Caută.ro
RO | EN

Capitolul I — Dispoziții generale

Pe această pagină

Articolul 1

În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

1. serviciu media audiovizual - serviciul aflat sub responsabilitatea editorială a unui furnizor de servicii media audiovizuale, având drept scop principal, al acestuia sau al unei secțiuni disociabile a acestuia, furnizarea de programe în scop informativ, de divertisment sau educativ pentru publicul larg, prin rețele de comunicații electronice, astfel cum sunt reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările și completările ulterioare; un astfel de serviciu media audiovizual este fie un serviciu de programe de televiziune sau radiodifuziune, astfel cum este definit la pct. 2, fie un serviciu media audiovizual la cerere, astfel cum este definit la pct. 3, și/sau un serviciu media care constituie o comunicare comercială audiovizuală, astfel cum este definită la pct. 15;

(la 03-07-2022, Punctul 1. din Articolul 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 190 din 28 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 30 iunie 2022 )

1^1. serviciu de platformă de partajare a materialelor video - serviciul al cărui scop principal al acestuia sau al unei secțiuni disociabile a acestuia ori o funcționalitate esențială a acestuia constă în furnizarea către publicul larg de programe sau de materiale video generate de utilizatori sau furnizarea ambelor categorii, în scop informativ, de divertisment sau educativ, pentru care furnizorul platformei de partajare a materialelor video nu are responsabilitate editorială, prin rețele de comunicații electronice, astfel cum sunt reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările și completările ulterioare, a căror organizare este stabilită de către furnizorul platformei de partajare a materialelor video, inclusiv prin mijloace automate sau algoritmi, în special prin afișare, marcare și secvenționare;

(la 03-07-2022, Articolul 1 din Capitolul I a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 190 din 28 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 30 iunie 2022 )

2. serviciu de programe de televiziune/radiodifuziune - serviciu media audiovizual liniar prestat de un radiodifuzor, în care programele sunt difuzate în succesiune continuă, indiferent de modalitatea tehnică utilizată, având un conținut și un orar prestabilite, pentru vizionarea/audierea simultană de programe, pe baza unei grile de programe, sub o anumită denumire și identificat printr-o siglă, în cazul televiziunii, sau printr-un semnal sonor, în cazul radiodifuziunii;

3. serviciu media audiovizual la cerere - un serviciu media audiovizual neliniar, în care vizionarea de programe se face la cererea individuală a utilizatorului și la momentul ales de acesta, prestat de un furnizor de servicii media pe baza unui catalog de programe selecționate și puse la dispoziție de către furnizorul de servicii media;

4. program - ansamblu de imagini în mișcare cu sau fără sunet care constituie un element distinct, indiferent de lungimea acestuia, în cadrul unei grile sau al unui catalog realizat de un furnizor de servicii media audiovizuale, inclusiv filme artistice de lung metraj, videoclipuri, evenimente sportive, comedii de situație, documentare, programe pentru copii, precum și filme și seriale pentru televiziune;

(la 03-07-2022, Punctul 4. din Articolul 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 190 din 28 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 30 iunie 2022 )

5. serviciu generalist de televiziune sau de radiodifuziune - serviciu care difuzează cumulat și în proporții echilibrate programe audiovizuale cu conținut informativ, educativ și de divertisment, în principalele domenii de interes și care se adresează majorității publicului;

5^1. servicii publice de televiziune și de radiodifuziune - serviciile de programe de televiziune oferite de Societatea Română de Televiziune și serviciile de programe de radiodifuziune oferite de Societatea Română de Radiodifuziune;

(la 22-11-2009, Pct. 5^1 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 333 din 11 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 19 noiembrie 2009, care completează art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008, cu pct. 5^1. )

6. serviciu comunitar de televiziune sau de radiodifuziune- serviciu care difuzează programe audiovizuale dedicate unui public aparținând unei comunități specifice;

7. serviciu tematic de televiziune sau de radiodifuziune - serviciu care difuzează programe audiovizuale dedicate preponderent unui anumit domeniu și care se adresează unui segment al publicului;

8. serviciu de teletext - totalitatea informațiilor puse la dispoziția publicului sub formă de text, codificate în interiorul semnalului de imagine, care pot fi accesate cu ajutorul unui decodor standard al receptorului TV în momentul, pe durata și pentru conținutul ales;

9. serviciu de videotext - totalitatea mesajelor puse la dispoziția publicului sub formă de text sau semne grafice, în cadrul unei grile ori al unui catalog, realizate de un furnizor de servicii media audiovizuale, având forma și conținutul serviciilor de televiziune sau fiind comparabil ca formă și conținut cu acestea;

(la 22-11-2009, Pct. 9 al art. 1 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 333 din 11 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 19 noiembrie 2009, care modifică pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. )

