(1) Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, în calitate de autoritate centrală pentru protecția mediului, are următoarele obligații:
a) actualizează prin ordin al ministrului anexele nr. 1, 3 și 5 la prezenta hotărâre prin includerea modificărilor adoptate de Comisia Europeană;
b) notifică Comisiei Europene reglementările și dispozițiile administrative adoptate pentru implementarea Directivei Parlamentului și Consiliului 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, modificată prin Directiva Parlamentului și Consiliului 2004/12/CE;
c) în situația în care consideră că prevederile standardelor prevăzute la art. 6 alin. (1) nu satisfac în totalitate cerințele esențiale prevăzute în anexa nr. 2, aduce cazul la cunoștință comitetului constituit la nivelul Comisiei Europene, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004
privind măsurile pentru organizarea și realizarea schimbului de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare la serviciile societății informaționale între România și statele membre ale Uniunii Europene, precum și Comisia Europeană, care transpune prevederile Directivei 98/34/CE, modificată prin Directiva 98/48/CE;
d) comunică Ministerului Economiei și Comerțului și Asociației de Standardizare din România informațiile transmise de Comisia Europeană privind retragerea standardelor din cadrul publicațiilor prevăzute la art. 6 alin. (2);
e) notifică Comisiei Europene proiectele de reglementări prin care se intenționează adoptarea de instrumente economice pentru implementarea prevederilor prezentei hotărâri, cu excepția celor de natură fiscală, pentru a oferi Comisiei Europene posibilitatea examinării conformității lor cu prevederile comunitare;
f) propune și participă la modificarea și completarea reglementărilor existente care nu permit utilizarea materialelor provenite din reciclarea deșeurilor de ambalaje pentru fabricarea de ambalaje și de alte produse, în vederea încurajării utilizării acestor materiale.
, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor când urmează procedura de notificare indică faptul că aceasta este în aceeași măsură valabilă și pentru Directiva 98/34/CE, modificată prin Directiva 98/48/CE.
(3) Obligația de notificare prevăzută la alin. (1) lit. e) se aplică și specificațiilor tehnice aferente măsurilor de natură fiscală care încurajează conformarea cu specificațiile tehnice respective.
(1) Operatorii economici care produc ambalaje reutilizabile sunt obligați să respecte, la fabricarea de ambalaje, cerințele esențiale privind caracterul reutilizabil al unui ambalaj prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 2, astfel încât acestea să corespundă unor reutilizări multiple.
Alin. (1) al art. 10 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 247 din 17 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 14 aprilie 2011.
(2) Operatorii economici care produc și/sau comercializează produse ambalate în ambalaje reutilizabile sunt obligați să aplice sistemul depozit în vederea asigurării unui număr optim de cicluri de utilizare a acestora.
(3) Operatorii economici care produc produse ambalate în ambalaje reutilizabile sunt obligați să organizeze un sistem pentru colectarea, în vederea reutilizării multiple a ambalajelor, prin operatorii economici care comercializează aceste produse sau prin centre specializate de colectare a acestor tipuri de ambalaje.
(4) Operatorii economici care produc produse ambalate în ambalaje reutilizabile sunt obligați să asigure o distribuție optimă în teritoriu și o capacitate corespunzătoare a centrelor specializate de colectare, potrivit prevederilor alin. (3), astfel încât acestea să poată prelua de la consumatori ambalajele reutilizabile.
(5) Operatorii economici care comercializează produse ambalate în ambalaje reutilizabile sunt obligați să informeze consumatorii asupra sistemului depozit și asupra sistemului de colectare a ambalajelor reutilizabile în vederea asigurării reutilizării multiple.
(6) Circulația ambalajelor reutilizabile, paleți, navete și ambalaje primare reutilizabile, între operatorii economici se face cu respectarea prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991
privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Alin. (6) al art. 10 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 247 din 17 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 14 aprilie 2011.
