Capitolul X — Finanțarea și baza materială a învățământului preuniversitar

(1) Principiile finanțării învățământului preuniversitar sunt următoarele:

(2) Învățământul obligatoriu de stat este gratuit. Pentru unele niveluri sau forme de studiu se pot percepe taxe, în condițiile stabilite de prezenta lege.

(3) Învățământul poate fi susținut și direct de operatori economici, precum și de alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.

(4) Învățământul poate fi susținut prin burse, stimulente, premii, taxe, donații, sponsorizări, surse proprii și alte surse legale.

(1) Ministerul Educației are drept de inițiativă în domeniile politicii financiare și resurselor umane din domeniul educației și colaborează cu alte ministere, cu autorități publice locale, structuri asociative reprezentative ale autorităților administrației publice locale, cu Consiliul Național al Elevilor și asociații reprezentative la nivel național ale elevilor, cu structuri asociative reprezentative ale părinților, cu activitate relevantă la nivel național, asociații reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, precum și federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă în învățământul preuniversitar.

(2) Unitățile administrativ-teritoriale pot contribui din veniturile proprii la finanțarea de bază și complementară a unităților de învățământ preuniversitar de stat, precum și a unităților de educație extrașcolară, inclusiv prin finanțarea directă a unor programe precum „Școală după școală“ sau „învățare remedială“.

(1) Finanțarea învățământului preuniversitar de stat, particular și confesional, după caz, autorizat să funcționeze provizoriu/acreditat în sistemul de învățământ românesc, se asigură din fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii.

(2) Finanțarea învățământului preuniversitar particular și confesional se face din taxe, din fonduri publice, în cazul învățământului antepreșcolar, preșcolar și al celui obligatoriu, precum și din alte surse, potrivit legii.

(3) În învățământul preuniversitar particular, taxele de școlarizare se stabilesc de consiliul de administrație al fiecărei unități de învățământ, în condițiile legii. La publicarea taxelor de școlarizare, precum și în contractul încheiat cu părinții, este obligatorie precizarea sumei care este acoperită prin finanțarea acordată de la bugetul de stat.

(4) În cazul învățământului liceal tehnologic, finanțarea din partea operatorilor economici se realizează în baza unui contract de parteneriat încheiat între unitatea de învățământ, unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea școlară și operatorul sau operatorii economici. Categoriile de cheltuieli pentru operatorii economici, pentru organizarea și desfășurarea învățământului liceal tehnologic, sunt:

(1) Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea specială.

(2) Statul asigură finanțarea de bază pentru:

(3) Finanțarea de bază se face în baza și în limitele costului standard per elev/preșcolar/antepreșcolar.

(4) Costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev se determină pentru fiecare nivel de învățământ, filieră și profil.

(5) Costul standard pentru unitățile de învățământ defavorizate, stabilite anual pe baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, este suplimentat cu 25%.

(6) Costul standard se suplimentează cu 25% pentru unitățile de învățământ care fac parte din consorții școlare sau consorții de învățământ dual, constituite din unități de învățământ din mediul urban și rural.

(7) Determinarea costului standard per antepreșcolar/ preșcolar/elev se face de către Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, în condițiile prezentei legi și conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educației și aprobate prin hotărâre a Guvernului, aplicabile începând din anul școlar 2024-2025.

(8) Finanțarea de bază a învățământului preuniversitar se face după principiul „resursa financiară urmează antepreșcolarul/preșcolarul/elevul“, conform căruia alocația bugetară aferentă unui beneficiar se transferă la unitatea de învățământ la care acesta învață, prin respectarea prevederilor alin. (2)-(4).

(9) Prin excepție de la prevederile alin. (2) lit. b) și c), statul asigură finanțarea de bază și pentru unitățile de învățământ particular și confesional autorizate să funcționeze provizoriu care nu percep taxe de la beneficiarii primari.

(10) Pentru unitățile de învățământ particular și confesional acreditate, precum și pentru cele autorizate care nu percep taxe de la beneficiarii primari, care sunt acreditate/autorizate provizoriu în cursul unui an financiar, statul asigură finanțarea de bază începând cu anul financiar următor.

(1) Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ, la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale.

(2) Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcție de care se calculează costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, după cum urmează:

(3) Costul standard pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute la alin. (2) lit. b) și c) reprezintă minimum 20% din costul standard pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2).