10. retransmisie - captarea și transmiterea simultană, nealterată și integrală a serviciilor de programe de televiziune și/sau de radiodifuziune, destinate recepționării de către public, prin orice rețele de comunicații electronice, astfel cum sunt reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările și completările ulterioare;

(la 03-07-2022, Punctul 10. din Articolul 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 190 din 28 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 30 iunie 2022 )

11. responsabilitate editorială - exercitarea unui control efectiv asupra selecționării programelor și asupra organizării acestora, fie într-o grilă cronologică, în cazul transmisiilor de televiziune, fie într-un catalog, în cazul serviciilor media audiovizuale la cerere. În sensul dispozițiilor prezentei legi, responsabilitatea editorială nu implică, prin sine și în mod necesar, un alt tip de răspundere juridică pentru conținutul serviciilor furnizate;

12. furnizor de servicii media - persoană fizică sau juridică având responsabilitate editorială pentru alegerea conținutului audiovizual al serviciului media audiovizual și care stabilește modul de organizare a acestuia;

13. radiodifuzor - furnizor de servicii media audiovizuale în domeniul serviciilor de programe de televiziune și/sau de radiodifuziune;

14. distribuitor de servicii - orice persoană care constituie și pune la dispoziția publicului o ofertă de servicii de programe prin retransmisie, pe bază de relații contractuale cu radiodifuzorii ori cu alți distribuitori;

15. comunicare comercială audiovizuală - imagini cu sau fără sunet care sunt destinate să promoveze, direct sau indirect, bunurile, serviciile sau imaginea unei persoane fizice sau juridice care desfășoară o activitate economică, aceste imagini însoțind sau fiind incluse într-un program sau într-un material video generat de utilizator în schimbul unei plăți sau al unei retribuții similare unei plăți ori în scopul autopromovării; formele de comunicare comercială audiovizuală includ, printre altele, publicitatea radiodifuzată sau televizată, sponsorizarea, teleshoppingul și plasarea de produse;

(la 03-07-2022, Punctul 15. din Articolul 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 190 din 28 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 30 iunie 2022 )

15^1. comunicări audiovizuale cu caracter educativ - mesaje transmise prin intermediul serviciilor media audiovizuale, cu caracter comercial, având scop informativ și formativ, concepute pentru a crește gradul de conștientizare și înțelegere a unor probleme de interes public, prin prezentarea de informații, analize sau recomandări, într-un format accesibil și adecvat publicului-țintă, fiind destinate să contribuie la educarea și responsabilizarea societății cu privire la diverse aspecte sociale, culturale, juridice sau de sănătate publică;

(la 28-03-2025, Articolul 1, Capitolul I a fost completat de Punctul 1., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 27 din 24 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 261 din 25 martie 2025 )

16. comunicare audiovizuală cu conținut comercial mascat - reprezentarea prin cuvinte sau imagini a bunurilor, serviciilor, numelui, mărcii ori activităților unui producător de bunuri sau furnizor de servicii în cadrul programelor, în cazul în care o astfel de reprezentare este destinată de către furnizorul de servicii media audiovizuale unor scopuri publicitare nedeclarate și poate induce în eroare publicul cu privire la natura sa. Astfel de reprezentări sunt considerate intenționate mai ales atunci când se fac în schimbul unei plăți sau al unei retribuții similare unei plăți;

(la 03-07-2022, Punctul 16. din Articolul 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 190 din 28 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 30 iunie 2022 )

17. publicitate televizată - orice formă de mesaj difuzat fie în schimbul unei plăți, fie al unei retribuții similare unei plăți sau difuzat în scopuri de autopromovare, de către o persoană juridică publică sau privată ori de către o persoană fizică, în legătură cu o activitate comercială, ramură de activitate, meserie ori profesie, pentru a promova furnizarea de bunuri și servicii, inclusiv bunuri imobiliare, drepturi și obligații;

(la 03-07-2022, Punctul 17. din Articolul 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 190 din 28 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 30 iunie 2022 )

18. publicitate subliminală - orice publicitate care utilizează stimuli prea slabi pentru a putea fi percepuți în mod conștient, dar care poate influența comportamentul economic al publicului;

19. sponsorizare - orice contribuție la finanțarea serviciului media audiovizual, serviciului de platformă de partajare a materialelor video, a materialelor video generate de utilizatori sau a programelor, efectuată de persoane juridice de drept public sau privat ori de persoane fizice, neangajate în activități de furnizare de servicii media audiovizuale sau de servicii de platformă de partajare a materialelor video sau în realizarea de opere audiovizuale, în scopul promovării numelui, a mărcii, a imaginii, a activității sau a produselor proprii;

(la 03-07-2022, Punctul 19. din Articolul 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 190 din 28 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 30 iunie 2022 )

