ANEXĂ

1. Abandonul școlar reprezintă încetarea frecventării învățământului obligatoriu de către un beneficiar primar al educației, demonstrată prin absențe nemotivate care au condus la imposibilitatea finalizării a 2 ani școlari succesivi.

2. Acreditarea este procesul prin care unitatea de învățământ/organizația interesată, pe baza evaluării externe realizate în condițiile prezentei legi, dobândește dreptul de organizare a admiterii, de desfășurare a procesului de învățământ, de organizare a examenelor de finalizare a studiilor și de emitere a diplomelor și certificatelor recunoscute de Ministerul Educației.

3. Alfabetizarea funcțională reprezintă un set de competențe care permite unei persoane să ia decizii în mod autonom, pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta potențialul și pentru a participa în societate. Alfabetizarea funcțională cuprinde următoarele componente:

4. Alternativele educaționale reprezintă oferte educaționale care respectă cerințele de tratare diferențiată a copiilor și tinerilor, pe baza pluralismului educațional, și care se integrează în sistemul național de învățământ, funcționând în baza regulamentelor proprii.

5. Asigurarea calității educației exprimă capacitatea unei organizații furnizoare de a oferi programe de educație în conformitate cu standardele de calitate prevăzute la nivel de sistem și este realizată printr-un ansamblu de acțiuni de dezvoltare a capacității instituționale, precum și de elaborare, planificare și implementare a programelor de studii.

6. Autorizarea de funcționare provizorie este procesul prin care unitatea de învățământ/organizația interesată - pe baza evaluării externe realizate, în condițiile prezentei legi, dobândește dreptul de a face înscrieri și de a desfășura procesul de învățământ.

7. Beneficiarii primari ai educației și formării profesionale sunt antepreșcolarii, preșcolarii și elevii, precum și persoanele adulte cuprinse într-o formă de educație preuniversitară.

8. Cadrul național al calificărilor este un instrument pentru stabilirea calificărilor, în conformitate cu un set de criterii ce corespund unor niveluri specifice de învățare. Cadrul național al calificărilor are ca scop integrarea și coordonarea subsistemelor naționale de calificări și îmbunătățirea transparenței, accesului, progresului și calității calificărilor în raport cu piața muncii și societatea civilă.

9. Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare și validare, care este obținut atunci când un organism competent stabilește că o persoană a dobândit rezultate ale învățării corespunzătoare unor standarde prestabilite.

10. Calitatea educației este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii și ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite standardele de calitate, precum și așteptările beneficiarilor.

11. Cerințele educaționale speciale (CES) reprezintă necesitățile educaționale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educației, adaptate particularităților individuale și celor caracteristice unei anumite deficiențe/dizabilități sau tulburări/dificultăți de învățare ori de altă natură, precum și o asistență complexă de natură medicală, socială și/sau educațională.

12. Certificarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învățării dobândite de persoana care învață, în urma unui proces de evaluare.

13. Copilul remigrant este copilul care s-a reîntors în România, după ce s-a mutat la sau împreună cu părinții migranți în altă țară cu scopul de a fi crescut, educat și îngrijit de aceștia.

14. Competența reprezintă capacitatea dovedită de a utiliza cunoștințe, atitudini și abilități personale, sociale și/sau metodologice în situații de muncă sau de studiu pentru dezvoltarea profesională și personală.

15. Competențele profesionale sunt un ansamblu unitar și dinamic de cunoștințe și abilități. Cunoștințele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului specific, explicare și interpretare. Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer și rezolvare de probleme, reflecție critică și constructivă, creativitate și inovare.

16. Competențele transversale reprezintă achiziții valorice și atitudinale care depășesc un anumit domeniu/program de studiu și se exprimă prin următorii descriptori: autonomie și responsabilitate, interacțiune socială, dezvoltare personală și profesională.

17. Contextele de învățare reprezintă locurile, contextele și culturile diverse, fizice, virtuale și mixte, în care persoanele învață, cuprinzând toate contextele în care poate avea loc învățarea formală, nonformală și informală.

18. Controlul calității educației în unitățile de învățământ preuniversitar semnifică activități și tehnici cu caracter operațional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecție desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite.

19. Criteriul reprezintă un set de standarde care se referă la un aspect fundamental de organizare și funcționare a unității de învățământ sau a organizației furnizoare de educație în procesul autorizării de funcționare provizorie, acreditării sau evaluării și asigurării calității educației.

