Capitolul V — Răspuns (Coordonare operațională și misiuni de sprijin) — REGULAMENT din 27 octombrie 2017

5.1. Coordonare operațională

5.1.1. Structuri de suport al deciziei la nivel național, județean și local

a) Modul de funcționare la rutină și modul de completare cu personal pe timpul situațiilor de urgență de amploare și intensitate deosebită/dezastrelor

Articolul 58

(1) La nivelul Ministerului Transporturilor în perioada de constituire a comandamentelor de iarnă, în absența codurilor de atenționare și avertizare, în cadrul comandamentelor operative și dispeceratelor, execută serviciul operativ personalul din tură. Echipele de intervenție se află la domiciliu, iar mijloacele de intervenție se află parcate la locurile de parcare.

(2) La emiterea codului galben:

– membrii comandamentelor de iarnă, administratorii de infrastructură și echipele de intervenție sunt înștiințate despre emiterea codului galben de către personalul din tură;

– mijloacele de intervenție sunt pornite și verificate;

– sunt stabilite forțele și mijloacele care vor acționa în prima intervenție.

(3) La emiterea codului portocaliu:

– membrii comandamentelor operative și dispeceratelor sunt organizați în ture de serviciu și execută serviciul operativ permanent;

– echipele de intervenție sunt organizate în ture asigurând prezența permanent și intervenția în mod gradual;

– mijloacele de intervenție sunt în funcțiune conform graficului și acționează pe porțiunile repartizate.

(4) La emiterea codului roșu:

– la comandamentele operative și dispecerate personalul asigură permanența la serviciu;

– echipele de intervenție acționează în totalitate conform graficului de rulaj la odihnă și intervenție, în cooperare cu structurile care asigură misiuni de sprijin;

– mijloacele de intervenție sunt în funcțiune și acționează conform graficelor și sectoarelor repartizate.

Articolul 59

(1) La nivelul Ministerului Afacerilor Interne activitatea Centrului Național de Conducere Integrată și a centrelor operaționale de la nivelul structurilor centrale sau locale aparținând MAI se desfășoară în regim 24 de ore din 24, fiind asigurate resursele umane și materiale specifice gestionării activităților curente ce intră în competența structurii.

(2) La emiterea codului galben:

– sunt transmise atenționările către structurile administrației publice locale;

– se verifică tehnica de intervenție specifică tipului de risc;

– sunt emise informări și avertizări pentru populație.

(3) La emiterea codului portocaliu:

– se activează grupele operative;

– se pregătește tehnica de intervenție pentru dislocare în alte locații;

– se propune convocarea structurilor locale de decizie (comitete);

– se suplimentează personalul turelor operative (în funcție de amploarea și severitatea fenomenelor).

(4) La emiterea codului roșu:

– se activează CJCCI;

– se dislocă forțe și mijloace din zonele mai puțin afectate;

– echipele de intervenție acționează în totalitate;

– se crește capacitatea operațională și se verifică modul de pregătire a administratorilor de căi rutiere;

– se convoacă în ședință extraordinară comitetele județene și locale pentru situații de urgență.

Articolul 60

(1) La nivelul autorităților administrației publice locale, activitatea se desfășoară de către structurile cu atribuții în regim normal de lucru.

(2) La emiterea codului galben:

– operatorii economici aflați sub contract și echipele de intervenție sunt înștiințate despre emiterea codului galben;

– mijloacele de intervenție sunt pornite și verificate;

– sunt stabilite forțele și mijloacele care vor acționa în prima intervenție.

(3) La emiterea codului portocaliu:

– se instituie permanența la nivelul primăriilor din zonele aflate sub avertizare;

– se convoacă comitetele județene sau locale pentru situații de urgență;

– echipele de intervenție sunt organizate în ture asigurând prezența permanent și intervenția în mod gradual;

– se iau măsuri pentru identificarea persoanelor bolnave, a gravidelor și a celor izolate în vederea transportului la spital sau în zone sigure;

– mijloacele de intervenție sunt în funcțiune conform graficului și acționează pe porțiunile repartizate.

(4) La emiterea codului roșu:

– permanența este asigurată de o persoană cu funcție de conducere (primar/viceprimar);

– echipele de intervenție acționează în totalitate conform graficului de rulaj la odihnă și intervenție, în cooperare cu structurile care asigură misiuni de sprijin;

– mijloacele de intervenție sunt în funcțiune și acționează conform graficelor și sectoarelor repartizate.

b) Modul de reprezentare în cadrul structurilor de suport al deciziei constituite la nivel strategic (CNCI, CNCCI)

Articolul 61

Ministerul Transporturilor, la instituirea codului roșu sau la solicitare, desemnează un reprezentant în cadrul CNCI pentru asigurarea legăturii cu operatorii din teren și conducerea ministerului.

Articolul 62

Ministerul Energiei, la instituirea codului roșu sau la solicitare, desemnează un reprezentant în cadrul CNCI pentru asigurarea legăturii cu operatorii economici și conducerea ministerului.

Articolul 63

MDRAPFE, la instituirea codului roșu sau la solicitare, desemnează un reprezentant în cadrul CNCI pentru asigurarea legăturii cu conducerea ministerului.

c) Organizarea de principiu pe timpul căderilor masive de zăpadă (structuri/funcțiuni)

1. conducere/comandă - are în responsabilitate intervenția în ansamblu.

Articolul 64

(1) Conducerea operațiunilor de intervenție se realizează în sistem integrat, în funcție de amploarea și intensitatea fenomenelor meteorologice. La nivelul Ministerului Transporturilor, intervenția în ansamblu pe timpul căderilor masive de zăpadă și a riscurilor asociate - ninsori abundente și blocarea căilor rutiere și feroviare este coordonată de Comandamentul Central de Iarnă.

