Articolul 16
Pentru asigurarea managementului situațiilor de urgență, la nivelul Ministerului Transporturilor s-au constituit și funcționează Comitetul ministerial pentru situații de urgență și Centrul operativ pentru situații de urgență.
2.1. Constituirea organismelor dedicate în domeniul managementului situațiilor de urgență
Pentru asigurarea managementului situațiilor de urgență, la nivelul Ministerului Transporturilor s-au constituit și funcționează Comitetul ministerial pentru situații de urgență și Centrul operativ pentru situații de urgență.
În conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.491/2004, cu modificările ulterioare, și ale Ordinului ministrului transporturilor nr. 722/2017, atribuțiile Comitetului ministerial pentru situații de urgență al Ministerului Transporturilor sunt:
– elaborează, prin direcțiile de specialitate și unitățile din subordinea și de sub autoritatea ministerului, planuri, materiale, centralizatoare etc. pentru situații de urgență sau fenomene meteorologice periculoase etc.;
– elaborează, împreună cu instituțiile abilitate, cu direcțiile generale, direcțiile și serviciile care au membri desemnați în comitetul ministerial, regulamentele și procedurile privind gestionarea situațiilor de urgență specifice principalelor tipuri de risc, din domeniul de activitate;
– avizează planurile proprii anuale pentru asigurarea cu resurse umane, materiale și financiare necesare gestionării situațiilor de urgență, elaborate de către direcțiile generale, direcțiile și serviciile care au membri desemnați în comitetul ministerial, în vederea constituirii planului general al ministerului;
– informează Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, denumit în continuare CNSSU, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și prin Centrul operațional de comandă al Guvernului, asupra stărilor potențial generatoare de situații de urgență și iminenței amenințării acestora;
– evaluează situația de urgență produsă, în domeniul de competență, stabilește măsuri specifice pentru gestionarea acesteia, inclusiv privind prealarmarea serviciilor de urgență din domeniul de competență al Ministerului Transporturilor, și propune, după caz, declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgență;
– informează CNSSU asupra activităților desfășurate;
– asigură monitorizarea și evaluarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora;
– sprijină, prin organele cu atribuții privind transportul, activitatea de evacuare a persoanelor și animalelor, precum și activitatea logistică în situații de urgență;
– sprijină și colaborează cu organele cu atribuții privind asigurarea asistenței medicale de urgență prin unitățile sanitare aparținătoare;
– face propuneri CNSSU pentru asigurarea mijloacelor materiale și financiare necesare prevenirii și gestionării situațiilor de urgență specifice.
Atribuțiile Centrului operativ pentru situați de urgență sunt stabilite în conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.491/2004, cu modificările ulterioare, și ale Ordinului ministrului transporturilor nr. 1.352/2017:
– primește și monitorizează informațiile cu privire la evenimentele care reprezintă situații de urgență sau care sunt potențial generatoare de situații de urgență în domeniul transporturilor, precum și alte evenimente și informează operativ conducerea Ministerului Transporturilor;
– asigură legătura permanentă cu centrele operative și/sau cu celulele de criză de la unitățile din subordine sau de sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prin intermediul dispeceratelor specializate sau prin intermediul reprezentanților desemnați ai acestora;
– aplică regulamentele și procedurile privind gestionarea situațiilor de urgență și a planurilor de intervenție și cooperare specifice;
– centralizează și transmite operativ la Centrul de comandă al Guvernului și la Centrul Național de Conducere Integrată date și informații privind apariția și evoluția stărilor potențial generatoare de situații de urgență specifice;
– asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispozițiilor și ordinelor primite în cadrul centrului operativ, prin menținerea legăturilor de comunicații cu centrele operative implicate în gestionarea situațiilor de urgență, cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgență și cu dispeceratele specializate proprii serviciilor și forțelor care intervin în acest scop;
– centralizează solicitările primite cu scopul de a asigura resursele necesare pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin privind situațiile de urgență;
– difuzează către componentele Sistemului Național pentru Situații de Urgență, la autoritățile și entitățile interesate, documentele emise de comitetul ministerial privind activitatea preventivă și de intervenție (cu avizul președintelui comitetului ministerial sau al înlocuitorului legal al acestuia);
– întocmește informări periodice privind situația operativă sau stadiul îndeplinirii hotărârilor adoptate;
– este punctul de contact cu secretariatul tehnic permanent din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență;
– îndeplinește atribuțiile specifice din domeniul protecției civile;
– îndeplinește orice alte atribuții și sarcini privind managementul situațiilor de urgență;
– pe timpul situațiilor de urgență, după convocarea comitetului ministerial, centrul operativ va fi coordonat direct de către președintele comitetului ministerial;
– coordonează informațional activitatea Comandamentului Central de Iarnă pe timpul căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente și blocării căilor rutiere și feroviare.
