MAI evaluează/investighează consecințele căderilor masive de zăpadă și riscurilor asociate dacă, în urma acestora, s-au produs accidente rutiere și ambuteiaje, precum și blocarea anumitor sectoare de drumuri în vederea analizării reluării circulației pe rute ocolitoare/variante alternative. Execută evaluarea/investigarea consecințelor căderilor masive de zăpadă și riscurilor asociate, dacă acestea au dus la blocarea căilor de transport.

(3) Ministerul Public, prin organele proprii de investigare, evaluează consecințele și stabilește răspunderea juridică dacă, în urma căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente sau blocării căilor rutiere și feroviare de transport, au avut loc evenimente tragice, pierderea de vieți sau rănirea gravă a unor persoane fie în accidente, fie din cauza izolării persoanelor sau localităților.

(4) Autoritățile administrației publice locale investighează și evaluează consecințele căderilor masive asupra drumurilor comunale și județene și stabilesc măsuri de deblocare a acestora de către mijloacele operatorilor cu care au încheiat contracte de prestări servicii în cooperare cu alte forțe pe care le solicită în situații complexe (structuri ale MAI, MApN, MT).

(5) Ministerul Transporturilor, prin structurile din subordine sau sub autoritate, investighează/evaluează consecințele căderilor masive de zăpadă și riscurilor asociate asupra elementelor de infrastructură feroviară (prin AFER, AGIFER și C.N. CFR - S.A.), de infrastructură aeroportuară (prin AACR), de infrastructură rutieră (prin CNAIR) și de infrastructură navală (prin administratorii de porturi și ANR). Prin structurile din subordine investighează și evaluează consecințele căderilor masive de zăpadă și ninsorilor abundente în special în ceea ce privește blocarea căilor de transport feroviare și rutiere care traversează zone împădurite, din cauza copacilor căzuți sub greutatea zăpezii, precum și riscul măririi debitelor de apă din cauza cantității de zăpadă și influența acestuia asupra căilor feroviare și rutiere de transport, stabilind măsurile ce țin de competențele sale.

Articolul 11

(1) Pentru aplicarea măsurilor de refacere/reabilitare sunt implicate structurile: MT, MDRAPFE, ME și autoritățile administrației publice locale.

(2) Ministerul Transporturilor, prin structurile din subordine sau sub autoritate, aplică măsuri de reabilitare a căilor rutiere (drumuri naționale și autostrăzi), feroviare, a aeroporturilor și porturilor afectate de căderile masive de zăpadă și riscurile asociate, de reluare a activităților de transport pe fiecare mod de transport, de reparare a elementelor de infrastructură specifice fiecărui mod de transport, a utilajelor folosite și de refacere a stocurilor (dacă este cazul). Aceste activități sunt desfășurate de administratorii de infrastructuri (C.N. CFR - S.A., CNAIR, administratorii de porturi și aeroporturi).

(3) Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene analizează posibilitatea finanțării proiectelor privind reabilitarea infrastructurii pe modurile de transport afectate, ca urmare a căderilor masive de zăpadă și ninsorilor abundente.

(4) Ministerul Economiei, prin administratorii/proprietarii de utilități, operatorii economici și titularii de autorizații, asigură repunerea în funcțiune a acestora în vederea asigurării condițiilor de revenire la normal.

(5) Autoritățile administrației publice locale aplică măsuri de reabilitare a drumurilor județene și comunale afectate și de reparare a lucrărilor de artă de-a lungul acestora.

1.4. Identificarea documentelor de referință/reglementări aplicabile în activitatea de gestionare a riscului căderi masive de zăpadă și a riscurilor asociate acestora, a ninsorilor abundente și blocarea căilor feroviare și rutiere de transport

Articolul 12

Documente de referință/reglementări aplicabile în activitatea de gestionare a tipurilor de risc „căderi masive de zăpadă“ și a riscurilor asociate acestora:

– Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările ulterioare;

– Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc;

– Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările ulterioare;

– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare;

– Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

– Ordonanța Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 18/2012, cu modificările și completările ulterioare;

– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

– Ordinul ministrului mediului și pădurilor și al ministrului administrației și internelor nr. 3.403/245/2012 pentru aprobarea procedurilor de codificare a informărilor, atenționărilor și avertizărilor meteorologice și hidrologice;

– Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.352/2017 pentru organizarea și funcționarea Centrului operativ pentru situații de urgență cu activitate permanentă din cadrul Ministerului Transporturilor;