(2) CNAIR pune în aplicare planul de acțiune și intervine cu echipajele SDN-urilor și districtelor din subordine, fiecare în zona lor de responsabilitate, cu utilaje de deszăpezire (UNIMOG-uri, autofreze, tractoare și autobasculante cu lame atașate, screpere și alte utilaje specifice), pentru deblocarea carosabilului pe drumurile naționale și autostrăzi. Atunci când situația o impune, concentrează echipajele și mijloacele tehnice în zonele cele mai afectate, urmărind în primul rând deblocarea persoanelor aflate în autovehiculele înzăpezite. Împreună cu organele IGPR, atunci când este cazul, scoate autovehiculele împotmolite de pe carosabil pentru a facilita intervenția pentru deblocarea traficului. De asemenea, când situația impune, se restricționează sau se interzice traficul pe anumite sectoare în vederea eliberării carosabilului de zăpada căzută. În zonele de confluență cooperează cu mijloacele echipajelor contractate de autoritățile administrației publice locale pentru degajarea căilor de aprovizionare a localităților. De asemenea stabilește măsuri pentru transportul și depozitarea la locurile stabilite a zăpezii acumulate în punctele temporare de pe traseele rutiere.

(3) C.N. CFR - S.A. în calitate de gestionar al infrastructurii feroviare, împreună cu operatorii economici, pune în aplicare planul de acțiune pentru eliberarea porțiunilor de cale ferată afectate de căderile masive de zăpadă și ninsorile abundente. Mijloacele tehnice utilizate (vagoane plug de zăpadă WPZ, cu lama simetrică pentru liniile simple și cu lama asimetrică pentru liniile duble; pluguri diesel - hidraulice, trenuri pentru curățat, încărcat și transportat zăpada, pluguri simple montate la locomotive) vor fi utilizate pentru deblocarea cu prioritate a liniilor directe principale, a stațiilor de cale ferată de pe acestea, precum și a triajelor importante. Se va respecta de asemenea prioritatea de intervenție pentru deblocarea trenurilor de transport persoane înzăpezite. Atunci când situația o impune, Revizoratul general/C.N. CFR - S.A. va suplimenta forțele și mijloacele de intervenție prin redislocare din alte sucursale regionale. De asemenea, când forțele de intervenție sunt depășite, se solicită și ajutorul ISU locale.

(4) Administratorii de aeroporturi și porturi pun în aplicare planurile proprii de acțiune astfel:

a) În aeroporturi echipajele SPSU sau formațiunile cu care sau încheiat contracte de prestări servicii de deszăpezire acționează cu autofreze utilaje multifuncționale și autovehicule cu lama pentru deszăpezirea pistelor de decolare-aterizare, a căilor de rulare, hangarelor și depozitelor, precum și a instalațiilor de balizaj și altor elemente de infrastructură aeroportuară. Totodată, se execută și operațiuni de degivrare a suprafețelor și aeronavelor în vederea asigurării condițiilor de zbor, precum și de transport al zăpezii acumulate la locurile prestabilite conform planului de acțiune.

b) În porturi se execută deszăpezirea în regie proprie cu echipajele SPSU sau cu formațiunile cu care s-au încheiat contracte de prestări servicii de deszăpezire, pentru eliberarea platformelor hangarelor, depozitelor și altor elemente de infrastructură portuară necesară pentru operarea navelor. De asemenea se execută operațiuni asemănătoare degivrării la nave și transportul zăpezii la locurile prestabilite în planurile de acțiune.

(5) Operatori economici ai administrației publice locale, la solicitarea administratorilor de porturi sau aeroporturi, pot interveni atunci când forțele și mijloacele acestora sunt depășite.

(6) Coordonarea operațională este realizată de către Ministerul Afacerilor Interne, care are structuri reprezentative în cadrul comandamentului, informațiile esențiale ajungând în Centrul Național de Conducere Integrată (al MAI), cu excepția coordonării operaționale pentru unitățile din sectorul transporturilor navale.

2. Informații și dispecerat

Articolul 65

Comandamentele operaționale constituite de către entitățile Ministerului Transporturilor asigură, în situația riscului major și a celor asociate, suportul informațional și decizional pentru conducerea ministerului, precum și informațiile necesare realizării coordonării intervenției de către MAI.

Articolul 66

Informațiile privind blocarea căilor de transport ca urmare a ninsorilor abundente și căderilor masive de zăpadă, precum și din alte motive sunt transmise de dispeceratele teritoriale (ale direcțiilor/sucursalelor regionale, porturi, aeroporturi) către dispeceratele centrale. De la dispeceratele centrale informațiile ajung la comandamentele operaționale constituite în cadrul Comandamentului Central de Iarnă (conform schemei prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul regulament).

3. Operații - planificare misiuni și resurse, evacuare, asistență și relații internaționale, resurse umane (asigură componenta de conducere a acțiunilor de intervenție în desfășurare, respectiv cea de planificare a acțiunilor viitoare)

Articolul 67

(1) Administratorii de infrastructură feroviară, rutieră, aeroportuară și portuară, prin comandamentele de iarnă constituite, asigură planificarea misiunilor și resurselor pe timpul intervenției curente și viitoare în raport cu disponibilul asigurat (personal, mijloace tehnice, stocuri).

(2) În situația în care forțele și mijloacele proprii sunt depășite, administratorul de infrastructură, prin comandantul acțiunii, solicită pe modul de transport respectiv sprijinul altor forțe destinate în această situație (ale MAI, MApN).

4. Logistică

Articolul 68

De regulă, logistica acțiunilor de intervenție este prevăzută și asigurată din timp conform planurilor proprii de intervenție. În situația în care, din cauza intervențiilor derulate pe perioade de timp mai mari, anumite stocuri sunt epuizate, acestea se completează concomitent cu acțiunea de intervenție. De asemenea pot fi suplimentate inclusiv forțele și mijloacele prin încheierea unor contracte de prestări de servicii de deszăpezire cu operatori privați disponibili.

5. Informare publică

Articolul 69

Activitatea de intervenție pentru gestionarea situațiilor de urgență determinată de căderile masive de zăpadă, ninsorile abundente și blocarea căilor feroviare și rutiere se desfășoară în mod transparent, fiind informată în mod oportun opinia publică. Organul abilitat din partea Ministerului Transporturilor în a emite comunicate și informări ale instituției referitoare la activitatea de intervenție în cazul acestui tip de risc și riscurilor asociate este DCRSPON (Direcția comunicare, relația cu sindicatele, patronatele și organizațiile neguvernamentale).