Pentru perioada de iarnă, când sunt prognozate căderi masive de zăpadă, ninsori abundente și blocarea căilor de transport sau alte fenomene specifice anotimpului (viscol, polei), funcționează, prin ordin al Ministrului Transporturilor emis anual, Comandamentul Central de Iarnă, în alcătuirea căruia intră reprezentanți ai entităților din subordine sau sub autoritate, grupuri de suport tehnic, centre de conducere și coordonare și titulari de autorizație, care acționează integrat, în baza atribuțiilor stabilite, printre care sunt menționate:
– asigurarea informării populației cu privire la starea liniilor de cale ferată, restricții în circulația trenurilor pe anumite tronsoane, a drumurilor naționale și autostrăzilor (sectoare de drum afectate, restricționate sau închise ca urmare a condițiilor meteorologice) prin softurile specifice și postarea pe site-urile C.N. CFR - S.A. și CNAIR;
– coordonarea structurilor operaționale ale MT pentru intervenție în cazul căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente și blocarea căilor rutiere și feroviare;
– asigurarea informațiilor necesare CNCI/MAI pentru coordonarea tuturor forțelor de intervenție, inclusiv pentru căderile masive de zăpadă și riscurile asociate;
– întocmirea sintezelor privind activitățile desfășurate, forțe care intervin, consum de materiale, porțiuni/sectoare de drum dezafectate sau care necesită intervenție, situația stocurilor de materiale antiderapante, drumuri sau localități blocate, persoane blocate în traficul rutier etc.;
– alte atribuții stabilite prin ordin de ministru.
Entitățile din subordinea sau sub autoritatea Ministerului Transporturilor înființează structuri operaționale, care intră în componența Comandamentului Central de Iarnă, capabile să gestioneze inclusiv situațiile de urgență determinate de căderile masive de zăpadă astfel:
a) Comandamentul Operațional al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. îndeplinește și rolul de dispecerat pentru unitățile din sectorul de drumuri naționale și autostrăzi, asigură permanent informații privind starea drumurilor naționale și autostrăzilor în condiții normale sau în situații de urgență. Concentrează forțele și mijloacele proprii pentru deblocarea drumurilor naționale și autostrăzilor în cazul căderilor masive de zăpadă în zonele cele mai afectate, ține permanent legătura cu CNCI/MAI. Poate dispune, cu avizul IGPR, închiderea temporară a unor autostrăzi și drumuri naționale, ca urmare a căderilor masive de zăpadă, sau interzicerea circulației vehiculelor cu masa totală autorizată mai mare sau egală cu 7,5 tone.
b) Comandamentul Operațional al Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier îndeplinește funcția de dispecerat pentru unitățile teritoriale care se ocupă cu verificarea documentelor autovehiculelor cu masa maximă admisă > 3,5 tone, a echipării acestora cu anvelope de iarnă și cu lanțuri antiderapante pe sectoarele de drumuri naționale supuse restricțiilor de circulație din cauza căderilor masive de zăpadă sau ninsorilor abundente, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 18/2012, cu modificările și completările ulterioare.
c) Comandamentul Operațional al Companiei Naționale de Căi Ferate (CNCF CFR - S.A.) îndeplinește funcția de siguranță pentru structurile din sectorul căilor ferate, având în componență și personal de la SN TFC CFR Călători - S.A. și SN TFM CFR Marfă - S.A., utilizând logistica tehnică de la societățile menționate, precum și de la alți operatori de transport feroviar. Poate dispune condiții speciale de circulație a trenurilor, restricționarea sau anularea circulației trenurilor și închideri temporare de linii de cale ferată supuse riscului de înzăpezire.
d) Comandamentul Operațional al Autorității Navale Române îndeplinește funcția de dispecerat pentru unitățile din sectorul transporturilor navale. Împreună cu administrațiile portuare și de căi navigabile interioare stabilesc măsurile ce se impun în situația căderilor masive de zăpadă pentru asigurarea transportului naval. Poate dispune restricționarea și închiderea navigației fluviale sau accesul în porturi conform legislației specifice.