20. teleshopping - oferta directă transmisă publicului în vederea furnizării de bunuri sau servicii, inclusiv bunuri imobiliare, drepturi și obligații, în schimbul unei plăți;

21. plasare de produse - orice formă de comunicare comercială audiovizuală ce constă în includerea sau referirea la un produs, la un serviciu sau la mărcile acestora, prin inserarea în cadrul unui program sau al unui material video generat de utilizator, în schimbul unei plăți sau al unei retribuții similare unei plăți;

(la 03-07-2022, Punctul 21. din Articolul 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 190 din 28 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 30 iunie 2022 )

22. telepromovare - formă de publicitate realizată prin inserarea în programe a unor secvențe dedicate promovării, de către prezentatorii programelor, a unuia sau a mai multor produse ori servicii, secvențele fiind separate de celelalte părți ale programului prin mijloace optice și/sau acustice;

23. publicitate interactivă - tehnică de difuzare a publicității televizate care permite telespectatorului să opteze pentru accesul la publicitate prin intermediul unui serviciu media audiovizual nelinear, la momentul, pe durata și la conținutul publicitar ales de acesta;

24. publicitate prin ecran partajat - tehnică de difuzare a publicității televizate, inclusiv a autopromovării, sau a elementelor de identificare a sponsorului, care constă în difuzarea televizată simultană a conținutului editorial și a conținutului publicitar sau a mesajului relativ la sponsor, acestea din urmă fiind demarcate prin mijloace optice și/sau acustice, astfel încât natura lor să fie evidentă pentru public;

25. publicitate virtuală - tehnică de difuzare a publicității televizate care constă în prelucrarea imaginii, în cazul difuzării de transmisii ale unor evenimente, prin înlocuirea imaginii panourilor publicitare expuse în incinta în care se desfășoară respectivele evenimente cu mesaje publicitare introduse de radiodifuzor sau prin suprapunerea de noi imagini cu astfel de mesaje în orice zonă a imaginii transmise;

26. sponsorizare virtuală - tehnică de difuzare a elementelor de identificare a sponsorului, care constă în prelucrarea imaginii, în cazul difuzării de transmisii ale unor evenimente, prin înlocuirea imaginii panourilor publicitare expuse în incinta în care se desfășoară respectivele evenimente cu mesaje relative la sponsori, introduse de radiodifuzor sau prin suprapunerea de noi imagini cu astfel de mesaje în orice zonă a imaginii transmise;

27. durată programată - interval de timp care însumează durata efectivă a programului sau a tranșei de program și durata publicității televizate, difuzată, după caz, în interiorul acestora;

28. drepturi de exclusivitate - drepturile obținute de către un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment și/sau de la proprietarul ori, după caz, administratorul locului unde se desfășoară evenimentul, de la autori și de la alți deținători de drepturi în cauză, în vederea difuzării televizate exclusive de către acest radiodifuzor, pe o zonă geografică determinată;

29. eveniment de importanță majoră - eveniment care poate prezenta interes pentru o parte importantă a publicului și care este prevăzut la art. 21 alin. (3);

(la 06-07-2026, Punctul 29. , Articolul 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 1. , Articolul I din LEGEA nr. 121 din 3 iulie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 550 din 3 iulie 2026 )

30. licență audiovizuală - actul juridic emis în baza deciziei Consiliului Național al Audiovizualului, prin care se acordă unui radiodifuzor aflat în jurisdicția României dreptul de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe; în funcție de modalitatea tehnică de transmisie, licența audiovizuală poate fi analogică sau digitală;

31. licență de emisie - actul juridic prin care Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații acordă titularului de licență audiovizuală analogică dreptul de a utiliza, pentru o perioadă determinată, una sau mai multe frecvențe radio, după caz, în conformitate cu licența audiovizuală analogică;

(la 22-11-2009, Pct. 31 al art. 1 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 333 din 11 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 19 noiembrie 2009, care modifică pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. )

31^1. sistem digital terestru - sistemul de radiodifuziune și/sau televiziune în care semnalele sunt transmise de la stațiile de emisie către utilizatorii finali pe cale radio terestră sub formă de multiplex, în conformitate cu un standard de radiodifuziune/televiziune digitală audio/video;

(la 22-11-2009, Pct. 31^1 al art. 1 a fost introdus de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 333 din 11 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 19 noiembrie 2009, care modifică pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. )

31^2. licență de utilizare a frecvențelor radio în sistem digital terestru - actul administrativ prin care se acordă unei persoane fizice sau juridice, autorizate în condițiile legii de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații să furnizeze rețele de comunicații electronice și servicii de comunicații electronice destinate publicului, dreptul de a utiliza pe o perioadă determinată frecvențele radio, în sistem digital terestru;