(4) Unitățile de învățământ preuniversitar autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate, înființate în cadrul sau în subordinea instituțiilor de învățământ superior de stat, beneficiază de finanțarea pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2). Finanțarea se asigură prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, pe baza costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, și se cuprinde în contractul complementar încheiat cu instituția de învățământ superior de stat.

(5) Pentru școlile din spital, înființate în cadrul instituțiilor de învățământ superior de medicină și farmacie, finanțarea pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2) se asigură, pentru perioada în care antepreșcolarul/preșcolarul/elevul este înscris la „Școala din spital“, prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, cel puțin la nivelul costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev majorat cu cel puțin 100%, în baza contractului complementar.

(6) Pentru unitățile de învățământ preuniversitar în care sunt înscriși antepreșcolari/preșcolari/elevi care beneficiază de nivelurile de intervenție I, II sau, după caz, III, în conformitate cu dispozițiile art. 69, finanțarea se asigură, prin transferuri de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele autorităților administrației publice locale, cel puțin la nivelul costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev majorat cu 75%.

(7) Baza de calcul a fondurilor alocate unităților de învățământ, pentru finanțarea de bază, o constituie costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev calculat de CNFÎP. În cazul unităților de învățământ cu personalitate juridică cu mai puțin de 300 de elevi sau mai puțin de 300 de antepreșcolari, preșcolari și elevi, alocarea fondurilor se face luând în considerare un număr mai mare de elevi astfel încât procesul educațional să se poată desfășura în condiții normale. Factorul de multiplicare este stabilit de CNFÎP și este adoptat prin hotărâre a Guvernului privind costul standard.

(8) CNFÎP cuprinde reprezentanții Ministerului Educației, ai partenerilor sociali și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, ai învățământului în limbile minorităților naționale, numiți prin ordin al ministrului educației, și beneficiază de secretariat tehnic din partea Unității pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar. Regulamentul de organizare și funcționare a CNFÎP se adoptă prin ordin al ministrului educației.

(9) Alocarea fondurilor pentru finanțarea de bază a unității de învățământ se face pe baza costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, luând în considerare numărul de antepreșcolari/preșcolari/elevi din unitatea de învățământ, precum și coeficienți de corecție dependenți de numărul mic de elevi în unitatea administrativ-teritorială, izolare lingvistică, izolare geografică, severitatea dezavantajelor, predarea în limba minorității naționale și alți factori. La stabilirea finanțării se au în vedere factorii de ajustare determinați astfel încât să asigure acoperirea tuturor categoriilor de cheltuieli, în funcție de specificul unităților de învățământ.

(10) Finanțarea de bază, pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2) lit. a), se aprobă, anual, după adoptarea legii bugetului de stat, prin ordin al ministrului educației și se repartizează de Ministerul Educației către DJIP/DMBIP în vederea repartizării pe unități de învățământ.

(11) Finanțarea de bază, pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2) lit. b) și c), aprobată anual prin legea bugetului de stat, se repartizează de direcțiile generale regionale/administrațiile județene ale finanțelor publice, cu asistența tehnică de specialitate a DJIP/DMBIP, pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București, pentru unitățile de învățământ preuniversitar.

(12) În situația în care, la nivelul unor unități de învățământ, sumele repartizate în baza costului standard sunt insuficiente pentru plata drepturilor prevăzute la alin. (2) lit. a), DJIP/DMBIP efectuează redistribuiri ale acestor sume între unități de învățământ de pe raza județului/municipiului București sau procedează la alocarea sumelor rămase nerepartizate, după caz. Redistribuirea sau, după caz, alocarea de sume rămase nerepartizate unor unități de învățământ de pe raza unor județe/sectoare ale municipiului București diferite se realizează de către Ministerul Educației cu respectarea principiului echității distribuirii fondurilor destinate unui învățământ de calitate.

(13) Aprobarea redistribuirii sau repartizării sumelor potrivit prevederilor alin. (10) se va face numai după verificarea de către DJIP/DMBIP, pe baza raportului de audit, a modului de angajare a cheltuielilor și utilizare a sumelor alocate pentru finanțarea de bază, pe baza costurilor standard per antepreșcolar/preșcolar/ elev, după caz, și după verificarea corelării numărului de personal cu numărul de antepreșcolari/preșcolari/elevi.