– Ordinul ministrului transporturilor nr. 722/2017 pentru organizarea și funcționarea Comitetului ministerial pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Transporturilor;

– Ordinul ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine și al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 289/2.170/2013 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind prevenirea și combaterea înzăpezirii drumurilor publice“, indicativ AND 525-2013, cu modificările și completările ulterioare;

– Instrucțiuni pentru preîntâmpinarea și combaterea înzăpezirilor la calea ferată nr. 311 din 2004, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 416/2004*);

Notă *) Instrucțiunile pentru preîntâmpinarea și combaterea înzăpezirilor la calea ferată nr. 311 din 2004, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 416/2004 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

– Normele metodologice privind condițiile de închidere a circulației și de instituire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului, aprobate prin Ordinul ministrului de interne și al ministrului transporturilor nr. 1.112/411/2000;

– Normele tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.295/2017;

– Anexa nr. 14 la Convenția de la Chicago, volumul 1, DOC ICAO 9137, DOC ICAO 9126;

– Reglementarea aeronautică civilă română RACR-AD-PETA - Proiectarea și exploatarea tehnică a aerodromurilor, ediția 2/2015.

1.5. Definirea pragurilor de apărare, a nivelurilor de urgență și a nivelurilor de gravitate pe timpul căderilor masive de zăpadă și a riscurilor asociate; explicații privind clasificările utilizate, competențe de clasificare, notificare și comunicare către alte autorități

Articolul 13

(1) Pentru gestionarea riscului căderi masive de zăpadă și riscurilor asociate, ninsori abundente și blocarea căilor rutiere și feroviare, se stabilesc niveluri de urgență în care acțiunile forțelor de intervenție pot fi corelate cu atenționările și avertizările meteorologice.

(2) Structurile participante la gestionarea riscului căderi masive de zăpadă și a riscurilor asociate acestora, ninsori abundente și blocarea căilor rutiere și feroviare, execută următoarele activități specifice nivelului de urgență corelat codurilor de atenționare și avertizare meteorologice:

1. Codul galben:

a) Ministerul Mediului, prin Administrația Națională de Meteorologie, emite atenționarea de cod galben, prognozând perioada, manifestările posibile, intensitatea, aria de desfășurare și evoluția probabilă ulterioară;

b) Ministerul Transporturilor, prin structurile din subordine sau sub autoritate, stabilește măsuri pentru:

– identificarea zonei/ariei probabile de manifestare a riscului, a elementelor de infrastructură supuse acestuia și previzionarea posibilelor consecințe;

– stabilirea activităților de pregătire, protecție și intervenție ale entităților MT participante (sucursalele regionale ale C.N. CFR - S.A., structurile CNAIR, administratorii porturilor și aeroporturilor), în cadrul planurilor operative de acțiune pe timp de iarnă elaborate la nivel local și central, pentru diminuarea și limitarea consecințelor căderilor masive de zăpadă/ninsorilor abundente, specifice codului, precum și pentru deblocarea căilor de transport (unde se impune);

c) Ministerul Afacerilor Interne stabilește, prin IGPR, măsuri pentru atenționarea participanților la trafic privind posibila înrăutățire a condițiilor de circulație a autovehiculelor, necesitatea echipării adecvate a acestora, zonele supuse riscului, precum și recomandări privind circulația pe drumurile publice în perioada vizată. Atenționează cu structurile proprii care intervin, executând misiuni de sprijin cu privire la pregătirea pentru intervenție.

d) Autoritățile administrației publice locale din zona supusă riscului verifică viabilitatea planurilor proprii de acțiune pe timp de iarnă, atenționează structurile cu care au încheiat contracte de prestări servicii de deszăpezire cu privire la pregătirea personalului, mijloacelor tehnice și a stocurilor în vederea intervenției, atenționează populația cu privire la evoluția vremii și necesitatea aprovizionării suplimentare.

e) Ministerul Apărării Naționale transmite atenționarea structurilor subordonate și verifică pregătirea pentru intervenție a capabilităților destinate îndeplinirii misiunilor de sprijin în situația căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente și blocărilor căilor feroviare și rutiere.

f) Ministerul Economiei atenționează administratorii/ proprietarii de utilități privind necesitatea pregătirii pentru intervenție în cazul afectării rețelelor de utilități de către căderi masive de zăpadă, precum și asupra verificării asigurării stocurilor necesare unei astfel de evoluții a vremii.