(la 22-11-2009, Pct. 31^2 al art. 1 a fost introdus de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 333 din 11 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 19 noiembrie 2009, care modifică pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. )

32. autorizație de retransmisie - actul juridic emis în baza deciziei Consiliului Național al Audiovizualului, prin care se acordă dreptul de retransmisie pe teritoriul României a unui serviciu de programe care nu se încadrează în prevederile art. 75 alin. (1) și (2);

33. Abrogat.

(la 22-11-2009, Pct. 33 al art. 1 a fost abrogat de pct. 5 al articolului unic din LEGEA nr. 333 din 11 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 19 noiembrie 2009, care modifică pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. )

34. multiplex digital terestru - grupul de servicii de programe de radiodifuziune și televiziune, servicii multimedia suplimentare și alte date asociate de identificare transmise de la stațiile de emisie către utilizatorii finali pe cale radio terestră, utilizând modulație digitală în limitele unui canal de televiziune standard/bloc de frecvență, având acoperire națională, regională ori locală, după caz;

(la 22-11-2009, Pct. 34 al art. 1 a fost modificat de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 333 din 11 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 19 noiembrie 2009, care modifică pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. )

35. operator de multiplex de radiodifuziune/televiziune - persoana fizică sau juridică, română ori străină, care deține licență de utilizare a frecvențelor radio în sistem digital terestru și care are dreptul de a opera o rețea/stație de radiodifuziune sonoră sau de televiziune, în condițiile legii, în scopul furnizării unuia sau mai multor grupuri de programe de radiodifuziune și televiziune, de servicii multimedia suplimentare și de date asociate de identificare, multiplexate;

(la 22-11-2009, Pct. 35 al art. 1 a fost modificat de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 333 din 11 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 19 noiembrie 2009, care modifică pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. )

36. codare - procedeu prin care semnalul inițial este transformat la emisie astfel încât acesta să poată fi restabilit la recepție numai dacă se cunoaște algoritmul de codare;

(la 03-07-2022, Punctul 36. din Articolul 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 190 din 28 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 30 iunie 2022 )

37. criptare - modalitatea de modificare a unui flux de informații în format electronic după un algoritm prestabilit, în vederea protejării acestuia la transmisia prin medii nesigure, reconstituirea informației inițiale fiind posibilă doar prin folosirea unui algoritm de decriptare adecvat;

(la 22-11-2009, Pct. 37 al art. 1 a fost modificat de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 333 din 11 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 19 noiembrie 2009, care modifică pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. )

38. sistem cu acces condiționat - orice modalitate tehnică sau dispozitiv prin intermediul căruia accesul sub o formă inteligibilă la un serviciu protejat de difuzare a programelor de radio ori de televiziune se poate face în mod restricționat, pe bază de abonament sau pe baza altei forme de autorizare individuală prealabilă.

39. material video generat de utilizator - serie de imagini în mișcare cu sau fără sunet care constituie un element distinct, indiferent de lungimea acestuia, și care este creat de un utilizator și este încărcat pe o platformă de partajare a materialelor video de către utilizatorul respectiv sau de către orice alt utilizator;

(la 03-07-2022, Articolul 1 din Capitolul I a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 190 din 28 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 30 iunie 2022 )

40. decizie editorială - decizie luată în mod periodic în scopul exercitării responsabilității editoriale și în legătură cu funcționarea de zi cu zi a serviciului media audiovizual;

(la 03-07-2022, Articolul 1 din Capitolul I a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 190 din 28 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 30 iunie 2022 )

41. furnizor de platformă de partajare a materialelor video - persoana fizică sau juridică ce oferă un serviciu de platformă de partajare a materialelor video;

(la 03-07-2022, Articolul 1 din Capitolul I a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 190 din 28 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 30 iunie 2022 )

42. autoreglementare - tip de inițiativă voluntară care permite operatorilor economici, partenerilor sociali, organizațiilor și asociațiilor neguvernamentale să adopte orientări comune între ele și pentru ele;

(la 03-07-2022, Articolul 1 din Capitolul I a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 190 din 28 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 30 iunie 2022 )

43. coreglementare - inițiativă care asigură în forma sa minimă o legătură juridică între autoreglementare și legiuitorul național, rolul de reglementare fiind partajat între părțile interesate și Guvern sau Consiliu, fiind permisă intervenția statului în cazul neîndeplinirii obiectivelor de interes public;

(la 03-07-2022, Articolul 1 din Capitolul I a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 190 din 28 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 30 iunie 2022 )

44. ERGA - Grupul autorităților europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale, organism care își desfășoară activitatea conform prevederilor art. 30^b din Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 95 din data de 15 aprilie 2010.