6. Comunicații și informatică

Articolul 70

(1) Pe timpul gestionării situațiilor de urgență generate de căderile masive de zăpadă, ninsori abundente și blocarea căilor feroviare și rutiere sunt utilizate sistemele de comunicații și informatică specifice pentru fiecare mod de transport, din dotarea comandamentelor, centrelor și dispeceratelor organizate la nivelul Ministerului Transporturilor.

(2) Soft-urile tehnicii de calcul pe fiecare mod de transport asigură afișarea și vizualizarea rapidă a stării drumurilor și autostrăzilor, a căii ferate, precum și situația zborurilor și operării navelor în aeroporturi și porturi.

(3) Terminalul din COSU/MT al rețelei integrate de apeluri de urgență 112, la care populația apelează în mod curent pe timpul situațiilor de urgență generate de căderile masive de zăpadă sau ninsori abundente, permite localizarea rapidă a persoanelor aflate în dificultate, precum și a sectoarelor de drum sau CF blocate, semnalizate de cetățeni. Informațiile sunt transmise în mod operativ de către personalul de serviciu din COSU către Comandamentul Central de Iarnă.

7. Suport tehnic

Articolul 71

(1) Suportul tehnic poate fi asigurat din consultanți, experți și specialiști din aparatul propriu al ministerului sau din unitățile din subordinea sau sub autoritatea acestuia, precum și reprezentanți ai altor ministere, instituții, servicii publice, manageri ai societăților comerciale și regiilor autonome cu atribuții în domeniul situațiilor de urgență, cooptați în comitetul ministerial la solicitarea președintelui. În conformitate cu anexa nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 722/2017 membrii grupurilor de suport tehnic pot fi cooptați de la următoarele instituții:

– Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC“;

– Universitatea Tehnică de Construcții București;

– Institutul de Geografie al Academiei Române;

– Universitatea București;

– Administrația Națională de Meteorologie;

– Regia Autonomă „Apele Române“;

– Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului I.N.C.D.F.P. București;

– Centrul Național pentru Reducerea Riscului Seismic București;

– Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN);

– Institutul de Fizică Nucleară;

– Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C.

(2) Suportul tehnic poate fi solicitat pe timpul activității componentei decizionale, componentei investigaționale, dar și pe timpul intervenției propriu-zise.

5.1.2 Structuri de intervenție la nivel național/regional, județean și local

a) Monitorizarea situației operative și arhitectura fluxului informațional la nivel național/regional, județean și local

Articolul 72

(1) Căderile masive și riscurile asociate sunt monitorizate permanent în baza atenționărilor și avertizărilor meteorologice transmise de MM prin ANM, de către toate instituțiile publice întrucât aceste fenomene pot perturba activitatea economico-socială în aproape toate domeniile.

(2) Monitorizarea se execută de către personalul din centrele operative cu activitate permanentă, de centrele operative a căror activitate se permanentizează, precum și de centrele de conducere și coordonare a intervenției pe care aceste structuri le au în organigrame.

(3) Între acestea se stabilește fluxul informațional-decizional în vederea conducerii și coordonării unitare a intervenției.

b) Asigurarea legăturilor de comunicații între structuri

Articolul 73

Procesul informațional-decizional între structurile cu responsabilități în gestionarea riscului „căderi masive de zăpadă“ și a riscurilor asociate - ninsori abundente și blocarea căilor feroviare și rutiere are următoarea arhitectură:

1. Centrul Operațional de Comandă al Guvernului:

– subordonează operativ toate centrele operative permanente sau temporare și primește informații referitoare la evoluția situației, acțiunile întreprinse, necesarul de resurse și alte informații legate de evoluția nefavorabilă a evenimentului;

– face propuneri Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență privind distribuirea sau concentrarea unor resurse în zonele afectate în raport cu solicitările și ca urmare a analizei efectelor produse. Asigură informațiile pentru generarea deciziei la nivel național și transmite măsurile stabilite.

2. Centrul Național de Conducere Integrată al MAI:

– asigură monitorizarea situației operative, furnizarea datelor și informațiilor cu privire la evoluția situației operative și a măsurilor dispuse de autorități pentru limitarea și eliminarea efectelor, coordonarea integrată a misiunilor structurilor M.A.I. și suportul decizional pentru conducerea/persoana desemnată care realizează managementul integrat al acțiunilor în situații speciale și de criză.

– pentru îndeplinirea atribuțiilor stabilite în competență, structurile C.N.C.I. asigură cooperarea intra și interinstituțională cu celelalte centre operaționale ale structurilor M.A.I. și ale celorlalte instituții cu responsabilități în domeniul situațiilor de urgență.

– coordonarea integrată a măsurilor de răspuns se asigură de către secretarul de stat, șef al Departamentului pentru situații de urgență, sau de persoana desemnată, prin dispoziție, de către aceștia.

3. COSU al MT, prin Comandamentul Central de Iarnă, centralizează informațiile transmise de comandamentele de iarnă ale structurilor din subordinea sau sub autoritatea MT pe moduri de transport, concentrează forțele proprii de intervenție în zonele afectate, elaborează sinteze periodice privind starea căilor de transport pe care le actualizează permanent, face propuneri conducerii ministerului pentru restricționarea circulației sau închiderea temporară a circulației pe anumite moduri de transport, asigură înștiințarea populației privind restricțiile, prin site-urile proprii de pe internet și prin anunțuri și afișaje în terminalele de transport (gări, aerogări, porturi, stații de metrou);

– centralizează datele primite de la structurile din subordinea sau sub autoritatea MT privind impactul căderilor masive de zăpadă asupra căilor de transport, acțiunile întreprinse, cereri de resurse (dacă este cazul), mod de acțiune la intervenție, blocaje și interdicții și alte informații pe care le analizează și le transmite conform procedurii stabilite. Primește prin 112 diferite apeluri de urgență despre persoane, căi de comunicație, localități blocate și le comunică în paralel și la Comandamentul Central de Iarnă al MT, dacă acesta nu le-a primit direct. Informează COCG despre stadiul lucrărilor de intervenție pe diferite moduri de transport. Asigură managementul informației în cazul altor riscuri care ar putea apărea.