(1) Obiectivele privind valorificarea sau incinerarea în instalații de incinerare cu recuperare de energie și, respectiv, reciclarea deșeurilor de ambalaje ce trebuie atinse la nivel național sunt următoarele:
a) valorificarea sau incinerarea în instalații de incinerare cu recuperare de energie a minimum 50% din greutatea deșeurilor de ambalaje, până la data de 31 decembrie 2011;
b) valorificarea sau incinerarea în instalații de incinerare cu recuperare de energie a minimum 60% din greutatea deșeurilor de ambalaje, până la data de 31 decembrie 2013;
c) reciclarea a minimum 25% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conținute în deșeurile de ambalaj, cu minimum 15% pentru sticlă, hârtie/carton și pentru metal, din greutatea fiecărui tip de material conținut în deșeurile de ambalaj, până la data de 31 decembrie 2006;
d) reciclarea a minimum 60% pentru hârtie/carton și minimum 50% pentru metal, din greutatea fiecărui tip de material conținut în deșeurile de ambalaj, până la data de 31 decembrie 2008;
e) reciclarea a minimum 15% pentru plastic și pentru lemn, din greutatea fiecărui tip de material conținut în deșeurile de ambalaj, până la data de 31 decembrie 2011;
f) reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conținute în deșeurile de ambalaje, cu minimum 60% pentru sticlă și minimum 22,5% pentru plastic, considerându-se numai materialul reciclat ca material plastic, din greutatea fiecărui tip de material conținut în deșeurile de ambalaj, până la data de 31 decembrie 2013.
(2) Etapizarea obiectivelor de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie și de valorificare prin reciclare, globale și pe tip de material de ambalare, la nivel național, pentru perioada 2007-2012 și începând cu anul 2013, este prevăzută în anexa nr. 4.
Alin. (2) al art. 14 a fost introdus de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 247 din 17 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 14 aprilie 2011.
(1) Operatorii economici, persoane juridice române, sunt responsabili pentru întreaga cantitate de deșeuri generate de ambalajele pe care le introduc pe piața națională, după cum urmează:
a) operatorii economici care introduc pe piață produse ambalate sunt responsabili pentru deșeurile generate de ambalajele primare, secundare și terțiare folosite pentru ambalarea produselor lor, cu excepția ambalajelor de desfacere care sunt folosite pentru ambalarea, la locul de vânzare, a produselor pe care aceștia le introduc pe piața națională;
b) operatorii economici care supraambalează produse ambalate individual în vederea revânzării/redistribuirii sunt responsabili pentru deșeurile generate de ambalajele secundare și terțiare pe care le introduc pe piață;
c) operatorii economici care introduc pe piață ambalaje de desfacere sunt responsabili pentru deșeurile generate de respectivele ambalaje.
(2) Responsabilitățile operatorilor economici prevăzute la alin. (1) se pot realiza:
a) individual, pentru deșeurile de ambalaje rezultate de la propriile produse pe care le introduc pe piața națională;
b) prin intermediul unui operator economic autorizat de către o comisie constituită la nivelul autorității publice centrale pentru protecția mediului*).
(3) Administrația Fondului pentru Mediu face publică pe propriul site lista operatorilor economici prevăzuți la alin. (1).
, cu modificările și completările ulterioare, aplicate la deșeurile de ambalaje rezultate de la ambalajele introduse pe piața națională/preluate pe bază de contract cu asigurarea trasabilității acestora.
(5) Procedura, criteriile de autorizare, reautorizare, revizuire, avizare anuală și anulare a licenței de operare, precum și procentajul minim de valorificare a deșeurilor de ambalaje preluate de la populație pentru operatorii economici prevăzuți la alin. (2) lit. b), componența și atribuțiile comisiei de autorizare se stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului și pădurilor, al ministrului economiei, comerțului și mediului de afaceri și al ministrului administrației și internelor*).
(6) Operatorii economici care achiziționează direct produse ambalate și/sau ambalaje de la operatorii economici prevăzuți la alin. (1), precum și operatorii economici care comercializează produse în structuri de vânzare cu suprafața mare, prevăzute la art. 4 lit. n) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000
privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au obligația să se asigure că operatorii economici care introduc pe piața națională produsele comercializate sunt incluși în lista prevăzută la alin. (3).