(la 03-07-2022, Articolul 1 din Capitolul I a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 190 din 28 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 30 iunie 2022 )

(2) În cuprinsul prezentei legi sunt, de asemenea, aplicabile definițiile prevăzute la art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la rețelele publice de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 527/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(la 22-11-2009, Alin. (2) al art. 1 a fost introdus de pct. 7 al articolului unic din LEGEA nr. 333 din 11 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 19 noiembrie 2009, care modifică pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. )

(la 03-12-2008, Art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. )

Articolul 1^1

(1) În sensul prezentei legi, prin opere europene se înțelege:

a) opere provenind din statele membre ale Uniunii Europene;

b) opere provenind din state europene terțe - părți la Convenția Europeană a Consiliului Europei privind televiziunea transfrontieră, care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (3);

c) opere coproduse în cadrul unor acorduri privind sectorul audiovizual încheiate între Comunitatea Europeană și state terțe și care îndeplinesc condițiile prevăzute în fiecare dintre acordurile respective.

(2) Definițiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) sunt aplicabile numai în cazul operelor provenind din statele membre care nu fac obiectul unor măsuri discriminatorii în țările terțe în cauză.

(3) Operele prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) sunt opere realizate în cea mai mare parte cu contribuția unor autori și personal, rezidenți în unul sau mai multe dintre statele respective, cu condiția ca acestea să îndeplinească una dintre următoarele cerințe:

a) sunt realizate de către unul ori mai mulți producători stabiliți în unul sau mai multe dintre statele respective;

b) producția acestor opere este supervizată și controlată efectiv de către unul ori mai mulți producători stabiliți în unul sau mai multe dintre statele respective;

c) contribuția coproducătorilor din aceste state la totalul costurilor de coproducție este preponderentă, iar coproducția nu este controlată de unul sau mai mulți producători stabiliți în afara statelor respective.

(4) Operele care nu sunt opere europene în sensul prevederilor alin. (1), dar care sunt realizate în cadrul unor tratate bilaterale de coproducție încheiate între state membre și țări terțe, sunt considerate ca fiind opere europene, cu condiția ca un procent majoritar din totalul costurilor de producție să fie acoperit de către coproducătorii din Comunitatea Europeană și ca producția să nu fie controlată de unul sau mai mulți producători stabiliți în afara teritoriului statelor membre.

(la 03-12-2008, Art. 1^1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. )

Articolul 2

(1) Dreptul de furnizare și dreptul de retransmisie a oricărui serviciu media audiovizual ale unui furnizor de servicii media audiovizuale care se află sub jurisdicția României sunt recunoscute și garantate în condițiile prezentei legi.

(2) Se consideră furnizor de servicii media audiovizuale aflat sub jurisdicția României:

a) orice furnizor de servicii media audiovizuale stabilit în România în conformitate cu prevederile alin. (3);

b) orice furnizor de servicii media audiovizuale care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (4).

(2^1) Prevederile prezentei legi se aplică și următoarelor categorii:

a) furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video aflați sub jurisdicția României;

b) furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video aflați sub jurisdicția unui stat care nu este membru al Uniunii Europene, dar al cărui conținut poate fi accesat pe teritoriul României.

(la 03-07-2022, Articolul 2 din Capitolul I a fost completat de Punctul 5, Articolul I din LEGEA nr. 190 din 28 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 30 iunie 2022 )

(3) În înțelesul prezentei legi, un furnizor de servicii media audiovizuale este considerat a fi stabilit în România dacă îndeplinește una dintre următoarele condiții:

a) furnizorul de servicii media audiovizuale are sediul principal în România, iar deciziile editoriale asupra serviciilor media audiovizuale sunt luate în România;

b) sediul principal al furnizorului de servicii media audiovizuale se află în România și o parte majoritară a forței de muncă implicate în activitatea de furnizare de servicii media audiovizuale lucrează în România;

c) deciziile editoriale asupra serviciilor media audiovizuale se iau în România și o parte majoritară a forței de muncă implicate în activitatea de furnizare de servicii media audiovizuale lucrează în România;

d) dacă personalul implicat în activitatea de furnizare de servicii media audiovizuale lucrează în România și într-un alt stat membru al Uniunii Europene și, aplicând criteriile prevăzute la lit. b) și c), nu se poate stabili dacă cea mai mare parte a personalului implicat în activitatea de furnizare de servicii media audiovizuale lucrează în România sau în acel stat membru al Uniunii Europene, furnizorul de servicii media audiovizuale este considerat ca având sediul în România dacă sediul său principal este în România;

e) dacă cea mai mare parte a personalului implicat în activitatea de furnizare de servicii media audiovizuale nu lucrează nici în România și nici într-un alt stat membru al Uniunii Europene, furnizorul de servicii media audiovizuale va fi considerat ca având sediul în România dacă și-a început pentru prima oară activitatea în România și menține în prezent o legătură stabilă și efectivă cu economia României.