4. Centrele de coordonare și conducere a intervenției de la nivelul județelor și municipiului București asigură analiza, evaluarea situației și coordonarea acțiunilor de intervenție și suportul decizional al comitetelor județene, respectiv al municipiului București.

5.1.3. Identificarea unei situații de urgență, notificarea și activarea răspunsului - evenimente posibile

Articolul 74

(1) Având în vedere consecințele căderilor masive de zăpadă și a riscurilor asociate ninsori abundente și blocarea căilor feroviare și rutiere, prezentate în capitolele anterioare, se impune intervenția oportună și eficientă pentru limitarea și înlăturarea acestora în mod gradual determinat de codurile de atenționare și avertizare emise de ANM, astfel:

1. Realizarea intervenției cu forțele și mijloacele proprii pe drumurile naționale și autostrăzi:

a) Pe timpul situațiilor de urgență determinate de ninsori abundente sau căderi masive de zăpadă, fluxul informațional-decizional se concretizează astfel:

– la nivelul CNAIR;

– la nivelul celor șapte Direcții regionale de drumuri și poduri (București, Craiova, Timișoara, Cluj, Brașov, Iași, Constanța);

– fiecare DRDP are un număr variabil de secții de drumuri și poduri în raport cu numărul de kilometri de drumuri naționale sau autostrăzi administrate, care constituie comandamente operaționale;

– fiecare SDN are un număr variabil de districte și baze de deszăpezire care au personal operativ în serviciu permanent pe timpul situației de urgență.

b) Când se instituie coduri de avertizare în diferite zone, se concentrează din timp mijloace de la mai multe districte în zona afectată. În situația când se instituie coduri de avertizare în toată țara, intervenția se realizează cu forțele de care se dispune teritorial, ale tuturor instituțiilor participante la gestionarea situației de urgență.

c) De regulă, deszăpezirea pentru degajarea părții carosabile începe după încetarea viscolului, dar în cazul căderilor masive de zăpadă se execută și pe timpul ninsorii, pentru a împiedica blocarea definitivă a căilor de transport rutier și pentru salvarea de vieți omenești, sau intervenția vehiculelor de urgență. Pentru a asigura continuitatea intervenției se impune rotația echipajelor și asigurarea unui minimum de utilaje de rezervă pentru intervenție.

2. Pe calea ferată:

a) Activitatea este dimensionată în raport cu atenționările și avertizările meteorologice astfel:

– Cod galben: atunci când sunt ninsori în general slabe sau moderate cantitativ, activitatea se desfășoară normal, nu se acționează la deszăpezire cu personal CFR, dar se pre-alarmează plugurile de zăpadă;

– Cod portocaliu: când ninge abundent, se reduce activitatea la manevră, se acționează în patrulare cu pluguri de zăpadă și personal L și CT, minim, iar, după caz, personal MTV, conform programelor aprobate, cu anunțarea personalului care urmează să participe la activitate, iar aparatele de cale rămân pe „poziția directă“;

– Cod roșu: când sunt căderi masive de zăpadă și viscol, se întrerupe activitatea la manevră, plugurile de zăpadă sunt în acțiune, iar la activitate participă întregul personal prevăzut în planurile de acțiune.

b) Comandamentul central al CN CFR. - S.A. coordonează activitatea comandamentelor regionale, care la rândul lor coordonează activitatea comandamentelor locale de la regulatoarele de circulație și marfă.

c) Comandamentul local ia măsuri pentru asigurarea circulației normale a trenurilor, coordonează acțiunile de deszăpezire a liniilor curente, stațiilor, depourilor, secțiilor de exploatare locomotive, remizelor, PAE, revizii de vagoane, postrevizie, puncte de lucru și instalații, precum și pentru înlăturarea deranjamentelor apărute din cauza condițiilor meteo.

d) La nivelul comandamentului local se stabilește: necesarul de forță de muncă, necesarul de trenuri IZ și LZ, patrularea plugurilor de zăpadă, restricții de circulație, introducerea dublei tracțiuni, închiderea liniilor, locurile de descărcare a zăpezii.

3. Intervenția pe modul de transport aerian:

a) Căderile masive de zăpadă și ninsorile abundente pot reduce sau anula zborurile aeronavelor. Acestea sunt dependente, în primul rând, de disponibilitatea infrastructurii aeroportuare și de pregătirea pentru zbor a aeronavelor.

b) La nivelul Autorității Aeronautice Civile Române se constituie comandament operațional, subordonat Comandamentului Central de Iarnă, care va coordona activitățile comandamentelor constituite de administratorii aeroportuari pentru intervenția pe timp de iarnă.

c) La nivelul ROMATSA funcționează dispeceratul NOTAM care furnizează informațiile meteorologice la aeroporturi.

d) Acțiunea de intervenție condusă de comandamentul operativ al administratorului de aeroport vizează acțiunile de deszăpezire a pistei de decolare-aterizare, a căilor de rulare, balizajului, a remizelor, hangarelor și altor instalații aeroportuare, platforme de staționare aeronave, precum și acțiunile de degivrare a suprafețelor și aeronavelor.

e) În acest sens, în planurile de intervenție pe timp de iarnă ale administratorilor de aeroport sunt prevăzute numărul de utilaje de deszăpezire și degivrare, cantitățile de degivrant și de carburant necesar acestor activități.

f) Intervenția se execută fie cu echipaje proprii, fie prin contract cu firme specializate în acest domeniu, care sunt avizate de Autoritatea Aeronautică Civilă Română.

g) Administratorul aeroportului răspunde de activitățile de deszăpezire și pregătire a aeronavelor pentru zbor, de restricționarea sau anularea zborurilor ca urmare a condițiilor meteorologice, precum și de înlăturarea deranjamentelor produse ca urmare a acestor condiții meteorologice.