20. Cunoștințele reprezintă rezultatul asimilării de informații prin învățare. Cunoștințele reprezintă ansamblul de fapte, principii, teorii și practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studiu. În contextul Cadrului European al Calificărilor, cunoștințele sunt descrise ca teoretice și/sau faptice. Cunoștințele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului specific, explicare și interpretare.

21. Date - orice reprezentare digitală a unor acte, fapte sau informații și orice compilație a unor astfel de acte, fapte sau informații, inclusiv sub forma unei imagini sau a unei înregistrări audio, video sau audiovizuale.

22. Degrevarea reprezintă scutirea parțială sau totală de efectuarea atribuțiilor prevăzute la art. 208 pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare și de control, ca urmare a îndeplinirii unor responsabilități specifice funcțiilor de conducere, de îndrumare și de control, precum și pentru persoanele desemnate de federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar, ca urmare a participării la procesul de monitorizare și evaluare a calității sistemului de învățământ.

23. Educația este ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor și activităților de învățare și formare de rezultate ale învățării. Educația include atât activitățile de învățare în context formal, cât și în context nonformal sau informal.

24. Disciplina școlară modulară reprezintă disciplina școlară al cărei studiu se poate desfășura pe o perioadă de timp mai mică de un an școlar.

25. Educația media reprezintă capacitatea de a analiza critic informațiile prezentate în mass-media și social media și de a determina acuratețea sau credibilitatea acestora. Educația media include o abordare critică în ceea ce privește atât calitatea, cât și acuratețea conținutului, care pune accentul pe capacitatea de a evalua informațiile, gestionarea publicității pe diverse medii și utilizarea inteligentă a motoarelor de căutare.

26. Educația extrașcolară cuprinde ansamblul activităților educaționale organizate în afara programului școlar, în incinta unităților de învățământ preuniversitar sau în afara acestora, care au rol complementar activităților educaționale formale și se centrează pe dezvoltarea în ansamblu a personalității elevilor, contribuind la dezvoltarea lor fizică, cognitivă, emoțională și socială, pentru atingerea potențialului individual și participarea activă în societate. Educația extrașcolară contribuie atât la dezvoltarea competențelor din curriculumul național, cât și la dezvoltarea unor competențe complementare acestora.

27. Educația și formarea profesională reprezintă ansamblul coerent și continuu de activități și experiențe de învățare prin care trece subiectul învățării pe întreaga durată a traseului său educațional-formativ.

28. Evaluarea instituțională a calității constă în examinarea multicriterială a calității educației, a măsurii în care un furnizor de educație/unitatea/instituția furnizoare de educație și programele acesteia îndeplinesc standardele de calitate. Atunci când evaluarea calității este efectuată de organizație, aceasta ia forma evaluării interne. Atunci când evaluarea calității este efectuată de o agenție națională sau internațională specializată, aceasta ia forma evaluării externe.

29. Evaluarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se stabilește faptul că o persoană a dobândit cunoștințe, abilități, responsabilitate și autonomie într-un domeniu de studii.

30. Ghidul de guvernanță reprezintă un set de standarde, reguli, orientări și caracteristici pentru activități și rezultatele acestora, care vizează atingerea gradului optim de calitate, precum și reguli și obligații în relația dintre furnizorul și utilizatorul de servicii de tip client-server și aplicații cloud.

31. Indicatorul de performanță reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activități desfășurate de o organizație furnizoare de educație/unitate de învățământ prin raportare la standarde de calitate.

32. Interoperabilitatea semantică reprezintă un model comun de referință pentru schimbul de informații care asigură semnificația exactă a acestora.

33. Interoperabilitatea sintactică reprezintă un modul în care datele sunt codificate și formatate, definind în special natura, tipul și formatul mesajelor schimbate. Asigură un sistem deschis dedicat eterogenității componentelor.

34. Interoperabilitatea tehnică reprezintă conectivitate între sisteme digitale și interfețe, în baza unor standarde comune legate de formatul datelor și protocoalele utilizate pentru comunicare. Descrie capacitatea diferitelor tehnologii de a comunica și a schimba date pe baza unor standarde de interfață bine definite și adoptate pe scară largă.