(4) Furnizorii de servicii media audiovizuale cărora nu li se aplică niciunul dintre criteriile prevăzute la alin. (3) sunt considerați a fi în jurisdicția României dacă se află în una dintre situațiile următoare:

a) utilizează o stație de emisie de la sol spre o capacitate de satelit aparținând României;

b) deși nu utilizează o stație de emisie de la sol spre o capacitate satelitară aparținând României, utilizează o capacitate de satelit aparținând României.

c) utilizează o stație de emisie pe unde scurte pentru transmisia de programe spre alte țări.

(la 22-11-2009, Litera c) a alin. (4) al art. 2 a fost introdusă de pct. 8 al articolului unic din LEGEA nr. 333 din 11 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 19 noiembrie 2009, care modifică pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. )

(5) Dacă în stabilirea jurisdicției aplicabile criteriile prevăzute la alin. (3) și (4) nu sunt relevante, atunci radiodifuzorul va fi considerat în afara jurisdicției României.

(6) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să informeze Consiliul Național al Audiovizualului cu privire la orice schimbare care ar putea afecta stabilirea jurisdicției.

(la 03-07-2022, Articolul 2 din Capitolul I a fost completat de Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 190 din 28 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 30 iunie 2022 )

(la 03-12-2008, Art. 2 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. )

Articolul 2^1

(1) Consiliul Național al Audiovizualului întocmește și administrează lista actualizată a furnizorilor de servicii media audiovizuale, aflați în jurisdicția României, cuprinzând și criteriile în baza cărora s-a stabilit jurisdicția pentru fiecare furnizor, asigurând comunicarea periodică a acesteia, inclusiv a actualizărilor ei, către Comisia Europeană și către public, prin afișarea acesteia pe pagina de internet a Consiliului.

(2) În domeniul serviciilor media audiovizuale, Consiliul Național al Audiovizualului poate impune, prin decizii de reglementare, furnizorilor de servicii media audiovizuale aflați în jurisdicția României măsuri mai detaliate sau mai stricte de interes public general, cu respectarea dreptului european aplicabil.

(3) Consiliul Național al Audiovizualului cooperează cu celeritate pentru a ajunge la o soluție eficientă și satisfăcătoare, cu autoritatea competentă din statul de jurisdicție al furnizorului de servicii media audiovizuale, în legătură cu orice problemă, în situația în care serviciul furnizat este orientat în întregime sau în cea mai mare parte către teritoriul României.

(la 03-07-2022, Capitolul I a fost completat de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 190 din 28 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 30 iunie 2022 )

Articolul 2^2

(1) Consiliul Național al Audiovizualului va cere unui furnizor aflat sub jurisdicția României să se conformeze normelor de interes public general și va informa periodic, cu privire la acțiunile întreprinse, autoritatea competentă din statul membru care a solicitat, în baza unei cereri motivate, luarea unor măsuri, în ce privește furnizorul respectiv, al cărui serviciu media audiovizual este orientat în întregime sau în cea mai mare parte către teritoriul statului care a făcut solicitarea.

(2) În termen de 60 de zile de la primirea cererii prevăzute la alin. (1), Consiliul Național al Audiovizualului informează autoritatea competentă din statul membru solicitant și Comisia Europeană cu privire la rezultatele obținute și, dacă este cazul, explică motivele pentru care nu a putut fi găsită o soluție. Consiliul Național al Audiovizualului poate solicita Comitetului de contact, instituit potrivit art. 29 din Directiva 2010/13/UE din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale), să analizeze cazul respectiv.

(la 03-07-2022, Capitolul I a fost completat de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 190 din 28 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 30 iunie 2022 )

Articolul 2^3

(1) În aplicarea prevederilor art. 2^1 alin. (3) și art. 2^2 alin. (1), Consiliul Național al Audiovizualului este autorizat să adopte măsuri corespunzătoare împotriva furnizorului de servicii media audiovizuale, respectiv în cazul în care, în mod cumulativ:

a) apreciază că rezultatele obținute prin aplicarea dispozițiilor art. 2^2 alin. (1) nu sunt satisfăcătoare;

b) există dovezi care arată că furnizorul de servicii media audiovizuale în cauză s-a stabilit în statul membru de jurisdicție pentru a eluda normele mai stricte, în domeniul serviciilor media audiovizuale, care i s-ar aplica în cazul în care s-ar fi stabilit pe teritoriul României, cu condiția ca dovezile respective să permită stabilirea în mod rezonabil a unei astfel de eludări, fără a fi nevoie să se demonstreze intenția furnizorului de servicii media audiovizuale de a eluda respectivele norme mai stricte.

