Caută.ro
Cere ofertă | RO | EN

Capitolul II — Criterii și indicatori de evaluare a performanțelor profesionale

Pe această pagină

Secțiunea 1 — Criterii și indicatori de evaluare a performanțelor profesionale pentru procurorii care ocupă funcții de execuție

A. Eficiența activității

Articolul 4

(1) Eficiența activității de urmărire penală desfășurate se apreciază în funcție de următorii indicatori:

a) efectuarea urmăririi penale într-un termen rezonabil, ținând cont de complexitatea cauzei și de volumul de activitate al procurorului;

b) efectuarea demersurilor în vederea identificării bunurilor susceptibile de luare a măsurilor asigurătorii și luarea acestor măsuri.

(2) Indicatorul de evaluare prevăzut la alin. (1) lit. a) se raportează la volumul de activitate al parchetului în sectorul în care își desfășoară activitatea procurorul.

(3) În aprecierea complexității cauzei se vor lua în considerare următoarele elemente: dificultatea administrării probelor; numărul părților, al subiecților procesuali principali și al martorilor; numărul infracțiunilor investigate; natura acestora; dificultatea problemelor de drept și de fapt care trebuie soluționate; reunirea mai multor cauze, precum și alte elemente specifice relevante.

Articolul 5

(1) Eficiența activității de supraveghere a urmăririi penale se apreciază în funcție de următorii indicatori:

a) supravegherea și îndrumarea organelor de poliție în activitatea de cercetare penală, reflectate în verificarea periodică și ritmică a stadiului și calității actelor de cercetare penală efectuate de organele de poliție și urmărirea termenelor fixate, precum și în luarea măsurilor prevăzute de art. 303 alin. (3) din Codul de procedură penală;

b) efectuarea actelor procedurale și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, în funcție de complexitatea cauzei și de volumul de activitate al procurorului;

c) dispoziții date organelor de cercetare penală de a identifica bunurile susceptibile de luare a măsurilor asigurătorii și luarea acestor măsuri.

(2) Dispozițiile art. 4 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător în raport cu indicatorul de evaluare prevăzut la alin. (1) lit. b).

Articolul 6

(1) Eficiența activității de participare la ședințele de judecată se apreciază în funcție de următorii indicatori:

a) operativitatea în motivarea căilor de atac declarate, cu respectarea termenelor legale și administrative;

b) operativitatea soluționării altor lucrări, specifice activității judiciare.

(2) În cazul în care activitatea procurorului evaluat nu privește indicatorul prevăzut la alin. (1) lit. a), punctajul aferent acestuia se distribuie celuilalt indicator.

Articolul 7

(1) Eficiența activității desfășurate în alte sectoare se apreciază în funcție de indicatorul privind operativitatea soluționării lucrărilor, cu respectarea termenelor legale și administrative.

(2) Indicatorul de evaluare a eficienței activității desfășurate în alte sectoare se raportează la volumul de activitate al procurorului din perioada evaluată și la volumul de activitate al sectorului în care își desfășoară activitatea procurorul.

Articolul 8

(1) În vederea aprecierii criteriului privind eficiența activității, la dosarul de evaluare se depune anual fișa privind volumul de activitate al procurorului, completată de grefierul-șef, prim-grefierul sau, după caz, grefierul-șef secție, conform datelor care rezultă din sistemul ECRIS. Procurorul evaluat va certifica sub semnătură exactitatea datelor.

(2) Acolo unde este cazul, procurorul evaluat va completa fișa cu date privind cauzele complexe, care vor fi contrasemnate de conducătorul unității sau, după caz, de procurorul-șef secție, procurorul-șef serviciu sau procurorul-șef birou.

(3) Modelul fișei este prezentat în Anexa nr. 2 la prezentul regulament.

Articolul 9

Punctajul acordat pentru criteriul "eficiența activității" se diminuează corespunzător ori de câte ori în privința procurorului evaluat s-a aplicat o sancțiune disciplinară, rămasă definitivă în perioada supusă evaluării, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare, pentru una dintre următoarele abateri disciplinare:

a) nerespectarea în mod repetat și din motive imputabile a dispozițiilor legale privitoare la soluționarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile, prevăzută la art. 271 lit. g) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare;

b) formularea de cereri repetate și nejustificate de abținere, prevăzută la art. 271 lit. h) teza a II-a din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare;

c) neredactarea sau nesemnarea actelor judiciare, din motive imputabile, în termenele stabilite de lege, prevăzută la art. 271 lit. q) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare.

B. Calitatea activității

Articolul 10

Calitatea activității de urmărire penală se apreciază în funcție de următorii indicatori:

a) măsuri și soluții imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate, existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluției de către procuror;

b) calitatea redactării și motivării soluțiilor, interpretarea probelor, calitatea exprimării și capacitatea de sinteză.

Articolul 11

Calitatea activității de supraveghere a urmăririi penale se apreciază în funcție de următorii indicatori:

a) măsuri și soluții imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate, existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluției de către procuror;

b) calitatea redactării și motivării soluțiilor, interpretarea probelor, calitatea exprimării și capacitatea de sinteză.

Articolul 12

Calitatea activității de participare la ședințele de judecată se măsoară prin următorii indicatori:

a) întocmirea fiselor de ședință și actualizarea lor permanentă, exercitarea rolului activ în ședințele de judecată și calitatea concluziilor susținute în ședințele de judecată;

b) calitatea redactării și motivării căilor de atac, acuratețea raționamentului juridic și rigoarea expunerii faptelor;

c) căi de atac admise subiecților procesuali pe motive de nelegalitate, în cauzele în care procurorul nu a exercitat căile de atac, căi de atac nedeclarate din motive imputabile procurorului, retrase sau respinse din motive de nelegalitate imputabile procurorului.

Articolul 13

Calitatea activității desfășurate în alte sectoare se apreciază în funcție de următorii indicatori:

a) calitatea actelor întocmite, acuratețea raționamentului și rigoarea exprimării;

b) respectarea prevederilor cuprinse în legi, ordine și regulamente.

C. Integritatea

Articolul 14

(1) Integritatea procurorilor se apreciază în funcție de următorii indicatori: încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor stabilite prin hotărâri definitive ale Secției pentru procurori; sancțiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate, rămase definitive în perioada supusă evaluării, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare; pronunțarea față de procurorul evaluat a unor soluții de amânare a aplicării pedepsei, de renunțare la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă, precum și de renunțare la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, pentru care Secția pentru procurori nu a propus eliberarea din funcție, în condițiile legii.

(2) În cazul în care în privința procurorului evaluat s-a pronunțat cel puțin o soluție dintre cele prevăzute la alin. (1), punctajul acordat pentru acest criteriu este de cel mult 24 de puncte.

(3) În sensul alin. (1), constituie sancțiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate cele aplicate pentru următoarele abateri disciplinare:

a) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilități și interdicții privind procurorii, prevăzută la art. 271 lit. a) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare;

b) desfășurarea de activități cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în public sau în timpul serviciului, prevăzută la art. 271 lit. c) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare;

c) nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când procurorul știe că există una din cauzele stabilite de lege pentru abținerea sa, prevăzută la art. 271 lit. h) teza I din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare;

d) nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter, precum și a altor informații de aceeași natură de care procurorul a luat cunoștință în exercitarea funcției, cu excepția celor de interes public, în condițiile legii, prevăzută la art. 271 lit. i) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare;

e) imixtiunea în activitatea altui procuror sau judecător, prevăzută la art. 271 lit. k) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare;

f) folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din partea autorităților sau intervențiile pentru soluționarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii, prevăzută la art. 271 lit. m) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare;

g) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiții pentru care nu este asigurată transparența fondurilor, prevăzută la art. 271 lit. p) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare.

D. Obligația de formare profesională continuă și absolvirea unor cursuri de specializare

Articolul 15

(1) La analiza criteriului formării profesionale continue a procurorilor se va avea în vedere indicatorul privind disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecționare profesională, participarea la învățământul profesional al procurorilor.

(2) În aprecierea aceluiași criteriu pot fi avute în vedere și prezentarea de teme la colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări și articole publicate, inclusiv contribuții la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudență, proiecte și culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată, fără ca nerealizarea uneia dintre aceste activități să constituie temei pentru depunctare.

Secțiunea a 2-a — Indicatori de evaluare a performanțelor profesionale pentru procurorii care ocupă funcții de conducere

Articolul 16

Activitatea desfășurată de procurorii care ocupă funcții de conducere se evaluează prin următorii indicatori:

a) capacitatea de conducere și organizare;

b) capacitatea de control;

c) capacitatea decizională și asumarea răspunderii;

d) comportamentul și comunicarea.

Articolul 17

Integritatea procurorilor ce ocupă funcții de conducere se apreciază în funcție de indicatorii prevăzuți la art. 14.

Articolul 18

La analizarea criteriului formării profesionale continue a procurorilor care ocupă funcții de conducere vor fi avuți în vedere indicatorul prevăzut la art. 15.

Articolul 19

În situația în care procurorul a ocupat atât o funcție de execuție, cât și o funcție de conducere în perioada supusă evaluării, prin raportul de evaluare va fi acordat un singur punctaj la criteriile "integritate" și "obligația formării profesionale continue".

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.