(7) Operatorii economici care comercializează către consumatorii/utilizatorii finali produse în structuri de vânzare cu suprafață medie și mare, prevăzute la art. 4 lit. m) și n) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000
, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au obligația să asigure pentru aceștia posibilitatea de a se debarasa de ambalajele produselor cumpărate, fără a le solicita plată.
(8) Se interzice condiționarea, sub orice formă, a drepturilor legale ale consumatorilor referitoare la produsul cumpărat de păstrare a ambalajului.
privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, cu completările ulterioare, rezultate din activitatea lor comercială, industrială sau de producție au obligația valorificării/încredințării acestora către un operator economic autorizat de către autoritatea competentă pentru protecția mediului pentru valorificarea deșeurilor de ambalaje sau incinerarea acestora în instalații de incinerare a deșeurilor cu recuperare de energie.
(10) Obligația prevăzută la alin. (9) nu se aplică în cazul returnării ambalajelor către furnizor.
(11) Autoritățile deliberative ale unităților administrativteritoriale au obligația să organizeze, să gestioneze și să coordoneze activitatea de colectare selectivă a deșeurilor de ambalaje de la populație, inclusiv a deșeurilor periculoase de ambalaje, potrivit dispozițiilor Legii serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006
, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât să se obțină cel puțin 3 fracții, respectiv hârtie/carton, plastic și metal, sticlă, în vederea îndeplinirii prevederilor din planul județean de gestionare a deșeurilor, prin:
a) serviciul public de salubrizare;
b) colectarea în vederea valorificării a deșeurilor de ambalaje municipale, care nu fac obiectul colectării prin serviciul de salubrizare, de către un operator economic colector autorizat, în condițiile legii.
(12) Prevederile din planul județean de gestionare a deșeurilor referitoare la gestionarea deșeurilor de ambalaje se consideră îndeplinite pentru cantitățile de deșeuri de ambalaje gestionate în colaborare cu un operator economic prevăzut la alin. (2) lit. b).
(13) Operatorii economici prevăzuți la alin. (2) lit. b) au obligația să încheie contracte/parteneriate sau alte forme de colaborare, în condițiile legii, la cererea autorităților executive ale unităților administrativ-teritoriale, cu acestea, pentru a asigura valorificarea deșeurilor de ambalaje colectate de la populație, în limita cantităților de ambalaje primare preluate prin contract.
(14) Gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje trebuie să fie astfel organizată încât să nu introducă bariere în calea comerțului.
(15) Se interzic amestecarea deșeurilor de ambalaje colectate selectiv, precum și încredințarea, respectiv primirea, în vederea eliminării prin depozitare finală, a deșeurilor de ambalaje, cu excepția celor rezultate din colectarea selectivă ori din procesele de sortare, care nu sunt valorificabile sau care nu pot fi incinerate în instalații de incinerare cu recuperare de energie.
(16) Până la sfârșitul anului 2011, ambalajele din lemn introduse pe piață pot fi excluse din calcul la stabilirea obiectivului global de valorificare prin reciclare, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) minimum 60% din întreaga cantitate de deșeuri de ambalaje din lemn este valorificată, inclusiv prin utilizare sau încredințare spre utilizare drept combustibil alternativ celui fosil ori lemnelor pentru foc;
b) minimum 15% din întreaga cantitate de deșeuri de ambalaje din lemn este valorificată prin reciclare;
, cu modificările și completările ulterioare, calculat pentru cantitatea de ambalaje introduse pe piață, altele decât cele din lemn, este îndeplinit exclusiv prin reciclare.
Art. 16 a fost modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 247 din 17 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 14 aprilie 2011.