(14) În cazul în care sumele repartizate în baza costului standard nu asigură plata cheltuielilor prevăzute la alin. (2) lit. b) și c) la unele unități de învățământ, în cadrul sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată aprobate județului/municipiului București prin legea bugetului de stat, direcțiile regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice/direcția generală a municipiului București, cu asistența tehnică de specialitate a DJIP/DMBIP efectuează redistribuiri ale sumelor repartizate pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București cu această destinație sau procedează la repartizarea sumelor rămase nerepartizate, după caz. Redistribuirile se realizează cu respectarea principiului echității distribuirii fondurilor destinate unui învățământ de calitate.

(15) Redistribuirea sumelor între unități de învățământ, potrivit prevederilor alin. (12) și (14), conduce implicit la modificarea bugetelor inițiale aprobate, calculate pe baza costurilor standard per elev/preșcolar.

(16) Sumele alocate pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat ca finanțare de bază nu pot fi executate silit pentru recuperarea creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina autorităților administrației publice locale sau a unităților de învățământ și a unităților de educație extrașcolară.

(1) Finanțarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ preuniversitar de stat care nu fac parte din finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar.

(2) Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar de stat și din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinație, pentru următoarele categorii de cheltuieli:

(3) Din veniturile proprii ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar de stat pot fi alocate ca finanțare complementară sume pentru următoarele cheltuieli, dar fără a se limita la acestea:

(4) Finanțarea complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ de direcțiile generale regionale/administrațiile financiare ale finanțelor publice și cu asistența tehnică de specialitate a DJIP/DMBIP:

(1) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat și unitățile de educație extrașcolară pot obține venituri proprii din activități specifice în domeniul educației, înființate pe lângă unitatea de învățământ, conform legii. Înființarea de activități finanțate integral din venituri proprii se aprobă prin hotărâri ale autorităților deliberative ale administrației publice locale, care stabilesc totodată domeniul de activitate, categoriile de venituri ce pot fi încasate și categoriile de cheltuieli ce pot fi finanțate din veniturile obținute. Bugetele de venituri și cheltuieli pentru activitățile finanțate integral din venituri proprii se aprobă odată cu bugetul instituției publice de care aparțin.

(2) Veniturile proprii ale activităților înființate pe lângă unitățile de învățământ nu diminuează finanțarea de bază, complementară sau specială și sunt utilizate în scopul pentru care au fost încasate. La sfârșitul anului bugetar, excedentele rezultate din execuția bugetelor activităților finanțate integral din venituri proprii se reportează pentru bugetul anului următor și vor fi utilizate cu aceeași destinație.

(3) Directorul și consiliul de administrație al unității de învățământ sau, după caz, al unității de educație extrașcolară răspund de încadrarea în bugetul aprobat, în condițiile legii.

(1) Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește anual, de fiecare unitate de învățământ preuniversitar sau, după caz, unitate de educație extrașcolară, conform normelor metodologice privind finanțarea învățământului preuniversitar, aprobate prin ordin al ministrului educației, se aprobă și se execută conform legii. Bugetul se aprobă și se execută cu respectarea dispozițiilor legale.

(2) Finanțarea unităților de învățământ special, a claselor de învățământ special, a elevilor din învățământul special se asigură:

(3) Finanțarea unităților de învățământ special de stat sau particular și confesional, a claselor de învățământ special și a elevilor din învățământul special de stat sau particular și confesional, integrați în învățământul de masă, se realizează pe baza contractului de management educațional, încheiat de director cu directorul general al DJIP/DMBIP, pentru finanțarea primită din bugetul Ministerului Educației, și a contractului de management încheiat de directorul unității de învățământ preuniversitar cu ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale ale județelor și ale sectoarelor municipiului București pentru finanțarea primită din bugetul acestora.

(1) De la bugetul de stat, ca finanțare specială, prin bugetul Ministerului Educației, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv pentru învățământul special:

(2) Autoritățile locale pot efectua din veniturile proprii, pentru imobilele trecute în administrarea lor, cheltuieli pentru întreținerea și funcționarea lor, precum și cheltuieli de natura investițiilor.

(3) Autoritățile administrației publice locale pot aloca fonduri, din veniturile proprii ale acestora, ca participare la finanțarea de bază și ca finanțare complementară a unităților de învățământ preuniversitar de stat.

(4) Consiliul local/Consiliul județean/Consiliul General al Municipiului București poate asigura fonduri pentru organizarea și desfășurarea olimpiadelor și a concursurilor școlare locale/județene/ale municipiului București, precum și pentru acordarea stimulentelor financiare elevilor care au obținut distincții, medalii și premii speciale și cadrelor didactice care s-au ocupat de pregătirea acestora.