e) Comandamentul Operațional al Autorității Aeronautice Civile Române cu un dispecerat la sediu pentru monitorizarea disponibilității tehnice a aeroporturilor și altul la ROMATSA pentru situația meteorologică la aeroporturi (biroul NOTAM), împreună cu administratorii de aeroporturi stabilesc măsurile necesare pentru asigurarea zborurilor, în situația căderilor masive de zăpadă și ninsorilor abundente.
f) Comandamentele operaționale de la nivelul aeroporturilor asigură implementarea planurilor de deszăpezire aprobate de Autoritatea Aeronautica Civilă Română.
2.2. Responsabilitățile structurilor din cadrul autorităților publice centrale, a celor din subordinea/coordonarea ori de sub autoritatea acestora, respectiv a structurilor teritoriale, autorităților locale și operatorilor economici care au responsabilități directe ori care asigură sprijin în managementul tipului de risc căderi masive de zăpadă și riscurile asociate pe domenii de acțiune.
2.2.1. Reglementare
Ministerul Afacerilor Interne, prin IGPR, emite dispoziții cu privire la circulația rutieră pe timp de iarnă, dacă situația o impune.
Ministerul Transporturilor, prin structurile din subordine sau sub autoritate, emite ordine de ministru și dispoziții referitoare la constituirea pe timp de iarnă a Comandamentului Central de Iarnă, precum și la diferite reglementări ale transporturilor aerian, naval, feroviar și rutier în condițiile căderilor masive de zăpadă, ninsorilor sau blocării căilor rutiere și feroviare, dacă situația o impune.
MDRAPFE, prin autoritățile publice centrale și locale, poate dispune anumite reglementări referitoare la aprovizionarea și conduita membrilor comunităților umane în situația căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente și blocării căilor rutiere și feroviare.
2.2.2. Prevenire și pregătire
Ministerul Mediului, prin Administrația Națională de Meteorologie, în situațiile în care sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase, emite în conformitate cu anexa nr. 1 la Ordinul ministrului mediului și pădurilor și al ministrului administrației și internelor nr. 3.403/245/2012 informări, atenționări sau avertizări meteorologice, la scară națională sau regional, după caz, în care se prezintă succint fenomenul, intensitatea, zonele care pot fi afectate, momentul probabil al începerii acestuia și durata, îndeplinind pe domeniul său un rol de prevenire.
Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliției Române, asigură prevenirea participanților la trafic asupra sectoarelor de drum blocate și variantelor de deplasare, precum și controlul asupra pregătirii acestora pentru situațiile de urgență create de căderi masive de zăpadă (cauciucuri de iarnă, lanțuri antiderapante, unelte de deszăpezire etc.).
Autoritățile administrației publice centrale și locale stabilesc măsuri organizatorice și acțiuni de pregătire și de prevenire pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de căderile masive de zăpadă și riscurile asociate acestora, precum și de alte tipuri de riscuri specifice anotimpului, cum ar fi:
– constituirea grupelor operative la nivelul instituțiilor și administrației publice locale;
– elaborarea planurilor de aprovizionare cu materiale necesare anotimpului rece;
– asigurarea cu tehnică specifică;
– finalizarea planurilor de reparații ale tehnicii specifice pentru intervenția pe timp de iarnă;
– întocmirea planurilor operative de acțiune pe timpul iernii.
Ministerul Transporturilor, prin structurile din subordine și sub autoritate, asigură activitatea de prevenire și de pregătire a intervenției, astfel:
1. CNAIR:
– previne populația asupra stării drumurilor naționale și autostrăzilor, sectoarelor de drum în lucru, restricționate sau închise circulației publice, prin afișare pe site-ul propriu a situației generale. Pe timp de iarnă înființează Comandamentul operativ care funcționează în cadrul Comandamentului Central de Iarnă al MT.