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamț:
Conform art. III din HOTĂRÂREA nr. 247 din 17 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 14 aprilie 2011, ordinul comun al ministrului mediului și pădurilor, al ministrului economiei, comerțului și mediului de afaceri și al ministrului administrației și internelor privind procedura, criteriile de autorizare, reautorizare, revizuire, avizare anuală și anulare a licenței de operare, precum și procentajul minim de valorificare a deșeurilor de ambalaje preluate de la populație pentru operatorii economici prevăzuți la art. 16 alin. (2) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 621/2005, cu modificările și completările ulterioare, componența și atribuțiile comisiei de autorizare, prevăzut la art. 16 alin. (5) din aceeași hotărâre, se elaborează în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
(1) Constituie contravenții și se sancționează după cum urmează:
a) nerespectarea prevederilor art. 20, cu amendă de la 600 lei la 1.000 lei pentru persoane fizice, respectiv cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru operatori economici;
b) nerespectarea prevederilor art. 10 alin. (5), art. 11 și 12, cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei;
c) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (1) și (3), cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei;
d) nerespectarea prevederilor art. 13 alin. (1), cu amendă de la 8.000 lei la 15.000 lei;
e) nerespectarea prevederilor art. 17 alin. (1)-(3) și ale art. 18 alin. (3), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;
f) nerespectarea prevederilor art. 5, art. 8 alin. (1), art. 10 alin. (2), art. 16 alin. (6)-(9), (11), (13) și (15) și ale art. 19 alin. (1), cu amendă de la 15.000 lei la 25.000 lei.
(2) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției.
(3) Operatorii economici care, într-un an, nu își îndeplinesc în mod individual cel puțin obiectivele prevăzute la art. 16 alin. (4) sunt obligați să își îndeplinească responsabilitățile prin intermediul unui operator economic prevăzut la art. 16 alin. (2) lit. b).
(4) Licența de operare acordată operatorilor economici prevăzuți la art. 16 alin. (2) lit. b) se anulează în cazul în care, în 2 ani consecutivi, aceștia nu îndeplinesc cel puțin obiectivele prevăzute la art. 16 alin. (4) sau obligațiile stabilite prin ordinul prevăzut la art. 16 alin. (5).
Art. 26 a fost modificat de pct. 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 247 din 17 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 14 aprilie 2011. Această modificare intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii Guvernului nr. 247 din 17 martie 2011, respectiv în data de 30 mai 2011.
Anexa 1
SEMNIFICAȚIA TERMENILOR SPECIFICI
1. Semnificația termenilor:
a) acord voluntar - acord oficial încheiat între autoritățile publice competente și reprezentanții sectoarelor economice implicate, deschis tuturor partenerilor care doresc să se conformeze condițiilor acordului, în vederea atingerii obiectivelor prevăzute în prezenta hotărâre;
b) operatori economici - referitor la ambalaje, înseamnă furnizorii de materiale de ambalare, producătorii de ambalaje și produse ambalate, importatorii, comercianții, distribuitorii, autoritățile publice și organizațiile neguvernamentale;
c) ambalaj - orice obiect, indiferent de materialul din care este confecționat ori de natura acestuia, destinat reținerii, protejării, manipulării, distribuției și prezentării produselor, de la materii prime la produse procesate, de la producător până la utilizator sau consumator. Obiectul nereturnabil destinat acelorași scopuri este, de asemenea, considerat ambalaj.
Criteriile care stau la baza definirii unui obiect ca ambalaj sunt:
c1) un obiect se consideră ambalaj dacă îndeplinește condițiile din definiție fără prejudiciul altor funcții pe care acesta le poate îndeplini suplimentar, în măsura în care acesta nu face parte integrantă din produs, fiind necesar pentru a conține, a susține sau a păstra produsul pe toată durata de viață a acestuia, iar toate elementele sale sunt destinate a fi utilizate, consumate sau eliminate împreună cu produsul.
Sunt considerate ambalaje: cutiile pentru dulciuri, folia protectoare externă a carcasei de compact-disc.
Nu sunt ambalaje: vasele (ghivece) pentru flori destinate să conțină planta pe durata vieții acesteia, cutiile de scule, plicurile de ceai, stratul de ceară de pe brânzeturi, membranele mezelurilor;
c2) obiectele proiectate și destinate a fi umplute la punctele de vânzare, precum și obiectele "de unică folosință", vândute umplute sau destinate a fi umplute în punctele de desfacere, sunt considerate ambalaje dacă îndeplinesc funcția de ambalare.