4. Intervenția administratorilor de porturi și de căi navigabile:

a) pentru contracararea efectelor căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente și blocării căilor navigabile se constituie comandamente operative, subordonate Comandamentului Central de Iarnă al MT. Acestea se constituie la nivelul Autorității Navale Române, precum și al administrațiilor de porturi ale CN APM Constanța, CN APDM Galați, CN APDF Giurgiu și de căi navigabile ale CN ACN Constanța și SN AFDJ RA Galați;

b) comandamentul operativ al ANR cooperează și schimbă informații cu comandamentele operative ale administrațiilor de porturi, CN APM Constanța, CN APDM Galați, CN APDF Giurgiu și de căi navigabile ale CN ACN Constanța și SN AFDJ RA Galați;

c) comandamentele operative ale administrațiilor de porturi și căi navigabile își coordonează activitatea proprie de intervenție, în cazul căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente și blocării căilor de acces în porturi;

d) intervenția comandamentelor operative ale porturilor se execută în mod gradual potrivit codurilor meteorologice transmise, astfel:

(i) cod galben:

– membrii comandamentelor operative ale administrațiilor de porturi și căi navigabile și echipele de intervenție organizate de către Sucursala de servicii port asigură permanența la domiciliu, fiind pregătiți pentru intervenție la solicitarea telefonică a Dispeceratului portului;

– dispeceratul portului notifică operatorii portuari privind instituirea codului galben;

– șeful Sucursalei servicii port sau dispecerul sucursalei va alerta prestatorii de servicii cu care sunt încheiate contracte/convenții pentru deszăpezire.

Se monitorizează în permanență evoluția fenomenelor meteorologice.

(ii) cod portocaliu:

– membrii comandamentelor operative ale administrațiilor de porturi și căi navigabile și echipele de intervenție alcătuite de către Sucursala de servicii port se organizează în ture de serviciu pentru asigurarea permanenței conducerii și intervenției efective;

– dispeceratul portului notifică operatorii portuari privind instituirea codului portocaliu;

– șeful Sucursalei servicii port sau dispecerul sucursalei va alerta prestatorii de servicii cu care sunt încheiate contracte/convenții pentru deszăpezire să își organizeze corespunzător activitatea de intervenție;

(iii) cod roșu:

– se convoacă celulele de urgență și grupele operative, se înștiințează comandamentele operative ierarhice, COSU al MT, Comitetul județean pentru situații de urgență, iar la nevoie se pune în aplicare Planul de alarmare în caz de situații de urgență a formațiunilor/echipelor de intervenție și a salariaților;

– dispeceratul portului notifică operatorii portuari privind instituirea codului roșu;

e) alertarea navelor aflate în staționare, sub operare sau în marș, în baza atenționărilor sau avertizărilor meteorologice emise de ANM se face de către ANR prin căpităniile de port (centrele RIS), prin intermediul avizelor către navigatori și informare directă prin VHF (radiotelefon) în canalele 16, 67 și 68 VHF. Mesajul de alertă trebuie să fie conform cerințelor Codului de avertizare;

f) pentru activitatea de intervenție a echipelor (SPSU sau firmele cu care s-au încheiat contracte), porturile au în dotare: utilaje multifuncționale de deszăpezire și împrăștiere de material antiderapant, autofreze, autocamioane/autobasculante, tractoare cu remorci pentru transport zăpadă, încărcătoare frontale, utilaje cu cupă, buldozere/excavatoare, tractoare cu lamă etc.;

g) intervenția este condusă de către Sucursalele de servicii portuare sub supravegherea și monitorizarea ofițerilor de siguranță portuară, iar raportarea rezultatelor se face de către șefii de sucursale către dispeceratele centrale ale administrațiilor de porturi și de căi navigabile, care centralizează datele și le transmit Comandamentului Central de Iarnă. Datele vor fi transmise la solicitare și către ISU județene.

5.1.4. Înștiințarea, avertizarea și alarmarea autorităților și populației din zonele de risc

Articolul 75

(1) În situațiile în care sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase, ANM emite, în conformitate cu Ordinul ministrului mediului și pădurilor și al ministrului administrației și internelor nr. 3.403/245/2012, informări, atenționări sau avertizări meteorologice, după caz. Astfel, atât populația, cât și autoritățile publice ale statului român, centrale și locale, sunt informate despre producerea fenomenelor meteorologice periculoase la scară națională sau regională.

(2) În raport cu codul de avertizare emis, autoritățile transmit către populație recomandările care se impun, urmărind aplicarea unor măsuri preventive pe care atât populația, cât și autoritățile trebuie să le aibă în vedere (măsuri suplimentare de aprovizionare, echiparea corespunzătoare a autovehiculelor, restricții de circulație, măsuri de protecție pentru persoanele fără adăpost, constituirea unor puncte de sprijin și prim ajutor etc.).

Articolul 76

Ministerul Transporturilor, prin structurile din subordine și sub autoritate, se asigură că pe site-urile proprii și în principalele terminale pe căile de transport (aeroporturi, porturi, gări și stații CF) sunt transmise informațiile cu privire la starea vremii și măsurile de restricționare care se impun, întârzieri ale mijloacelor de transport, amânări de curse sau trenuri, interdicții de navigație (AACR prin administratorii de aeroporturi, ANR prin serviciile proprii, administrațiile de porturi și căi navigabile prin dispeceratele centrale, AFER prin companiile CF), precum și eventuale măsuri de adăpostire, protecție, sprijin și prim ajutor a călătorilor/pasagerilor. În același timp verifică pregătirea pentru intervenție a structurilor proprii și cunoașterea principalelor măsuri din planurile de acțiune.