(5) Cuantumul stimulentelor financiare prevăzute la alin. (4) se acordă în baza unui regulament aprobat prin hotărâre a consiliului local/județean/Consiliului General al Municipiului București.

(5^1) Consiliul local/județean/Consiliul General al Municipiului București poate asigura fonduri pentru premierea elevilor care au obținut distincții, medalii, premii și la alte concursuri decât cele din listele aprobate anual de Ministerul Educației, precum și celor care au obținut media 10 la examenul de evaluare națională, la examenul de bacalaureat și cadrelor didactice care s-au ocupat de pregătirea acestora.

(5^2) Cuantumul stimulentelor financiare prevăzute la alin. (5^1) se acordă în baza unui regulament aprobat prin hotărâre a consiliului local/județean/Consiliului General al Municipiului București, în limita bugetului aprobat.

(6) În vederea evaluării impactului programelor naționale, Ministerul Educației finanțează elaborarea de studii privind impactul tuturor programelor naționale din 3 în 3 ani în vederea adaptării politicilor și finanțării. Studiile pot fi elaborate, după caz, de IȘE, Unitatea pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, denumită în continuare UFÎP, ARACIIP, CNEI, CNFDCD sau de experți externi care colaborează cu aceste instituții. Studiile de impact nu pot fi elaborate de instituțiile care au implementat programele analizate.

(1) Unitățile de educație extrașcolară sunt finanțate de la bugetul de stat, de către Ministerul Educației, prin DJIP/DMBIP.

(2) Palatul Național al Copiilor din București este finanțat direct de Ministerul Educației.

(3) Unitățile de educație extrașcolară pot fi finanțate și de către autoritățile administrației publice locale și județene, prin hotărâri proprii.

(4) Proiectele de educație extrașcolară organizate la nivel național și internațional primesc finanțare de la Ministerul Educației, în urma evaluării acestora, conform regulamentului aprobat prin ordin al ministrului educației. Proiectele de educație extrașcolară pot fi organizate sub formă de: concursuri, festivaluri, campionate, proiecte sociale, de voluntariat sau caritabile, spectacole, expoziții, simpozioane, concerte, turnee, tabere de profil și alte categorii de activități specifice.

(5) Proiectele de educație extrașcolară prevăzute la alin. (4) pot fi finanțate și de către autoritățile administrației publice locale, prin hotărâri proprii.

(6) Calendarul proiectelor de educație extrașcolară este aprobat anual, prin ordin al ministrului educației, pe baza unor proceduri specifice de evaluare și cuprinde:

(7) La nivel județean/al municipiului București se aprobă Calendarul de proiecte județene de educație extrașcolară/ Calendarul municipiului București de proiecte de educație extrașcolară.

(8) Întocmirea calendarelor de proiecte de educație extrașcolară va avea la bază un regulament specific, aprobat prin ordin al ministrului educației.

(9) Unitățile de educație extrașcolară, inclusiv cluburile sportive școlare, pot fi preluate de autoritățile publice locale, în baza solicitării acestora, prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Educației, cu respectarea prevederilor legale privind transferul drepturilor de proprietate a terenurilor și clădirilor. Oportunitatea inițierii hotărârii Guvernului se aprobă prin memorandum care cuprinde justificarea obiectivă și temeinică a acesteia.

(10) Unitățile de educație extrașcolară, aflate în subordinea autorităților publice locale, preluate conform alin. (9), sunt coordonate metodologic de Ministerul Educației, prin structurile abilitate, în conformitate cu regulamentul prevăzut la art. 29 alin. (13), iar finanțarea aferentă acestora este alocată autorităților publice locale.

(11) Terenurile și clădirile preluate în baza alin. (9) nu își pot schimba destinația, sub sancțiunea prevăzută la art. 146 alin. (14).

(12) Actele de schimbare a destinației terenurilor și clădirilor, efectuate cu încălcarea dispozițiilor alin. (11), sunt nule de drept.

(1) Unitățile de învățământ și de educație extrașcolară pot deține și/sau administra:

(2) Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ preuniversitar de stat fac parte din domeniul public local și sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităților de învățământ preuniversitar de stat și sunt administrate de către acestea prin consiliile de administrație, conform legislației în vigoare.

(3) Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ special de stat fac parte din domeniul public județean, respectiv al municipiului București, și sunt în administrarea consiliului județean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, în a căror rază teritorială își desfășoară activitatea. Celelalte componente ale bazei materiale a unităților de învățământ special de stat sunt de drept proprietatea acestora și sunt administrate de către acestea prin consiliile de administrație.