– În baza Planului întocmit anual, sub forma instrucțiunilor AND – 525 - …(anul) pregătește acțiunile pe timp de iarnă ale structurilor proprii, inclusiv în cazul căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente și blocării căilor rutiere, asigurând prin DRP-uri și SDN-uri resursele umane, mijloacele tehnice și stocurile de material antiderapant și carburant necesare pentru perioada 01.10-31.03 a fiecărui an. În raport cu contractele încheiate la nivel central, cu furnizorii de material antiderapant și carburanți, realizează stocurile necesare prevăzute în plan, în mod eșalonat, astfel încât să asigure întregul necesar, până la începerea ninsorilor (de exemplu, în proporție de 70% până la sfârșitul lunii septembrie, restul până la sfârșitul lunii noiembrie).
– execută activitățile prevăzute în planurile proprii de mentenanță a tehnicii și utilajelor specifice (utilajele multifuncționale, frezele de zăpadă, basculante, buldozere etc.), precum și cele referitoare la achizițiile de mijloace tehnice specifice noi.
2. C.N. CFR - S.A.:
– asigură informarea conducerii ministerului și populației privind starea liniilor și instalațiilor feroviare. Pe baza informațiilor primite de la operatorii economici întocmește note informative privind restricționarea unor linii de cale ferată, anularea unor trenuri sau restricționarea circulației feroviare pe anumite porțiuni de CF, anulări sau întârzieri de trenuri.
– în calitate de gestionar al infrastructurii feroviare publice, împreună cu operatorii de transport feroviar, pun în aplicare prevederile Instrucțiunilor pentru preîntâmpinarea și combaterea înzăpezirilor la calea ferată nr. 311 din 2004, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 416/2004*. Potrivit acestor instrucțiuni, conducerile sucursalelor regionale de cale ferată trebuie să ia măsuri ca până la 1 septembrie secțiile de întreținere a căii ferate împreună cu operatorii de transport feroviar să întocmească Planul de acțiune pentru combaterea înzăpezirilor.
Notă *) Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 416/2004 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
– stabilește stațiile, depourile, complexele, care elaborează planuri speciale pentru prevenirea și combaterea înzăpezirilor. Aceste planuri, de regulă, trebuie să cuprindă: graficul porțiunilor înzăpezite, modul de deszăpezire din linia curentă și din stațiile și nodurile mari de CF, numărul de lucrători necesari, mijloace (trenuri de lucru și de intervenție, pluguri de zăpadă etc.), unelte și îmbrăcăminte de protecție, locurile pentru încălzirea, hrana și odihna lucrătorilor, locurile comandamentelor centrale, locurile de reședință și de staționare a plugurilor de zăpadă. De asemenea, aceste planuri sunt corelate cu planurile tehnice de exploatare ale fiecărei stații (PTE) și se actualizează de câte ori intervin modificări.
– pe timp de iarnă activitatea de deszăpezire la calea ferată este coordonată de Comandamentul Operativ al C.N. CFR - S.A. care funcționează în cadrul Comandamentului Central de Iarnă. De asemenea, la nivel regional/local funcționează: comandamentele sucursalelor regionale subordonate comandamentului central al C.N. CFR - S.A., comandamentele locale de la regulatoarele de circulație și centrele zonale de marfă, subordonate comandamentelor regionale și comandamente locale la stații, depouri, secții de exploatare locomotive și remize de locomotive, revizii de vagoane, postrevizie, secțiile L, CT, IFTE, PAE.
– Informațiile privind blocarea căilor feroviare se transmit de jos în sus, prin centralele RC pe secții, telefoane automate CFR, prin RTF cu trenurile în circulație, prin instalația de teleconferințe. Prin aceleași mijloace se transmit de sus în jos deciziile de intervenție. În planurile de acțiune ale sucursalelor regionale sunt trecute liniile de CF care prezintă risc de înzăpezire asupra cărora se va acționa cu precădere.
3. Administratorii de aeroporturi și porturi previn publicul referitor la anularea unor curse aeriene sau operări de nave din cauza căderilor masive de zăpadă sau ninsori abundente. Aeroporturile și porturile de sub autoritatea MT, pentru zona lor de responsabilitate, pregătesc servicii private pentru situații de urgență și încheie contracte de prestări servicii de deszăpezire cu formațiuni de profil, în vederea intervenției pe timp de iarnă. Modul de acțiune și resursele sunt prevăzute în planurile proprii de acțiune, avizate de administratori (inclusiv stocurile de material antiderapant, soluții de degivrare și carburant necesare operațiunilor pe timp de iarnă).