Sunt considerate ambalaje (dacă sunt destinate a fi umplute la punctul de vânzare): pungi de transport din plastic sau hârtie, farfurii și pahare de unică folosință, filme aderente, pungi pentru sandvișuri, folie de aluminiu.
Nu sunt ambalaje: paletele pentru amestecat, tacâmurile de unică folosință;
c3) componentele ambalajelor și elementele auxiliare integrate în ambalaj sunt considerate ca parte din ambalajul în care sunt integrate. Elementele auxiliare agățate direct de produs sau atașate de acesta, care îndeplinesc funcții de ambalaj, sunt considerate ambalaje dacă nu sunt parte integrantă a produsului și dacă nu toate elementele lor sunt destinate a fi utilizate, consumate sau eliminate împreună cu produsul.
Sunt considerate ambalaje: etichetele agățate direct de produs sau atașate acestuia.
Sunt considerate ca parte a ambalajului: peria de mascara care este parte a dispozitivului de închidere, etichetele adezive atașate altui ambalaj, capsele metalice, manșoanele din plastic, dispozitivele de măsurare-dozare care formează dispozitivul de închidere pentru detergenți;
d) ambalaj primar - ambalaj de vânzare - ambalaj conceput și realizat pentru a îndeplini funcția de unitate de vânzare, pentru utilizatorul final sau consumator, în punctul de achiziție;
e) ambalaj secundar - ambalaj grupat, supraambalaj ambalaj conceput pentru a constitui la punctul de achiziție o grupare a unui număr de unități de vânzare, indiferent dacă acesta este vândut ca atare către utilizator sau consumatorul final ori dacă el servește numai ca mijloc de umplere a rafturilor în punctul de vânzare; el poate fi separat de produs fără a afecta caracteristicile produsului;
f) ambalaj terțiar - ambalaj pentru transport - ambalaj conceput pentru a ușura manipularea și transportul unui număr de unități de vânzare sau ambalaje grupate, în scopul prevenirii deteriorării în timpul manipulării ori transportului. Ambalajul pentru transport nu include containerele rutiere, feroviare, navale sau aeriene;
g) ambalaj reutilizabil - ambalaj refolosit pentru același scop, a cărui returnare de către consumator ori comerciant este asigurată de plată unei sume-sistem depozit, prin reachiziționare sau altfel.
Ambalajul reutilizabil se consideră introdus pe piață atunci când este făcut disponibil pentru prima oară, împreună cu produsul pe care este destinat să îl conțină, să îl protejeze, să îl manipuleze, să îl distribuie sau să îl prezinte.
Ambalajul reutilizabil se consideră deșeu de ambalaj când se înlătură, la sfârșitul duratei utile de viață. Ambalajul reutilizabil nu se consideră deșeu de ambalaj atunci când este returnat pentru a fi refolosit.
Ambalajul reutilizabil nu se consideră ambalaj introdus pe piață atunci când este refolosit pentru ambalarea unui produs și făcut disponibil din nou.
Cantitatea de deșeuri de ambalaje reutilizabile generate într-un an se consideră a fi egală cu cantitatea de ambalaje reutilizabile introduse pe piața națională în anul respectiv;
h) ambalaj de desfacere - ambalaj care îndeplinește criteriul c2);
i) ambalaj compozit - ambalaj confecționat din materiale diferite care nu pot fi separate manual, nici unul dintre aceste materiale neavând o pondere semnificativă pentru a putea fi încadrat la acel tip de material.
Ambalajul compozit se raportează corespunzător la materialul preponderent ca greutate.
j) colectare selectivă - colectarea deșeurilor de ambalaje pe tipuri de materiale și/sau sortimente de materiale;
l) deșeuri de ambalaje generate - cantitatea de ambalaje care devin deșeuri pe teritoriul național după ce acestea au fost utilizate pentru a conține, a proteja, a livra și a prezenta produse.
Deșeurile de ambalaje generate nu includ reziduurile de orice fel, rezultate din producția de ambalaje și de materiale de ambalare ori din orice alt proces de producție.