(4) Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea DJIP/DMBIP, unitățile de educație extrașcolară de stat, CJRAE/CMBRAE, precum și alte unități din subordinea Ministerului Educației, ale căror cheltuieli curente și de capital se finanțează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului și sunt administrate de Ministerul Educației, prin DJIP/DMBIP și prin consiliile de administrație ale acestor unități, respectiv de către conducătorul acestora, acolo unde nu există organ colectiv de conducere. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităților/instituțiilor respective și sunt administrate de acestea.

(5) Înțelesul sintagmei „celelalte componente ale bazei materiale“, prevăzută la alin. (2)-(4), cuprinde bunuri imobile și mobile afectate în mod direct și special funcționării învățământului, ca serviciu public, pentru satisfacerea interesului general, astfel: spații pentru procesul de învățământ, mijloace de învățământ, bunuri mobile dobândite în urma implementării de proiecte, cu finanțare rambursabilă sau nerambursabilă, biblioteci, ateliere școlare, ferme didactice, terenuri agricole, cămine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, baze și complexuri cultural-sportive, tabere școlare, edituri și tipografii, unități de microproducție, spații cu destinația de locuință, orice alt obiect ce intră în patrimoniul destinat învățământului și salariaților din învățământul preuniversitar. Aceste componente ale bazei materiale sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile pe toată durata utilizării în sistemul de învățământ.

(6) Nu fac parte din domeniul public local, județean, al municipiului București, respectiv al statului, terenurile și clădirile prevăzute la alin. (2)-(4), deținute în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice, și nici imobilele dobândite în proprietate de către unitățile de învățământ în baza unor contracte de donație.

(7) Schimbarea destinației bazei materiale a unităților de învățământ preuniversitar de stat se poate face pentru activități care nu influențează negativ activitatea didactică și contribuie la dezvoltarea comunității locale de către autoritățile administrației publice locale numai cu avizul conform al Ministerului Educației.

(8) Schimbarea destinației terenului folosit de unitățile de învățământ preuniversitar de stat, precum și a spațiilor/clădirilor în care nu se mai desfășoară activități didactice se poate face pentru servicii publice de interes local, județean și național, respectiv pentru activități care contribuie la dezvoltarea comunității locale, în primii 3 ani calendaristici de la încetarea activității didactice în spațiul respectiv, de autoritățile administrației publice locale numai cu avizul conform al Ministerului Educației.

(9) Procedurile de elaborare a avizelor conform alin. (7) și (8), precum și condițiile necesare acordării acestora se aprobă prin ordin al ministrului educației.

(10) Termenul pentru soluționarea cererii de emitere a avizului conform este de 90 de zile calendaristice de la data înregistrării solicitării.

(11) Schimbarea destinației terenului folosit de unitățile de învățământ preuniversitar de stat, precum și a spațiilor/clădirilor în care nu se mai desfășoară activități didactice se poate face după primii 3 ani calendaristici de la încetarea activității didactice în spațiul respectiv, de către autoritățile administrației publice locale, prin hotărâre a consiliului local/consiliului județean, fără avizul conform al Ministerului Educației, cu informarea scrisă a acestuia, numai pentru servicii publice de interes local, județean și național, respectiv pentru activități care contribuie la dezvoltarea comunității locale.

(12) În cazul în care, după schimbarea destinației spațiilor/clădirilor sau a terenului, activitatea specifică actului educațional în context formal, nonformal și informal se poate relua, existând solicitări din partea comunității locale sau a DJIP/DMBIP, fiind îndeplinite criteriile pentru înființarea, respectiv extinderea activității unei unități de învățământ preuniversitar de stat, autoritățile administrației publice locale sunt obligate să reamenajeze și să readucă imobilul la standardele necesare desfășurării activității educaționale sau să asigure un alt spațiu corespunzător realizării unui act educațional de calitate.

(13) Actele de schimbare a destinației bazei materiale efectuate cu încălcarea dispozițiilor alin. (8)-(11) sunt nule de drept.

(14) Schimbarea destinației bazei materiale de autoritățile administrației publice locale, în lipsa avizului conform emis de Ministerul Educației, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.

(15) Închirierea terenurilor și clădirilor, inclusiv a celorlalte componente ale bazei materiale, se realizează numai cu avizul conform al Ministerului Educației, potrivit reglementărilor legale ce vizează închirierea bunurilor aparținând domeniului public.