4. ISCTR, împreună cu organele IGPR, previne conducătorii autovehiculelor cu masa mai mare de 3,5 tone asupra necesității echipării corespunzătoare pentru iarnă a autovehiculelor, instituie restricționări ale circulației acestor autovehicule pe anumite sectoare de drum și execută controlul privind echiparea pentru iarnă a autovehiculelor.
Pregătirea intervenției ca urmare a informărilor/atenționărilor/avertizărilor ce vizează fenomene meteorologice periculoase ce pot avea drept consecință blocarea căilor rutiere se împarte în: pregătire inițială, care se derulează în perioada aprilie-octombrie, și pregătirea imediată, de la emiterea informării/atenționării sau avertizării meteorologice, la scară națională sau regională, și până la intrarea acesteia în vigoare.
În pregătirea inițială, administratorii de infrastructuri (aeriană, rutieră, navală, feroviară) iau, de regulă, următoarele măsuri:
1. realizarea contractelor cu firmele furnizoare de material antiderapant și de degivrare, a contractelor de asigurare cu carburant pe timp de iarnă, a contractelor de achiziții materiale și utilaje de deszăpezire, a contractelor de mentenanță și de reparații tehnice ale utilajelor de deszăpezire;
2. întreținerea și conservarea tehnicii de deszăpezire și degivrare;
3. asigurarea stocurilor necesare de material antiderapant, de degivrare și de carburant;
4. alte măsuri de reparare sau înlăturare a avariilor sau distrugerilor provocate pe timpul căderilor masive de zăpadă;
5. elaborarea documentelor necesare constituirii comandamentelor operative de iarnă pentru sezonul următor;
6. stabilirea resurselor umane, financiare și materiale necesare intervențiilor pe timp de iarnă.
În pregătirea imediată persoanele prevăzute la art. 29 iau, de regulă, următoarele măsuri:
1. convocarea ședinței de pregătire a comandamentelor și reverificarea principalelor sarcini prevăzute în planurile de acțiune (semnale, praguri de acțiune, echipe de conducere, operative și de asigurare a permanenței și atribuțiile acestora, mijloace de comunicații, de intervenție, de sprijin al populației, de informare, flux informativ etc.);
2. verificarea asigurării resurselor umane, a materialelor și mijloacelor necesare;
3. solicitări privind sprijinul suplimentar în situații complexe.
2.2.3. Răspuns
Instituțiile din cadrul MAI asigură următoarele:
1. Centrul Național de Conducere Integrată asigură coordonarea operațională a intervenției structurilor MAI și a structurilor care sprijină acțiunea/acțiunile de intervenție, inclusiv în cazul căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente sau blocării căilor rutiere și feroviare; asigură schimbul de date și informații cu celelalte centre operative pentru situații de urgență, primește și centralizează datele necesare informării oportune a președintelui CNSSU.
2. Departamentul pentru Situații de Urgență asigură coordonarea unitară și permanentă a activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, acordarea asistenței medicale de urgență, precum și pentru evacuarea persoanelor aflate în situații critice, inclusiv în cazul căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente și blocării căilor feroviare și rutiere, cu excepția coordonării activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență pentru sectorul transporturilor navale.
3. Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale îndeplinește, potrivit competențelor, atribuțiile referitoare la cazare, adăpostire, hrănire și suplimentarea cu medicamente, în conformitate cu prevederile pct. 6 subpct. 6.2.2 lit. b), subpct. 6.3.1. lit. a), subpct. 6.3.2. lit. c) și pct. 8 subpct. 8.2. lit. b) din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016.
4. Alte structuri desemnate participă la deblocarea căilor de transport și scoaterea de sub izolare a unor localități atunci când situația depășește posibilitățile forțelor de intervenție destinate, precum și la evacuarea cu mijloace specifice a unor persoane aflate în dificultate.
5. Prefectul, în calitatea sa de președinte al comitetului județean pentru situații de urgență, informează permanent, prin Direcția generală pentru relațiile cu instituțiile prefectului, conducerea MAI cu privire la măsurile întreprinse și evoluția situației operative din teren.
Ministerul Apărării Naționale poate participa la îndeplinirea funcțiilor de sprijin repartizate, potrivit planului de acțiune/cooperare încheiat la nivel local, pentru gestionarea acestui tip de risc, atunci când situația depășește posibilitățile forțelor de intervenție ale autorității publice responsabile cu rol principal.
Ministerul Economiei, prin grija administratorilor/ proprietarilor de rețele de utilități, asigură repunerea în funcțiune a rețelelor de utilități afectate de căderile masive de zăpadă sau ninsorile abundente.