5.1.5. Implementarea acțiunilor de limitare și înlăturare a situațiilor de urgență, pe etape, potrivit specificului tipului de risc

a) Alocarea resurselor de intervenție și pregătirea resurselor de rezervă

Articolul 77

Având în vedere manifestarea căderilor masive de zăpadă, a ninsorilor abundente, pe suprafețe variabile, se poate aprecia că:

– CNAIR va interveni cu forțele și mijloacele de intervenție a cel puțin două DRDP pe fiecare zonă geografică, cu jumătate din acestea când este vorba de jumătate de țară și cu toate forțele atunci când este vorba de întreaga țară (situație mai puțin probabilă prin prisma statisticilor meteorologice). În cazul în care nu sunt întrebuințate toate forțele și mijloacele într-o situație ipotetică de cea mai mare dificultate, atunci pentru intervenția pe regiuni sau zone se poate constitui și o rezervă de forțe și mijloace ale DRDP-urilor care nu sunt afectate. În situația cea mai grea, CNAIR poate solicita, în baza unor contracte de prestări servicii încheiate, intervenția unor operatori privați sau persoane particulare proprietari de mijloace de deszăpezire.

– C.N. CFR - S.A. va aloca similar forțele și mijloacele ca și în cazul CNAIR, constituind rezervă de forțe și mijloace specifice la nivelul sucursalelor regionale care nu sunt afectate. Singura diferență constă în faptul că în domeniul feroviar numărul operatorilor privați care ar putea avea utilaje specifice de deszăpezire este mic sau aproape inexistent.

– Administratorii de aeroporturi și porturi vor întrebuința forțele și mijloacele care intervin în regie proprie sau sub contract de prestări servicii de deszăpezire, putând crea rezerve în raport cu evoluția situației, prin încheierea altor contracte cu operatori privați sau proprietari de mijloace sau prin solicitarea sprijinului ISU local care în calitate de coordonator va solicita în sprijin forțe și mijloace ale MAI sau MApN.

– Forțele de intervenție ale MAI vor acționa prioritar pentru salvarea vieților omenești, acordarea asistenței medicale de urgență și evacuarea la unitățile spitalicești, având posibilitatea să suplimenteze forțele pentru intervenția zonală sau regională.

– MApN și MAI vor interveni în sprijinul forțelor și mijloacelor de intervenție ale MT și ale autorităților administrației publice locale, atunci când posibilitățile acestora sunt depășite, la solicitarea comandantului acțiunii.

– Forțele de intervenție ale autorităților administrației publice locale (formațiuni SVSU sau contractori prestatori de servicii de deszăpezire) vor interveni pentru deblocarea drumurilor județene și comunale și scoaterea de sub izolare a unor localități, fiecare în zona de responsabilitate a UAT respective. Rezerva poate fi constituită prin apelarea la alți proprietari de mijloace de deszăpezire, care să presteze sub contract astfel de operațiuni.

b) Aplicarea planurilor de cooperare între autoritățile responsabile cu rol principal și forțele de intervenție

Articolul 78

La nivel teritorial cooperarea între forțele de intervenție se execută în baza planurilor de intervenție pe timp de iarnă elaborate de comitetele județene/locale. În afara acestora, sprijinul forțelor aparținând altor structuri prevăzute în anexele nr. 1 și 2 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc se solicită de către comandantul acțiunii.

c) Stabilirea comandantului acțiunii și intervenției

Articolul 79

Comandantul acțiunii - în cazul căderilor masive de zăpadă este stabilit în conformitate cu art. 11 alin. (3), (4) și (5) din Hotărârea Guvernului nr. 557/2016.

Articolul 80

Comandantul intervenției se stabilește în funcție de modurile de transport, în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, pentru fiecare locație în parte, de către următoarele entități:

– C.N. CFR - S.A. - transport feroviar;

– AACR - transport aerian;

– ANR - transport naval;

– METROREX - transport cu metroul;

– CNAIR - transport rutier (drumuri naționale și autostrăzi).

Aceste entități se subordonează operațional comandantului acțiunii și asigură conducerea forțelor și mijloacelor în zona/sectorul de intervenție. Întocmesc rapoarte de informare privind acțiunile întreprinse pe care le înaintează periodic la comandamentele operative constituite de C.N. CFR - S.A., AACR, ANR și METROREX, CNAIR, care la rândul lor le vor înainta sintetic la Comandamentul Central de Iarnă. Sintezele se publică pe site-ul MT, putându-se vizualiza on-line starea modurilor de transport.

d) Aplicarea măsurilor de securitate a personalului de intervenție

Articolul 81

Măsurile de securitate pentru personalul de intervenție vizează următoarele aspecte:

– cunoașterea și aplicarea normelor de securitate pe timpul lucrului cu utilajele de deszăpezire, transport al zăpezii, deblocare a căilor rutiere (macarale, drujbe, utilaje de transport specifice);

– asigurarea și utilizarea echipamentului de protecție pe timp de iarnă (combinezoane, șube, mănuși, încălțăminte de iarnă);

– asigurarea timpului de odihnă și refacere, pentru personalul care acționează într-o perioadă mai mare de 6 ore de lucru continuu;

– asigurarea și cunoașterea modului de folosire a truselor de prim ajutor;

– cunoașterea regulilor de acordare a primului ajutor în caz de hipotermie și degerături.

e) Desfășurarea activităților de evacuare/salvare a persoanelor, animalelor, bunurilor și relocarea în adăposturi de protecție civilă/spații de cazare/tabere de sinistrați

Articolul 82

(1) Situații în care se impune evacuarea:

– blocarea călătorilor în trenuri și în autovehicule blocate în zăpadă în condițiile în care rămânerea lor în continuare în mijloacele de deplasare le-ar pune viața în pericol;

– blocarea în situații similare a animalelor, iar punerea lor la adăpost este necesară din aceleași considerente, precum și pentru evitarea pagubelor materiale în cazul decesului acestora.

(2) Evacuarea în aceste cazuri se poate executa cu mijloace feroviare (din stațiile cele mai apropiate din care circulația feroviară nu a fost afectată) sau autovehicule ale altor structuri (MAI, MApN) sau operatori economici.

– blocarea călătorilor în aeroporturi când traficul aerian este închis, iar continuarea călătoriei se impune a se efectua cu alte mijloace (rutiere sau feroviare).

(3) În acest caz se impune evacuarea călătorilor din aeroport până la cele mai apropiate stații CF sau autogări, pentru continuarea călătoriei.