35. Învățarea pe tot parcursul vieții, în context preuniversitar, se referă la toate activitățile de învățare formale, nonformale sau informale, care se desfășoară pe întreaga durată a învățământului preuniversitar și care au scopul de a îmbunătăți și dezvolta capacitățile umane, cunoștințele, abilitățile, atitudinile și competențele.

36. Învățământul cu frecvență și cu frecvență redusă reprezintă forme de organizare a activităților didactice. Învățământul cu frecvență implică participarea obligatorie a beneficiarilor primari la activitățile didactice prevăzute în planurile-cadru de învățământ, în formele și contextele stabilite de unitatea de învățământ. Forma de învățământ cu frecvență poate fi organizată în program de zi sau seral. Învățământul cu frecvență seral se desfășoară în aceleași zile în care se desfășoară învățământul cu frecvență de zi, de regulă, după-amiaza și/sau seara. Învățământul cu frecvență redusă implică participarea beneficiarilor primari la o parte dintre activitățile didactice prevăzute în planurile-cadru de învățământ, altă parte dintre acestea fiind înlocuită cu activități de studiu individual, în formele și contextele stabilite de unitatea de învățământ.

37. Învățământul public este echivalentul învățământului de stat, așa cum este definit în Constituția României, republicată.

38. Învățământul reprezintă un serviciu public organizat în condițiile unui regim juridic de drept public în scopul educării și formării profesionale a cetățenilor.

39. Platforma reprezintă o aplicație accesibilă dintr-o rețea de calculatoare în regim izolat sau via internet, care agregă text, tipuri specializate de date, elemente multimedia sau funcționalități specifice domeniului, cu asigurarea securității cibernetice.

40. Principiul „doar o singură dată“ asigură faptul că o anumită informație se furnizează doar o singură dată unei administrații, putând fi apoi accesibilă, accesată și transferată în condițiile legii, în mod digital, automat, automatizat sau la cerere.

41. Profilul de formare descrie așteptările exprimate față de absolvenții diferitelor niveluri de studiu ale învățământului preșcolar, primar, gimnazial și liceal, prin raportare la: cerințele sociale exprimate în legi, în alte documente de politică educațională și în studii de specialitate, finalitățile generale ale învățământului, precum și caracteristicile de dezvoltare a elevilor. Profilul de formare a absolventului diferitelor niveluri de studiu reprezintă o componentă reglatoare a curriculumului național și este construit pornind de la reperele fundamentale de dezvoltare, în învățământul preșcolar, și de la descriptorii competențelor-cheie, declinați pe niveluri de învățământ, în cazul învățământului primar și secundar.

42. Programele de calificare profesională reprezintă oferta educațională care conduce la dobândirea unei calificări profesionale înscrise în Registrul național al calificărilor.

43. Programele de studii concretizează oferta educațională și curriculară unitară a unei organizații furnizoare de educație, specifică unui nivel sau unei specializări. Punctele de credit pentru formare profesională reprezintă exprimarea numerică a importanței unei unități de rezultate ale învățării raportate la o calificare.

44. Programele educaționale de tip „A doua șansă“ sunt programe care au ca scop sprijinirea minorilor și respectiv a adulților care nu au fost înscriși în învățământul preuniversitar sau care au părăsit prematur sistemul de educație, fără a finaliza învățământul primar și/sau gimnazial și/sau liceal, și care au depășit vârsta de școlarizare corespunzătoare acestor niveluri conform art. 17 alin. (2), astfel încât aceștia să își poată completa și finaliza învățământul obligatoriu, precum și să poată obține o calificare profesională, având inclusiv posibilitatea reintegrării în învățământul de masă, în condițiile prezentei legi.

45. Recunoașterea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se acordă un statut oficial rezultatelor învățării, care sunt evaluate și validate prin dobândirea de credite, în vederea acordării certificatului de calificare profesională.

46. Registrul național al calificărilor este o bază de date națională ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor din România, formată din Registrul Național al Calificărilor Profesionale, denumit în continuare RNCP, și Registrul Național al Calificărilor în Învățământul Superior, denumit în continuare RNIS.

47. Rețeaua școlară națională reprezintă totalitatea unităților de învățământ preuniversitar și a unităților de educație extrașcolară acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, cuprinse în sistemul național de învățământ preuniversitar.