(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) trebuie să fie necesare din punct de vedere obiectiv, aplicate nediscriminatoriu și proporționale cu obiectivele pe care le urmăresc și pot fi luate numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

a) Consiliul Național al Audiovizualului a notificat Comisiei Europene și autorității competente din statul membru în care este stabilit furnizorul de servicii media audiovizuale intenția sa de a lua măsurile respective, prezentând totodată motivele pe care își întemeiază evaluarea;

b) Consiliul Național al Audiovizualului a respectat dreptul la apărare al furnizorului de servicii media audiovizuale în cauză și, în special, a oferit furnizorului de servicii media audiovizuale respectiv posibilitatea de a-și exprima opiniile cu privire la presupusa eludare și la măsurile pe care intenționează să le ia;

c) există avizul ERGA, potrivit dispozițiilor art. 30^b alin. (3) din Directiva 2010/13/UE, cu privire la conformitatea măsurilor respective cu dreptul european, și în special cu privire la faptul că evaluările efectuate de către Consiliul Național al Audiovizualului în contextul măsurilor prevăzute la alin. (1) sunt corect fundamentate.

(3) În vederea facilitării emiterii de către ERGA a avizului menționat la alin. (2) lit. c), Consiliul Național al Audiovizualului transmite toate informațiile necesare, referitoare la cazul respectiv, dacă aceasta consideră că informațiile deținute nu sunt suficiente.

(la 03-07-2022, Capitolul I a fost completat de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 190 din 28 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 30 iunie 2022 )

Articolul 3

(1) Prin difuzarea și retransmisia serviciilor de programe se realizează și se asigură pluralismul politic și social, diversitatea culturală, lingvistică și religioasă, informarea și educarea, inclusiv sub aspect științific, și divertismentul publicului, cu respectarea libertăților și a drepturilor fundamentale ale omului.

(la 24-10-2016, Alineatul (1) din Articolul 3 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 1, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 187 din 20 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 21 octombrie 2016 )

(2) Toți furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor și evenimentelor și să favorizeze libera formare a opiniilor.

(3) Răspunderea pentru conținutul serviciilor de programe difuzate, inclusiv al comunicărilor comerciale audiovizuale, revine, în condițiile legii, furnizorului de servicii media audiovizuale.

(la 22-11-2009, Alin. (3) al art. 3 a fost modificat de pct. 9 al articolului unic din LEGEA nr. 333 din 11 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 19 noiembrie 2009, care modifică pct. 4 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. )

(la 03-12-2008, Art. 3 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. )

Articolul 4

Prezenta lege recunoaște și garantează dreptul oricărei persoane de a recepționa liber serviciile media audiovizuale oferite publicului de către furnizorii de servicii media audiovizuale aflați sub jurisdicția României și a statelor membre ale Uniunii Europene.

(la 03-12-2008, Art. 4 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. )

Articolul 5

(1) Libertatea de furnizare pe teritoriul României a serviciilor media audiovizuale ale furnizorilor de servicii media audiovizuale aflați sub jurisdicția statelor membre ale Uniunii Europene este recunoscută și garantată prin prezenta lege.

(2) Opțiunea oricărei persoane cu privire la programele și serviciile oferite de furnizorii de servicii media audiovizuale sau de distribuitorii de servicii este secretă și nu poate fi comunicată unui terț decât cu acordul persoanei respective.

(la 03-12-2008, Art. 5 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. )

Articolul 6

(1) Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă.

(2) Independența editorială a furnizorilor de servicii media audiovizuale este recunoscută și garantată de prezenta lege.

(3) Sunt interzise ingerințe de orice fel în conținutul, forma sau modalitățile de prezentare a elementelor serviciilor media audiovizuale, din partea autorităților publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine.

(4) Nu constituie ingerințe deciziile și instrucțiunile având caracter normativ, emise de Consiliul Național al Audiovizualului în aplicarea prezentei legi și cu respectarea dispozițiilor legale, precum și a normelor privind drepturile omului, prevăzute în convențiile și tratatele ratificate de România.

(5) Nu constituie ingerințe prevederile cuprinse în codurile de conduită profesională pe care jurnaliștii și furnizorii de servicii media audiovizuale le adoptă și pe care le aplică în cadrul mecanismelor și structurilor de autoreglementare a activității lor, dacă nu contravin dispozițiilor legale în vigoare.

(la 03-12-2008, Art. 6 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. )

Articolul 6^1

(1) În domeniul serviciilor media audiovizuale sunt încurajate și considerate necesare coreglementarea și autoreglementarea, acestea realizându-se prin intermediul unor coduri de conduită adoptate la nivel național, în condițiile și cu respectarea prevederilor prezentei legi. Codurile de conduită se elaborează prin cooperare între furnizorii de servicii media audiovizuale, furnizorii de servicii de platformă de partajare a materialelor video sau organizațiile care îi reprezintă și reprezentanții celorlalte sectoare interesate.