(4) Dacă aceasta nu poate continua cu astfel de mijloace și se impune un timp de așteptare până la reluarea traficului aerian, atunci călătorilor li se va asigura, prin grija autorităților administrației publice locale și operatorului aerian, un loc de adăpostire temporară (hoteluri, alte aerogări etc.), până la reluarea călătoriei cu mijloace aeriene.

– izolarea localităților din cauza căderilor masive de zăpadă și ninsorilor abundente și punerea în pericol a vieților cetățenilor cu nevoi medicale urgente.

(5) În acest caz se impune concentrarea eforturilor tuturor forțelor de intervenție din locația respectivă pentru a acorda primul ajutor necesar și de a le evacua către unitățile spitalicești.

(6) Evacuarea se va face cu orice mijloc de transport care poate circula, indiferent de proprietarul mijlocului (cu acceptul acestuia), către cea mai apropiată unitate spitalicească de primiri urgențe, sub coordonarea MAI.

f) Desfășurarea acțiunilor de prim ajutor medical/triaj/ asistență medical/decontaminarea populației, personalului și tehnicii de intervenție/accesul, paza și securizarea zonei de risc/limitarea efectelor factorilor generatori de risc, potrivit riscului căderi masive de zăpadă

Articolul 83

În toate situațiile prezentate mai sus, asistența medicală este solicitată structurilor MAI (structurile ISU locale) care trimit echipaje SMURD și/sau echipaje ale Serviciului de ambulanță la fața locului pentru acordarea primului ajutor de urgență. Aceste echipaje fac și triajul persoanelor cu nevoi de asistență medicală și dispun evacuarea și transportul lor la unitățile spitalicești. Uneori, când nu se poate ajunge la locul solicitării se poate acorda asistență medicală de urgență de la distanță prin intermediul unor persoane avizate, sau nu, până la sosirea ambulanțelor. Dacă sosirea ambulanțelor nu este posibilă din cauza căderilor de zăpadă și ninsorilor abundente, atunci când condițiile meteorologice permit, se pot utiliza pentru evacuarea de urgență și aparatele de zbor (elicoptere) ale MAI sau MApN.

5.1.6. Solicitarea de asistență internațională

Articolul 84

(1) Căderile masive de zăpadă și riscurile asociate - ninsorile abundente și blocarea căilor de transport - pot face obiectul solicitării de asistență internațională atunci când prin mobilizarea capacităților existente și prevăzute în planurile de acțiune nu se poate asigura gestionarea corespunzătoare a situațiilor de urgență generate de aceste riscuri. În cadrul relațiilor de bună vecinătate se pot încheia convenții sau protocoale de sprijin reciproc în astfel de situații, precum și informarea reciprocă prin organele abilitate, privind interdicțiile de circulație rutieră sau feroviară în cazul căderilor masive de zăpadă sau ninsori abundente.

(2) Informări legate de anularea zborurilor sau închiderea unor aeroporturi din cauza căderilor masive de zăpadă și riscurilor asociate se fac către țările de destinație în conformitate cu convențiile internaționale în vigoare.

(3) Solicitarea de sprijin internațional pentru căile navigabile interioare se face de către AFDJ prin ANR, care are protocoale bilaterale cu statele riverane Dunării și are reprezentant la Comisia Dunării.

5.1.7. Restabilirea stării provizorii de normalitate

a) Încetarea acțiunilor de răspuns operativ - competențe de declarare

Articolul 85

(1) În perioada de aplicare a planurilor operative (01.10-31.03), intervenția propriu-zisă începe odată cu apariția fenomenului meteorologic și încetează atunci când s-au luat toate măsurile de revenire la normal a activităților pe căile de transport (deblocarea căilor de transport și reluarea normală a traficului aerian, feroviar, rutier și naval).

(2) Practic, de la intrarea în vigoare a informării/atenționării sau avertizării meteorologice, la scară națională sau regională și până la încetarea acesteia, intervenția se reia ori de câte ori se repetă riscurile amintite mai sus de către entitățile din zonele expuse riscului (și alte entități dacă se impune concentrarea eforturilor).

(3) Intervenția operativă, chiar dacă se reia, se consideră încheiată atunci când s-au realizat condițiile desfășurării normale a activității de transport pe fiecare mod în parte, iar competența de încetare a acțiunii revine comandamentului operativ de la nivelul C.N. CFR - S.A., CNAIR, AACR și ANR, cu aprobarea prealabilă a președintelui Comandamentului Central de Iarnă.

b) Dezactivarea organismelor de conducere și coordonare integrată a acțiunilor operative

Articolul 86

(1) Managementul situațiilor de urgență determinate de căderile masive de zăpadă și de riscurile asociate - ninsori abundente și blocarea căilor de transport - presupun, de regulă, în cadrul entităților MT, activitățile de constituire a comandamentelor de iarnă și planurilor pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomenele meteorologice periculoase pe timp de iarnă.

(2) Acestea se constituie și se întocmesc pentru perioada 1 octombrie până la 31 martie cu posibilitatea prelungirii față de limitele perioadei, în raport cu prognozele meteorologice și codurile de avertizare.

(3) Când atenționările și avertizările privind căderile masive de zăpadă și ninsorile abundente, precum și alte fenomene specifice anotimpului de iarnă au dispărut, atunci comandamentele operaționale își încetează funcționalitatea.

5.2. Măsuri de sprijin

a) Întocmirea, utilizarea și actualizarea Registrului de capabilități

Articolul 87

(1) În conformitate cu anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, entități din subordinea sau sub autoritatea MT participă la gestionarea riscurilor repartizate, prin asigurarea unor funcții de sprijin.

(2) Pentru a putea asigura aceste funcții de sprijin entitățile trebuie să dispună de anumite capabilități legate practic de resurse umane, materiale și implicit financiare, concretizate în structuri de comandă și operaționale capabile să execute misiuni de sprijin pentru gestionarea unor tipuri de riscuri sau care se subscriu activităților prevăzute în regulamentele proprii de organizare și funcționare.