2. Codul portocaliu:

a) Ministerul Mediului, prin Administrația Națională de Meteorologie, emite avertizarea de cod portocaliu, prognozând perioada, manifestările iminente, intensitatea, aria de desfășurare și evoluția probabilă ulterioară;

b) Ministerul Transporturilor, prin structurile din subordine sau sub autoritate, stabilește măsuri pentru:

– evaluarea necesarului de forțe și mijloace participante la intervenție din cadrul entităților MT (sucursalele regionale ale C.N. CFR - S.A., DRDP-urile și SDN-urile aparținând CNAIR din zonele supuse riscului);

– concentrarea în cel mai scurt timp a forțelor și mijloacelor pentru deblocarea în primă fază a căilor de acces importante (principalele autostrăzi și drumuri naționale), linii principale de cale ferată, aeroporturi internaționale, porturi importante;

– participarea, în cooperare cu alte forțe și mijloace de intervenție, prioritar, pentru salvarea în mod oportun de vieți omenești, stabilirea căilor de comunicație cu localitățile izolate și asigurarea condițiilor pentru executarea transporturilor de aprovizionare, evacuare și asistență medicală de urgență;

– repararea și punerea în funcțiune a podurilor și viaductelor (suporți pentru rețelele de utilități publice) de pe drumurile naționale și autostrăzile supuse manifestării riscului (dacă este cazul);

– refacerea capacităților de intervenție după desfășurarea acțiunii;

– stabilește în colaborare cu MAI, prin ISCTR, restricții privind circulația rutieră pentru autovehiculele cu masa totală autorizată mai mare de 3,5 tone și prin CNAIR restricții pe anumite sectoare de drum, în raport cu posibilitățile de intervenție și cu evoluția nefavorabilă a vremii.

c) Ministerul Afacerilor Interne coordonează activitatea forțelor și mijloacelor de intervenție, asigură prin IGPR echipaje de poliție rutieră în punctele de circulație rutieră intense, în scopul dirijării traficului pe rutele principale sau pe varientări în raport cu consecințele căderilor masive de zăpadă;

– în raport cu evoluția vremii și de capacitatea forțelor de intervenție stabilește restricționări ale circulației pentru anumite categorii de autovehicule sau sectoare de drum, de comun acord cu MT (prin ISCTR și CNAIR);

– intervine, prin structurile specializate, pentru salvarea persoanelor izolate din cauza căderilor masive de zăpadă și a celor cu nevoi de asistență medicală din localitățile izolate, pentru acordarea asistenței medicale de urgență și transportul la unitățile spitalicești.

d) Autoritățile administrației publice locale din zona supusă riscului intervin cu SVSU și structurile de prestări servicii de deszăpezire pentru deszăpezirea drumurilor județene și comunale, pentru prevenirea izolării localității și asigurarea condițiilor normale de aprovizionare a populației și de desfășurare a activităților economice.

e) Ministerul Sănătății asigură asistență medicală de specialitate în unitățile sanitare din rețeaua publică.

f) Ministerul Apărării Naționale, la solicitarea comandantului acțiunii transmisă prin CNCI/MAI, asigura misiuni de sprijin în conformitate cu prevederile legislative în vigoare.

g) Ministerul Economiei, prin administratorii/proprietarii de rețele de utilități, acționează la solicitarea conducătorului acțiunii prin organele administrației publice locale sau prin CNCI/MAI, pentru remedierea deranjamentelor și avariilor cauzate.

3. Codul roșu:

a) Ministerul Mediului, prin Administrația Națională de Meteorologie, emite avertizarea de cod roșu, prognozând perioada, intensitatea manifestării, aria de desfășurare și evoluția probabilă.

b) Ministerul Transporturilor, prin structurile din subordine sau sub autoritate, stabilește măsuri pentru:

– identificarea blocajelor pe căile de transport și a consecințelor acestora asupra activității populației și asupra activității economice;

– intervenția tuturor forțelor disponibile din cadrul entităților MT (sucursalele regionale ale C.N. CFR - S.A., direcțiile și secțiile teritoriale ale CNAIR, administratorii de porturi și aeroporturi), pentru deblocarea căilor de transport și coordonarea celorlalte instituții implicate în gestionarea situației de urgență create de căderile masive de zăpadă/ninsorile abundente, care asigură funcții de sprijin;