Autoritățile administrației publice locale, prin comitetele locale pentru situații de urgență și centrele locale de conducere și coordonare a intervenției, sub coordonarea MAI, asigură intervenția pentru deblocarea căilor de transport rutiere județene și comunale pentru buna aprovizionare a populației, identificarea persoanelor aflate în pericol, desfășurarea în condiții bune a activității economice, precum și acordarea de ajutoare de primă necesitate persoanelor aflate în condiții de izolare. Cooperează în acest sens, când situația o impune, cu forțele și mijloacele CNAIR/MT.
Ministerul Sănătății participă, prin rețeaua publică de spitale, la acordarea asistenței medicale în faza spitalicească pentru persoanele izolate din cauza căderilor masive de zăpadă sau ninsorilor abundente, precum și în cazul blocării căilor rutiere sau feroviare.
Ministerul Transporturilor, prin structurile din subordine și sub autoritate, pune în aplicare intervenția pentru gestionarea situației de urgență determinate de căderile masive de zăpadă, ninsorile abundente și blocarea căilor rutiere și feroviare.
Intervenția pe modurile de transport cuprinde:
1. Deblocarea căilor de transport:
Rutiere:
– înlăturarea copacilor, panourilor publicitare, stâlpilor rețelei electrice prăbușite de vânt/viscol pe carosabil;
– înlăturarea stratului de zăpadă de pe carosabil;
– ridicarea autovehiculelor blocate de zăpadă pe carosabil și dispunerea lor în locuri care să nu afecteze deblocarea carosabilului;
– înlăturarea efectului de derapaj prin împrăștierea de material antiderapant (sare, soluții de clorură de calciu sau ecologice) pe porțiunile de carosabil greu accesibil în condițiile ninsorilor abundente sau căderilor masive de zăpadă;
– transportul și depozitarea zăpezii din locurile care nu au refugii de depozitare temporară, în locuri special destinate;
– repunerea în funcțiune a instalațiilor și panourilor de semnalizare și de avertizare afectate.
Feroviare:
– înlăturarea copacilor, panourilor publicitare, stâlpilor rețelei electrice prăbușite de vânt/viscol pe calea ferată;
– înlăturarea stratului de zăpadă de pe calea ferată până la limita posibilei circulații;
– repunerea în funcțiune a instalațiilor și panourilor de comandă, semnalizare și avertizare afectate;
– remedierea rețelei electrice feroviare afectate.
Aeriene:
– înlăturarea stratului de zăpadă de pe pistele de decolare-aterizare și căile de rulare;
– deblocarea accesului spre remize, hangare, locuri de parcare;
– repunerea în funcțiune a instalațiilor și panourilor de comandă, semnalizare afectate;
– curățarea elementelor de balizaj;
– executarea degivrării la aeronave;
– repunerea în funcțiune a rețelelor de utilități aeroportuare;
– platforme de staționare aeronave.
Navale:
– înlăturarea stratului de zăpadă din zonele de acostare și căile de acces în incinta porturilor;
– deblocarea accesului spre remize, magaziile de depozitare marfă, locurile de acostare;
– repunerea în funcțiune a instalațiilor și panourilor de comandă, semnalizare afectate;
– repunerea în funcțiune a rețelelor de utilități portuare.
Metrou:
– înlăturarea straturilor de zăpadă și de gheață pe căile de acces de la intrarea în stațiile de metrou;
– aplicarea de materiale antiderapante pe căile de acces de la intrarea în stațiile de metrou.
2. Reabilitarea elementelor de infrastructură ale modurilor de transport afectate de căderile masive de zăpadă și ninsorile abundente (poduri, viaducte, rețele de utilități din zona podurilor/viaductelor deteriorate).
3. Scoaterea de sub izolare a unor localități și evacuarea persoanelor:
– participarea unor forțe și mijloace ale entităților Ministerului Transporturilor la deblocarea căilor de transport spre localitățile izolate;
– evacuarea persoanelor surprinse de căderile masive de zăpadă sau ninsorile abundente în locuri izolate sau greu accesibile.