(3) Aceste capabilități au fost transmise la structurile ISU locale în vederea centralizării lor și elaborării de către IGSU a Registrului național de capabilități pentru gestionarea tipurilor de risc prevăzute în documentul menționat mai sus.

(4) La nivelul MT se întocmește Registrul de capabilități pentru gestionarea situațiilor de urgență, care conține capabilitățile asumate de entitățile din subordine sau sub autoritate.

b) Asigurarea măsurilor logistice

Articolul 88

Deblocarea căilor de transport, consecință a căderilor masive de zăpadă și ninsorilor abundente, constituie o activitate de asigurare a continuității transportului pe fiecare mod și se prevede în bugetele fiecărei companii sau societăți din subordinea sau sub autoritatea MT, care are forțe de intervenție destinate acestui scop. Măsurile logistice sunt concretizate în planurile de intervenție pe timp de iarnă elaborate către acestea, corelate cu planurile de achiziții, mentenanță și aprovizionare în acest domeniu.

c) Autorități și instituții cu care se cooperează

Articolul 89

Structurile cu care forțele de intervenție ale Ministerului Transporturilor cooperează și domeniile de cooperare sunt următoarele:

1. cu structuri ale MAI:

– acționează sub coordonarea comandantului acțiunii pe modurile de transport, mai puțin pe modul de transport naval;

– cooperează pe timpul intervenției de deszăpezire, deblocarea persoanelor aflate în autovehiculele imobilizate din cauza căderilor de zăpadă - pe modul de transport rutier, precum și pentru scoaterea de sub izolare a unor localități;

– cooperează cu structuri ale MAI solicitând sprijinul, atunci când forțele sunt insuficiente, raportat la deblocarea căilor rutiere, pe perioade mai mari de timp în care au loc căderi masive de zăpadă și/sau ninsori abundente;

– cooperează pe timpul evacuării persoanelor rămase blocate în trenurile imobilizate din cauza căderilor masive de zăpadă sau ninsorilor abundente - pe modul de transport feroviar;

– la solicitarea sprijinului de către administratorii de aeroporturi, pentru repunerea în funcțiune a acestora atunci când forțele proprii sunt depășite - pe modul de transport aerian;

– colaborează cu structurile ISU pentru evacuarea persoanelor blocate în autovehicule sau trenuri, care solicită asistență medicală de urgență.

2. cu structurile Ministerului Mediului:

– colaborarea constă în interpretarea și calibrarea acțiunilor de intervenție în raport cu atenționările și avertizările transmise de ANM.

3. cu Ministerul Sănătății:

– colaborarea constă în solicitarea sprijinului privind acordarea asistenței medicale în faza spitalicească, pentru persoanele blocate în trafic, care au suferit hipotermii sau degerături sau cu alte nevoi de asistență medicală.

4. cu structurile MApN:

– cooperează cu structuri ale MApN, solicitând sprijinul, atunci când forțele și mijloacele sunt depășite, în conformitate cu prevederile legislative în vigoare;

– colaborează cu forțele de intervenție ale autorităților administrației publice locale, în cadrul planurilor de intervenție elaborate de acestea, pentru deblocarea căilor de transport și scoaterea de sub izolare a localităților.

d) Organizarea, pregătirea și asigurarea forțelor, mijloacelor și a materialelor de intervenție

Articolul 90

Organizarea, pregătirea și asigurarea forțelor, mijloacelor și materialelor de intervenție reprezintă un proces ciclic care se reia în fiecare primăvară în scopul asigurării intervenției pentru iarna următoare. De regulă, acesta cuprinde:

– punerea în aplicare a planului de întreținere și reparații a mijloacelor tehnice care au fost utilizate pe timpul intervenției pe timp de iarnă (întrețineri și reparații curente, medii și capitale în bazele de reparații, revizii tehnice etc.);

– achiziționarea unor mijloace tehnice și echipamente noi;

– predarea spre a fi casate a mijloacelor vechi, neutilizabile, a căror durată de funcționare a expirat;

– întocmirea rapoartelor justificative privind consumurile de material și necesarul pentru anul următor;

– achiziționarea materialelor și realizarea stocurilor necesare (material antiderapant, carburant), în procente și perioade de timp prevăzute în planurile de intervenție pentru anul următor;

– stabilirea din timp și pregătirea echipelor care asigură continuitatea conducerii și a echipelor de intervenție;

– completarea măsurilor de asigurare a intervenției pe timp de iarnă (asigurarea însușirii de către personal a normelor de tehnica securității muncii, asigurarea din timp a echipamentelor de protecție, asigurarea pieselor de schimb și accesoriilor necesare tehnicii care va fi utilizată etc.);

– realizarea lucrărilor de reparații la elementele de infrastructură pe fiecare mod de transport, care au suferit deteriorări din cauza căderilor masive, ninsorilor abundente și blocării căilor feroviare și rutiere;

– alte măsuri, considerate a fi necesare, pentru a înlătura deficiențele constatate pe timpul intervenției din iarna trecută.

e) Elaborarea documentelor operative specifice - concepții naționale și planuri de acțiune pe tipuri de risc

Articolul 91

Pentru asigurarea cadrului de reglementare a intervenției pe timp de iarnă în cazul căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente și blocării căilor feroviare și rutiere de transport se întocmesc următoarele documente:

1. la nivelul Ministerului Transporturilor:

– Regulamentul pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de căderile masive de zăpadă și riscurile asociate - ninsori abundente și blocarea căilor feroviare și rutiere;

– Ordinul ministrului transporturilor pentru constituirea Comandamentului Central de Iarnă.

2. la nivelul entităților din subordinea și sub autoritatea ministerului cu atribuții în acest domeniu se întocmesc planurile de intervenție pe timp de iarnă;

3. entitățile din subordinea sau sub autoritatea MT pe modurile de transport feroviar și rutier execută și atribuții în domeniul de responsabilitate, conform planurilor de intervenție elaborate la nivelul comitetelor locale/județene pentru situații de urgență în cazul UAT-urilor afectate de căderi masive de zăpadă și ninsori abundente.

Capitolul V — Răspuns (Coordonare operațională și misiuni de sprijin)

Cookie-uri