– participarea tuturor forțelor și mijloacelor de intervenție pentru salvarea în mod oportun de vieți omenești, stabilirea căilor de comunicație cu localitățile izolate și asigurarea condițiilor pentru executarea transporturilor de aprovizionare, evacuare și asistență medicală de urgență;

– repararea și punerea în funcțiune a elementelor de infrastructură afectate;

– refacerea capacităților de intervenție după desfășurarea acțiunii;

– de comun acord cu MAI stabilește sectoarele de drum închise circulației rutiere, iar pentru sectoarele de linii sau magistrale feroviare închiderea se face la propunerea AFER pe anumite direcții și perioade determinate;

– administratorii de aeroporturi propun, dacă se impune, închiderea unor aeroporturi sau porturi.

c) Ministerul Afacerilor Interne coordonează activitatea forțelor de intervenție și a celor care execută misiuni de sprijin, asigură, prin structurile specializate ale IGPR, echipaje de poliție rutieră în punctele de circulație rutieră critice, în scopul dirijării traficului pe rutele principale sau pe varientări în raport cu consecințele căderilor masive de zăpadă; conform evoluției vremii și capacității forțelor de intervenție stabilește închiderea unor sectoare de drum pe o perioadă determinată de comun acord cu MT (prin ISCTR și CNAIR);

– intervine prin structurile specializate pentru salvarea persoanelor izolate din cauza căderilor masive de zăpadă și a celor cu nevoi de asistență medicală din localitățile izolate, pentru acordarea asistenței medicale de urgență și transportul la unitățile spitalicești;

– solicită intervenția structurilor care asigură funcții de sprijin în locurile critice.

e) Ministerul Sănătății asigură prin rețeaua publică de spitale asistența medicală de specialitate.

f) Ministerul Apărării Naționale, la solicitarea comandantului acțiunii transmisă prin CNCI/MAI, asigură misiuni de sprijin în conformitate cu prevederile legislative în vigoare.

Articolul 14

În ceea ce privește stabilirea nivelurilor de gravitate, acestea nu pot fi determinate decât în corelație cu consecințele manifestării riscului căderi masive de zăpadă și a riscurilor asociate - ninsori abundente și blocarea căilor feroviare și rutiere.

Astfel, se poate considera că riscurile au avut consecințe foarte grave dacă manifestarea lor a provocat pierderi de vieți omenești ca urmare a hipotermiei și izolării sau au dus la lipsa aprovizionării pe o perioadă însemnată a unor comunități umane și consecințe grave, dacă au dus la importante pagube materiale și perturbarea activității economice pe o anumită perioadă de timp.

1.6. Clasificarea zonelor și stabilirea limitelor/distanțelor pentru care se asigură măsurile de răspuns în situații de urgență

Articolul 15

În cazul riscului căderi masive de zăpadă și riscurilor asociate ninsori abundente și blocarea căilor rutiere și feroviare, măsurile de răspuns se aplică de-a lungul acestora, în zonele sau porțiunile afectate, în scopul asigurării continuității circulației rutiere și feroviare. În cazul transportului aerian și naval măsurile se aplică în incinta aeroporturilor și porturilor. Intervenția se execută potrivit zonelor și sectoarelor de responsabilitate ale structurilor subordonate ale administratorilor de infrastructură rutieră, feroviară, precum și a administratorilor de porturi și aeroporturi. Astfel se delimitează următoarele elemente:

– zona de responsabilitate a CNAIR - reprezentată de rețeaua drumurilor naționale și autostrăzilor în funcțiune pe care se desfășoară trafic rutier în condițiile riscurilor prezentate mai sus;

– zona de responsabilitate a C.N. CFR - S.A. - reprezentată de infrastructura feroviară națională din administrare;

– zonele de responsabilitate a celor 7 DRDP-uri, subdiviziuni ale CNAIR, pentru rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi din competența teritorială;

– zonele de responsabilitate ale celor 8 sucursale regionale ale C.N. CFR - S.A. pentru infrastructura feroviară delimitată teritorial;

– sectoarele de responsabilitate ale SDN-urilor, subdiviziuni ale DRDP-urilor pentru porțiunile de drumuri naționale și autostrăzi repartizate;

– sectoarele de responsabilitate ale districtelor de intervenție pe calea ferată pentru infrastructura feroviară repartizată;

– zonele administrative ale porturilor și aeroporturilor.

Capitolul I — Dispoziții generale

Cookie-uri