Cantitatea de deșeuri de ambalaje generate într-un an se consideră a fi egală cu cantitatea de ambalaje introdusă pe piața națională în anul respectiv;
m) deșeuri de ambalaje reciclate - cantitatea de deșeuri de ambalaje generate care este reciclată, indiferent dacă reciclarea se face în țară, într-un stat membru al Uniunii Europene sau în afara Comunității Europene;
n) deșeuri de ambalaje valorificate - cantitatea de deșeuri de ambalaje generate pe plan național care este valorificată, indiferent dacă valorificarea se face în țară, într-un stat membru al Uniunii Europene sau în afara Comunității Europene;
o) deșeuri de ambalaje valorificate sau incinerate în instalații de incinerare cu recuperare de energie - cantitatea de deșeuri de ambalaje generate pe plan național care este valorificată sau incinerată în instalații de incinerare cu recuperare de energie, indiferent dacă valorificarea sau incinerarea în instalații de incinerare cu recuperare de energie se face în țară, într-un stat membru al Uniunii Europene ori în afara Comunității Europene;
Deșeurile de ambalaje generate în alt stat, care sunt importate în vederea valorificării/reciclării, nu se consideră ca fiind deșeuri de ambalaje gestionate pentru îndeplinirea obiectivelor naționale din prezenta hotărâre;
q) obiectiv de reciclare - cantitatea totală de deșeuri de ambalaje reciclate, raportată la cantitatea totală de deșeuri de ambalaje generate;
r) obiectiv de valorificare sau de incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie - cantitatea totală de deșeuri de ambalaje valorificată sau incinerată în instalații de incinerare cu recuperare de energie, raportată la cantitatea totală de deșeuri de ambalaje generată;
s) prevenire - reducerea cantității și nocivității pentru mediu a materialelor și substanțelor utilizate în ambalaje și deșeuri de ambalaje, precum și a ambalajelor și deșeurilor de ambalaje în cadrul procesului de producție, comercializare, distribuție, utilizare și eliminare, mai ales prin dezvoltarea de produse și tehnologii curate;
t) reciclarea deșeurilor de ambalaje - operațiunea de reprelucrare într-un proces de producție a deșeurilor de ambalaje pentru a fi folosite în scopul inițial sau pentru alte scopuri. Termenul include reciclarea organică, dar exclude recuperarea de energie;
u) reciclare organică - tratarea aerobă (compostare) sau anaerobă (biometanizare), în condiții controlate, utilizându-se microorganisme, a părților biodegradabile ale deșeurilor de ambalaje, care produc reziduuri organice stabilizate sau metan. Depozitarea în depozite nu poate fi considerată reciclare organică;
v) reutilizarea ambalajelor - orice operație prin care un ambalaj care a fost conceput și creat pentru a putea îndeplini în cursul ciclului său de viață un număr minim de rotații este reutilizat într-un scop identic celui pentru care a fost conceput, recurgându-se sau nu la produsele auxiliare existente pe piață, care permit reumplerea ambalajului însuși; un asemenea ambalaj reutilizat va deveni deșeu de ambalaj atunci când nu va mai putea fi reutilizat;
w) sistem-depozit - sistem prin care cumpărătorul, la achiziționarea unui produs ambalat, plătește vânzătorului o sumă de bani care îi este rambursată atunci când ambalajul este returnat;
Lit. w) a pct. 1 din anexa 1 a fost modificată de pct. 14 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 247 din 17 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 14 aprilie 2011.
y) valorificarea energetică - utilizarea deșeurilor de ambalaje combustibile ca mijloc de producere a energiei prin incinerarea directă, cu sau fără alte deșeuri, dar cu recuperare de căldură;
z) trasabilitate - caracteristica unui sistem de a permite regăsirea istoricului, a utilizării sau a localizării unui deșeu prin identificări înregistrate;
Lit. z) a pct. 1 din anexa 1 a fost introdusă de pct. 15 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 247 din 17 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 14 aprilie 2011.
a^1) introducere pe piața națională a unui produs - acțiunea de a face disponibil pe piață, pentru prima dată, contra cost sau gratuit, un produs, în vederea distribuirii și/sau utilizării. Produsele fabricate exclusiv pentru un operator economic care își aplică denumirea, marca sau un alt semn distinctiv pe produs se consideră a fi introduse pe piața națională de către acesta. Ambalajele produselor importate/achiziționate din țări ale Uniunii Europene de către operatorii economici, inclusiv ambalajele produselor destinate utilizării/consumului propriu, se consideră a fi introduse pe piața națională la momentul importului.