2.2.4. Evaluare/Investigare posteveniment
Autoritățile administrației publice locale numesc comisii care evaluează/investighează consecințele căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente și blocării căilor feroviare și rutiere de circulație în urma cărora au fost afectate drumuri județene și comunale, lucrări de artă de-a lungul căilor feroviare sau rutiere de circulație, dacă acestea se află în administrarea domeniului public, precum și activitatea economică locală. Drumurile județene și comunale pot suferi deprecieri ale carosabilului, iar ca urmare a intervenției pot fi afectate scuaruri, sensuri giratorii, parapete, precum și marcajele rutiere și indicatoarele rutiere. Pasarelele sau podurile pot suferi modificări din cauza greutății zăpezii acumulate. De asemenea, rețelele de energie electrică, telefonia prin cablu și cablurile de semnal TV pot fi afectate de căderile masive de zăpadă. Comisiile întocmesc rapoarte cu pagubele evaluate și propun măsuri de revenire la normal.
MAI prin IGPR evaluează/investighează consecințele căderilor masive de zăpadă și riscurilor asociate, dacă în urma acestora s-au produs accidente rutiere și ambuteiaje, solicitând, atunci când este cazul, cooperarea reprezentanților ISCTR/MT, dacă sunt implicate autovehicule cu masa totală mai mare de 3,5 tone. Stabilesc de asemenea sectoare de drumuri necesare reluării circulației pe rute ocolitoare/varientări dacă anumite porțiuni devin improprii circulației rutiere.
Ministerul Transporturilor, prin structurile din subordine sau sub autoritate, numește comisii care investighează/evaluează consecințele căderilor masive de zăpadă și riscurilor asociate asupra elementelor de infrastructură feroviară (prin AFER, AGIFER și C.N. CFR - S.A.), de
infrastructură aeroportuară (prin AACR și administratorul de aeroport), de infrastructură rutieră (prin CNAIR) și de infrastructură navală (prin administratorii de porturi și ANR), împreună cu operatorii economici și asiguratorii (acolo unde este cazul). Sunt evaluate pagubele și stabilite măsurile de revenire la normal.
2.2.5. Refacere/Reabilitare
Ministerul Transporturilor, prin structurile din subordine sau sub autoritate, aplică măsuri de refacere/reabilitare astfel:
1. CNAIR:
– după deblocarea drumurilor naționale și autostrăzilor, continuă activitatea de înlăturare a zăpezii de pe carosabil, în scopul evitării formării peliculelor de gheață și contracararea acestora, în cazul formării, prin împrăștierea de material antiderapant;
– execută lucrări de reparare a indicatoarelor rutiere afectate și de reinstalare a lor, reparare și consolidare a parapetelor și pasarelelor afectate, precum și lucrări permise de anotimp pentru refacerea carosabilului (când este cazul).
2. C.N. CFR - S.A. și operatorii economici continuă operațiunile de înlăturare a zăpezii de pe toate categoriile de linii CF, de repunere în funcțiune a elementelor de semnalizare și atenționare la calea ferată afectate, de reparare a pasajelor și viaductelor afectate, de dezafectare a stațiilor CF, regulatoarelor de circulație și triajelor în scopul asigurării circulației normale a trenurilor.
Administratorii de aeroporturi și porturi continuă lucrările de deszăpezire la celelalte elemente de infrastructură aeroportuară și portuară, de reparare și repunere în funcțiune a elementelor afectate. Solicită intervenția administratorilor/ proprietarilor de utilități atunci când acestea sunt afectate, în scopul asigurării continuității activităților aeroportuare/portuare în condiții normale.
Autoritățile administrației publice locale continuă activitatea de deszăpezire pentru deblocarea tuturor localităților și asigurarea în condiții normale a aprovizionării acestora; stabilește măsuri de protecție socială pentru persoanele fără adăpost, a bătrânilor rămași singuri, a persoanelor cu afecțiuni grave de sănătate fără îngrijitori etc.; aplică măsuri de reparare și reinstalare a indicatoarelor rutiere afectate pe drumurile județene și comunale; de reparare a lucrărilor de artă de-a lungul comunicațiilor feroviare sau rutiere aparținând domeniului public afectate; alte măsuri.
Ministerul Economiei urmărește furnizarea normală a energiei, gazelor, apei, căldurii, către populația din zonele afectate, iar prin administratorii/proprietarii de utilități (energie, gaze, apă, termoficare, telecomunicații) asigură repunerea în funcțiune a acestora acolo unde au suferit avarii, în vederea asigurării condițiilor de revenire la normal.
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.