(2) Codurile elaborate în temeiul alin. (1) trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

a) să fie concepute astfel încât să fie acceptate de principalele părți interesate;

b) să stabilească în mod clar și neechivoc obiectivele pe care le urmăresc;

c) să prevadă dispoziții privind monitorizarea și evaluarea în mod regulat, transparent și independent a îndeplinirii obiectivelor pe care le vizează;

d) să cuprindă dispoziții privind asigurarea efectivă a respectării normelor impuse, inclusiv sancțiuni eficace și proporționale;

e) să aibă drept scop reducerea în mod efectiv a expunerii minorilor la comunicările comerciale audiovizuale având ca obiect băuturile alcoolice, precum și produsele alimentare și băuturile care conțin substanțe nutritive și substanțe cu efect nutrițional sau fiziologic, în special grăsimi, acizi grași trans, sare sau sodiu și zaharuri, al căror consum excesiv nu este recomandat în regimul alimentar global. Astfel de comunicări comerciale audiovizuale nu trebuie să scoată în evidență calitatea pozitivă a aspectelor nutriționale ale unor astfel de produse alimentare și băuturi.

(3) Consiliul Național al Audiovizualului poate impune furnizorilor de servicii media audiovizuale să respecte norme mai detaliate sau mai stricte, conforme cu dreptul european, inclusiv în cazul în care un cod de conduită sau anumite părți din acesta s-au dovedit a nu fi suficient de eficiente. Consiliul Național al Audiovizualului va raporta aceste norme Comisiei Europene, fără întârzieri nejustificate.

(4) Normele mai stricte instituite la nivel național conform prevederilor alin. (3) trebuie să fie necesare, justificate și proporționale din perspectiva obiectivului de interes public general urmărit.

(5) Normele, procedurile și condițiile restrictive aplicate serviciilor media audiovizuale sunt aceleași atât pentru serviciile liniare, cât și pentru cele neliniare.

(la 03-07-2022, Capitolul I a fost completat de Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 190 din 28 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 30 iunie 2022 )

Articolul 7

(1) Caracterul confidențial al surselor de informare utilizate în conceperea sau elaborarea de știri, de emisiuni sau de alte elemente ale serviciilor de programe este garantat de prezenta lege.

(2) Orice jurnalist sau realizator de programe este liber să nu dezvăluie date de natura să identifice sursa informațiilor obținute în legătura directa cu activitatea sa profesională.

(3) Se considera date de natura sa identifice o sursa următoarele:

a) numele și datele personale, precum și vocea sau imaginea unei surse;

b) circumstanțele concrete ale obținerii informațiilor de către jurnalist;

c) partea nepublicată a informației furnizate de sursa jurnalistului;

d) datele cu caracter personal ale jurnalistului sau radiodifuzorului, legate de activitatea pentru obținerea informațiilor difuzate.

(4) Confidențialitatea surselor de informare obliga, în schimb, la asumarea răspunderii pentru corectitudinea informațiilor furnizate.

(5) Persoanele care, prin efectul relațiilor lor profesionale cu jurnaliștii, iau cunoștința de informații de natura sa identifice o sursa prin colectarea, tratarea editorială sau publicarea acestor informații, beneficiază de aceeași protecție ca jurnaliștii.

(6) Dezvăluirea unei surse de informare poate fi dispusă de instanțele judecătorești numai dacă aceasta este necesară pentru apărarea siguranței naționale sau a ordinii publice, precum și în măsura în care aceasta dezvăluire este necesară pentru soluționarea cauzei aflate în fața instanței judecătorești, atunci când:

a) nu exista sau au fost epuizate măsuri alternative la divulgare cu efect similar;

b) interesul legitim al divulgării depășește interesul legitim al nedivulgării.

Articolul 8

(1) Autoritățile publice abilitate asigura, la cerere:

a) protecția jurnaliștilor în cazul în care aceștia sunt supuși unor presiuni sau amenințări de natura să împiedice ori să restrângă în mod efectiv libera exercitare a profesiei lor;

b) protecția sediilor și a localurilor radiodifuzorilor, în cazul în care acestea sunt supuse unor amenințări de natura să împiedice sau să afecteze libera desfășurare a activității lor.

(2) Protecția jurnaliștilor și a sediilor sau a localurilor radiodifuzorilor, în condițiile alin. (1), nu trebuie să devină pretext pentru a împiedica sau a restrânge libera exercitare a profesiunii ori a activității acestora.

Articolul 9

Desfășurarea de percheziții în sediile sau localurile radiodifuzorilor nu trebuie să prejudicieze libera exprimare a jurnaliștilor și nici nu poate suspenda difuzarea programelor.

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.