48. Rezultatele învățării sunt enunțuri care se referă la ceea ce cunoaște, înțelege și este capabil să facă un cursant la terminarea unui proces de învățare și sunt definite sub formă de cunoștințe, abilități, responsabilitate și autonomie.

49. Serviciul Tehnologia de cloud computing reprezintă un serviciu digital care permite administrarea la cerere și accesul amplu la distanță la un bazin redimensionabil de resurse informatice care pot fi puse în comun, inclusiv atunci când aceste resurse sunt distribuite în mai multe locații.

50. Sistemul național de învățământ preuniversitar este constituit din totalitatea unităților de învățământ de stat, particular și confesionale, precum și a unităților de educație extrașcolară, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, în cadrul de organizare prevăzut de prezenta lege.

51. Spațiul școlar reprezintă spațiul interior sau exterior, real sau virtual, în care se desfășoară activități de predare-învățare-evaluare sub coordonarea personalului didactic, în acord cu o varietate de modele pedagogice, organizate individual sau în grup, teoretice sau practic-aplicative, adaptate vârstei și nevoilor beneficiarilor primari ai educației.

52. Standardul de calitate reprezintă descrierea cerințelor care definesc un nivel optim de realizare a unei activități de către unitatea de învățământ/unitatea furnizoare de educație pe baza bunelor practici existente la nivel național, european sau mondial. Standardele de referință sunt specifice fiecărui program de studii sau fiecărei instituții, sunt opționale și se situează peste nivelul minim.

53. Standardul reprezintă descrierea cerințelor formulate în termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activități în educație. Orice standard este formulat în termeni generali sub forma unui enunț și se concretizează într-un set de indicatori de performanță. Standardele sunt diferențiate pe criterii și domenii.

54. ȘTIAM reprezintă o abordare educațională care formează competențe în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei, artei și matematicii, prin înțelegerea fenomenelor din viața reală din perspective diferite, într-o manieră interdisciplinară. Societatea cunoașterii este o societate în care cunoașterea constituie principala resursă, fiind creată, împărtășită și utilizată pentru a genera prosperitate și bunăstare membrilor săi.

55. Structura arondată este o unitate de învățământ fără personalitate juridică, subordonată unei unități de învățământ cu personalitate juridică.

56. Transferul rezultatelor învățării și al creditelor asociate reprezintă procesul prin care rezultatele învățării și creditele asociate acestora sunt transferate și integrate în programul de formare profesională pe care îl urmează persoana care învață.

57. Transformarea digitală include ansamblul integrării tehnologiilor digitale în toate ariile specifice învățământului preuniversitar, prin utilizarea de tehnologii în procese nondigitale sau prin înlocuirea unei tehnologii digitale mai vechi cu o tehnologie nouă sau emergentă. Rezultatul acestui tip de procese reprezintă o eficientizare sau chiar automatizare în activitatea vizată.

58. Unitatea de învățământ cu personalitate juridică este unitatea de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu, care este parte din sistemul național de învățământ preuniversitar, având ca elemente definitorii: actul de înființare, actul de menținere a acreditării, patrimoniu, cod de identificare fiscală, sigiliu cu stema României și denumirea Ministerului Educației, precum și cont deschis la Trezoreria Statului, pentru unitățile de învățământ de stat, respectiv cont bancar, pentru unitățile de învățământ preuniversitar particulare și confesionale.

59. Unitatea de rezultate ale învățării reprezintă partea unei calificări care cuprinde un set coerent de cunoștințe, deprinderi și competențe generale, care pot fi evaluate și validate.

60. Validarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învățării dobândite de o persoană, evaluate și certificate, corespund cerințelor specifice pentru o unitate sau o calificare.

61. Vârsta clasei reprezintă vârsta teoretică a clasei, plecând de la un parcurs educațional normal conform căruia în clasa pregătitoare sunt înscriși copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la finalul anului calendaristic în care a început anul școlar.

62. Viabilitatea unui post didactic/unei catedre presupune existența acestuia/acesteia cel puțin pe durata unui nivel de învățământ și se stabilește de DJIP/DMBIP, la propunerea consiliului de administrație al unității de învățământ, în funcție de planurile-cadru în vigoare, de proiectele planurilor de școlarizare și de evoluția demografică la nivel local.

63. Violența psihologică, denumită și bullying, este acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, și care se desfășoară în instituțiile de învățământ preuniversitar și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale.