Capitolul IV — Procedura de evaluare

(1) Activitatea de evaluare a activității profesionale a procurorilor se desfășoară pe parcursul întregii perioade evaluate.

(2) Comisia de evaluare, prin secretariatul acesteia, întocmește un dosar de evaluare pentru fiecare procuror, dosar care va cuprinde datele statistice cu privire la volumul de activitate și la indicatorii de eficiență, depuse anual, raportul de evaluare, observațiile și obiecțiunile celui evaluat, precum și orice alte acte, date sau informații pe baza cărora se realizează evaluarea. Dacă este cazul, la dosarul de evaluare se depune și planul individual de dezvoltare profesională.

(3) Procurorii au acces oricând la propriul dosar de evaluare.

(4) Președintele comisiei de evaluare ia măsurile necesare pentru păstrarea dosarului de evaluare, astfel încât să fie asigurată confidențialitatea acestuia.

(1) În procedura de evaluare comisiile pot consulta și, după caz, pot solicita orice evidență sau document al parchetelor, inclusiv actele de control.

(2) Culegerea datelor și a informațiilor necesare evaluării poate fi făcută de oricare dintre membrii comisiei de evaluare. Inspecția Judiciară și procurorii care ocupă funcții de conducere la parchetul unde își desfășoară activitatea procurorul evaluat, respectiv la parchetele ierarhic superioare, pot transmite și din oficiu comisiei de evaluare date și informații utile pentru efectuarea evaluării.

(3) Consiliul Superior al Magistraturii transmite comisiilor de evaluare hotărârile definitive adoptate de Plen sau, după caz, de Secția pentru procurori, cu relevanță în aprecierea indicatorilor de integritate.

(4) Pentru evaluarea calității activității profesionale, procurorul evaluat selectează, pentru fiecare an de activitate, un număr de cel puțin 5 lucrări cu obiect diferit, cu un grad de complexitate cel puțin mediu, pe care le consideră relevante pentru activitatea desfășurată. Comisia de evaluare selectează, pentru fiecare an de activitate, în sistem computerizat, cel puțin 5 lucrări relevante pentru activitatea profesională desfășurată de procuror.

(5) Pentru evaluarea indicatorilor privind activitatea desfășurată de procurorii care ocupă funcții de conducere, procurorul evaluat va depune la dosarul de evaluare un număr minim de 5 acte relevante pentru activitatea sa managerială, comisia de evaluare putând avea în vedere, dacă apreciază necesar, și un număr de cel puțin 5 alte acte relevante din perspectiva modului de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.

(6) Lucrările prevăzute la alin. (4) și (5) se depun, anual, la dosarul de evaluare în format electronic. Alte acte întocmite de procuror, considerate de acesta și de membrii comisiei relevante sub aspectul calității activității, se atașează la raportul de evaluare, în copie sau în format electronic, ori sunt indicate prin menționarea numărului lucrării.

(7) În cadrul procesului de evaluare a conduitei în timpul ședințelor de judecată, cel puțin un membru al comisiei de evaluare asistă la cel puțin o ședință de judecată la care participă procurorul evaluat și întocmește un proces-verbal în care se menționează abilitățile de comunicare clară și logică și profesionalismul interacțiunii sociale. Membrii comisiei de evaluare pot asculta înregistrările ședințelor de judecată la care a participat procurorul evaluat.

(8) În vederea aprecierii criteriului privind calitatea activității, la dosarul de evaluare a procurorului se depune anual o fișă conținând datele statistice relevante, așa cum rezultă acestea din analizele și informările întocmite conform regulamentelor interne și ordinelor procurorului general, completată de grefierul-șef, prim-grefierul sau, după caz, grefierul-șef secție.

(9) Modelul fișei prevăzute la alin. (8) este prezentat în Anexa nr. 3 la prezentul regulament.

(10) La evaluarea activității procurorilor se are în vedere și participarea acestora în calitate de membri ai comisiilor de evaluare profesională a procurorilor.

(11) În cursul perioadei supuse evaluării, comisia de evaluare, dacă apreciază necesar, pentru înlăturarea unor deficiențe constatate în activitatea desfășurată, poate formula recomandări procurorului evaluat în vederea îmbunătățirii activității, întocmind în acest sens un proces-verbal.

(12) Procesul-verbal prevăzut la alin. (11) se aduce la cunoștința procurorului evaluat, sub semnătură, acesta putând formula observații cu privire la aspectele constatate.

(13) Recomandările de formare profesională vor fi comunicate Institutului Național al Magistraturii, odată cu opțiunile procurorilor de participare la cursurile de formare continuă pentru anul următor.

(1) Comisia de evaluare întocmește un proiect de raport, separat pentru fiecare procuror, pe baza actelor dosarului de evaluare, care cuprinde descrierea activităților desfășurate de comisia de evaluare, fișa de evaluare, precum și eventualele recomandări făcute procurorului evaluat. Modelul raportului de evaluare este prezentat în anexa nr. 4 la prezentul regulament, iar modelele fișelor de evaluare corespunzătoare sunt prezentate în anexele nr. 4A - 4C la prezentul regulament. Fișa de evaluare cuprinde motivarea punctajelor acordate doar în situația în care procurorul evaluat este depunctat, motivarea limitându-se la indicatorul respectiv.

(2) Prin proiectul de raport se propune acordarea unuia dintre următoarele calificative: "Foarte bine", "Bine", "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător". În situația în care procurorul este evaluat atât pentru funcția de execuție, cât și pentru funcția de conducere, prin proiectul de raport de evaluare se propune acordarea unui singur calificativ.

(3) Proiectul de raport prevăzut la alin. (1) se comunică procurorului evaluat în plic închis, acesta având dreptul de a formula observații și obiecții în termen de 15 zile de la comunicare. Observațiile și obiecțiile se depun în scris la comisia de evaluare care se pronunță asupra acestora în termen de cel mult 15 zile.

(1) După comunicarea proiectului de raport prevăzut la art. 28 alin. (1), procurorul evaluat poate susține un interviu în fața comisiei de evaluare, atât cu privire la aspectele care nu au putut fi clarificate ca urmare a culegerii datelor și informațiilor necesare evaluării, cât și cu privire la aspectele în legătură cu care procurorul a formulat observații și obiecții.

(2) Interviul de evaluare are loc la cererea procurorului evaluat sau în cazul în care comisia de evaluare apreciază că este necesar. În cadrul interviului de evaluare pot fi discutate și aspecte referitoare la modul în care procurorul evaluat își apreciază propria activitate.

(3) Refuzul persoanei evaluate de a întocmi fișa de autoevaluare, de a motiva punctajul acordat sau de a se prezenta la interviu, în situația în care comisia apreciază necesar, nu împiedică parcurgerea următoarelor etape ale procedurii de evaluare și finalizarea acesteia.

(1) După susținerea interviului, dacă acesta a avut loc, comisia de evaluare analizează eventualele observații și obiecții formulate de procurorul evaluat și celelalte aspecte rezultate din susținerea interviului și întocmește raportul de evaluare final, care are conținutul prevăzut la art. 28 alin. (1) și prin care se acordă unul din calificativele prevăzute la art. 28 alin. (2). În raportul de evaluare final se vor consemna și eventualele observații și obiecții formulate de procurorul evaluat și celelalte aspecte rezultate din susținerea interviului, precum și soluția argumentată a comisiei de evaluare cu privire la acestea.

(2) Raportul de evaluare a activității profesionale are caracter confidențial și se întocmește în 3 exemplare, dintre care unul se comunică procurorului evaluat, unul se păstrează la dosarul de evaluare, iar unul se atașează la mapa profesională.

(1) Pentru fiecare dintre criteriile privind eficiența activității, calitatea activității și integritatea se acordă un punctaj de cel mult 30 de puncte, iar pentru criteriul privind obligația de formare profesională continuă și absolvirea unor cursuri de specializare punctajul maxim este de 10 puncte.

(2) Dacă pentru un criteriu există mai mulți indicatori, punctajul prevăzut la alin. (1) se distribuie în mod egal între aceștia. În situația în care activitatea desfășurată de procurorul evaluat nu privește unul sau mai mulți indicatori, punctajul aferent se distribuie celorlalți indicatori.

(3) Punctajul obținut de procurorul evaluat la fiecare criteriu de evaluare reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare la indicatorii corespunzători acelui criteriu, iar punctajul final reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare pentru fiecare criteriu de evaluare.

(4) Calificativul se acordă în funcție de punctajul final, astfel:

(5) Pentru procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfășurat numai activitate specifică funcției de conducere, punctajul final se acordă astfel: la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale, cel mult 60 de puncte, la criteriul de evaluare privind integritatea, cel mult 30 de puncte, iar la criteriul de evaluare privind formarea profesională, cel mult 10 puncte. Dispozițiile art. 14 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(6) Pentru procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfășurat atât activitate specifică funcției de execuție, cât și activitate specifică funcției de conducere, concomitent sau succesiv, punctajul final se acordă: la criteriile de evaluare privind eficiența și calitatea activității, câte cel mult 15 puncte, la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale, cel mult 30 de puncte, la criteriul privind integritatea, cel mult 30 de puncte, iar la criteriul privind formarea profesională, cel mult 10 puncte. Dispozițiile art. 14 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(7) Dacă în perioada supusă evaluării procurorul își desfășoară activitatea în mai multe sectoare, în același timp sau în perioade diferite, la fiecare dintre criteriile privind eficiența și calitatea activității se acordă un singur punctaj de cel mult 30 de puncte ori, în situația prevăzută la alin. (6), de cel mult 15 puncte, în baza aprecierii de ansamblu a activității desfășurate și ținând seama de ponderea activității desfășurate în fiecare sector prin raportare la volumul total de activitate.

(8) Punctajul obținut la fiecare indicator de evaluare, precum și calificativul acordat trebuie să corespundă datelor, constatărilor și observațiilor comisiei de evaluare.

(1) Procurorii nemulțumiți de calificativul acordat pot face contestație la Secția pentru procurori, în termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea raportului final.

(2) Contestația se depune la președintele comisiei de evaluare, care, în termen de cel mult 3 zile, o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu dosarul de evaluare.

(3) Pentru soluționarea contestației, Secția pentru procurori poate cere comisiilor de evaluare orice informații pe care le consideră necesare. Contestația se soluționează cu citarea obligatorie a procurorului evaluat. Audierea procurorului prezent este obligatorie. Neprezentarea procurorului legal citat, respectiv refuzul de a fi audiat nu împiedică soluționarea contestației.

(4) Procurorii care au făcut parte din comisia de evaluare nu pot participa la soluționarea contestației de către Secția pentru procurori, cu excepția membrilor Secției pentru procurori care au făcut parte din comisia de evaluare prevăzută la art. 20 alin. (1) lit. c).

(5) În soluționarea contestației, Secția pentru procurori poate:

(6) În situația admiterii contestației potrivit alin. (5) lit. b), Secția pentru procurori:

(7) Ca urmare a soluției adoptate, nu se poate crea o situație mai grea pentru cel care a formulat contestația.

(8) În situațiile prevăzute la alin. (6) lit. b) și c), Secția pentru procurori stabilește termenul și, după caz, limitele în care se va reface evaluarea.

(9) Hotărârile Secției pentru procurori pot fi atacate la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea instanței este definitivă.

(1) În cazul în care procurorul primește calificativul "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător", după rămânerea definitivă a calificativului, comisia de evaluare și procurorul evaluat stabilesc, de comun acord, un plan individual de dezvoltare profesională.

(2) În situația în care comisia de evaluare și procurorul evaluat nu ajung la un acord, planul individual de dezvoltare profesională se stabilește de comisia de evaluare.

(1) Procurorii care primesc calificativul "Nesatisfăcător", precum și cei care, în urma a două evaluări consecutive, primesc calificativul "Satisfăcător", sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni, cursuri organizate de Institutul Național al Magistraturii.

(2) Cursurile prevăzute la alin. (1) se încheie cu susținerea unui examen, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Național al Magistraturii.

(3) Disciplinele cursurilor ce vor fi urmate de procurorii care au primit calificativul «Nesatisfăcător» sau care au primit la două evaluări consecutive calificativul «Satisfăcător», tematica și bibliografia de examen se aprobă de Secția pentru procurori, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, în funcție de recomandarea comisiilor de evaluare.

(4) Examenul prevăzut la alin. (2) se susține la disciplinele cursurilor urmate de procurorul respectiv și constă într-o probă scrisă, cu caracter teoretic și practic, la fiecare dintre aceste discipline.

(5) Comisiile de examen sunt comisia de corectare și comisia de soluționare a contestațiilor, comisia de corectare având atribuții de elaborare a baremelor, a subiectelor și de corectare și notare a lucrărilor, iar comisia de contestații având atribuția soluționării contestațiilor la barem și la proba scrisă.

(6) Comisiile sunt numite de Secția pentru procurori și sunt alcătuite din 2 procurori care au cel puțin același grad profesional cu procurorul examinat și câte un membru al personalului de instruire din cadrul Institutului Național al Magistraturii.

(7) Baremul de evaluare și notare la proba scrisă se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la publicarea pe pagina de internet, candidații pot face contestații la barem, care se depun, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Național al Magistraturii. Contestațiile la barem se soluționează de comisia de soluționare a contestațiilor, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Baremul stabilit în urma soluționării contestațiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.

(8) Notarea la proba scrisă se face cu note de la 0 la 10 pentru fiecare dintre lucrările elaborate la disciplinele prevăzute la alin. (4), iar pentru a promova examenul candidatul trebuie să obțină cel puțin nota 7,00 la fiecare dintre acestea.

(9) Rezultatul probei scrise se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii. Candidatul nemulțumit de rezultatul obținut poate face contestație în termen de 24 de ore de la publicare, care se soluționează în maximum 24 de ore de la expirarea termenului de depunere.

(10) Rezultatele finale ale examenului se afișează potrivit alin. (9) și se prezintă Secției pentru procurori în vederea validării. Secția pentru procurori poate invalida examenul, în tot sau în parte, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile cu privire la organizarea examenului sau că există dovada săvârșirii unei fraude în legătură cu acesta.

(1) Absența nejustificată la examen echivalează cu nepromovarea acestuia.

(2) Pentru cei care din motive temeinice nu pot participa la examen, acesta se va susține în termen de cel mult o lună de la încetarea cauzei ce a determinat neprezentarea. În aceste situații, procurorul are obligația de a înștiința conducerea Consiliului Superior al Magistraturii atât cu privire la motivul neprezentării la examen, cât și referitor la data încetării acestuia, prezentând dovada motivelor invocate.