Lit. a^1) a pct. 1 din anexa 1 a fost introdusă de pct. 15 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 247 din 17 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 14 aprilie 2011.
Anexa 2
privind compoziția și caracterul reutilizabil și valorificabil al ambalajelor
Titlul anexei 2 a fost modificat de pct. 17 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 247 din 17 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 14 aprilie 2011, prin înlocuirea termenului "recuperabil" cu termenul "valorificabil".
1. Cerințe esențiale specifice privind fabricarea și compoziția ambalajului:
a) ambalajul va fi fabricat astfel încât volumul și greutatea acestuia să fie limitate la minimum necesar pentru a asigura nivelul cerut de siguranță, igienă și acceptabilitate atât pentru produsul ambalat, cât și pentru consumator;
b) ambalajul va fi conceput, fabricat și comercializat într-un mod care să permită reutilizarea sau valorificarea sa, inclusiv reciclarea, și să reducă la minimum impactul negativ asupra mediului;
Litera b) a pct. 1 din anexa 2 a fost modificată de pct. 17 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 247 din 17 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 14 aprilie 2011, prin înlocuirea termenului "recuperare" cu termenul "valorificare".
c) ambalajul va fi fabricat urmărindu-se reducerea la minimum a conținutului de substanțe și materiale toxice și de alte substanțe periculoase în materialul de ambalare și în elementele sale, substanțe care se pot regăsi în emisiile, cenușa sau levigatul care rezultă din procesele de eliminare a deșeurilor de ambalaje.
2. Cerințe esențiale specifice privind caracterul reutilizabil al unui ambalaj:
a) proprietățile fizice și caracteristicile ambalajului trebuie să permită mai multe rotații în condiții normale de utilizare preconizate;
b) ambalajul reutilizat trebuie pregătit, după caz, pentru a satisface exigențele în materie de sănătate și de securitate;
c) ambalajul care nu mai poate fi reutilizat trebuie să devină deșeu de ambalaj valorificabil.
Litera c) a pct. 1 din anexa 2 a fost modificată de pct. 17 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 247 din 17 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 14 aprilie 2011, prin înlocuirea termenului "recuperabil" cu termenul "valorificabil".
3. Cerințe esențiale specifice privind caracterul valorificabil al unui ambalaj:
Partea introductivă a pct. 3 din anexa 2 a fost modificată de pct. 17 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 247 din 17 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 14 aprilie 2011, prin înlocuirea termenului "recuperabil" cu termenul "valorificabil".
a) ambalajul trebuie să fie astfel fabricat încât să permită, atunci când devine deșeu de ambalaj, ca un anumit procent din greutatea materialelor folosite să fie reciclat. Fixarea acestui procent poate diferi în funcție de tipul materialului folosit la fabricarea ambalajului;
b) ambalajul trebuie să fie astfel fabricat încât să permită, atunci când devine deșeu de ambalaj, ca deșeurile de ambalaj tratate în vederea valorificării energetice să aibă o valoare calorică minimă ce să permită optimizarea valorificării de energie;
Litera b) a pct. 3 din anexa 2 a fost modificată de pct. 17 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 247 din 17 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 14 aprilie 2011, prin înlocuirea termenului "recuperare" cu termenul "valorificare".
c) ambalajul trebuie să fie astfel fabricat încât să permită, atunci când devine deșeu de ambalaj, ca deșeurile de ambalaje tratate în vederea compostării să fie suficient de biodegradabile;
d) ambalajul biodegradabil trebuie să fie astfel fabricat încât să permită, atunci când devine deșeu de ambalaj, o descompunere fizică, chimică, termică sau biologică, astfel încât cea mai mare parte a materialului să se transforme în bioxid de carbon, biomasă și apă.