LEGE nr. 73 din 12 iulie 1996

a) trezoreria statului, pentru operațiunile din fondurile publice derulate prin contul general al trezoreriei;

b) instituțiile publice, pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru veniturile extrabugetare și disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii privind finanțele publice, dacă legea nu prevede altfel;

c) organizațiile de nevăzători și de invalizi, asociațiile persoanelor handicapate și unitățile economice ale acestora, constituie potrivit prevederilor Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice;

d) asociațiile de binefacere;

e) cooperativele care funcționează ca unități protejate, special organizate, potrivit legii;

f) unitățile aparținând cultelor religioase, pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult, menționate la art. 1 din Legea nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult."

(1) Profitul impozabil se calculează ca diferența între veniturile din livrarea bunurilor mobile, a bunurilor imobiliare pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, servicii prestate și lucrări executate, inclusiv din cistiguri din orice sursa, și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, la care se adauga cheltuielile nedeductibile.

(2) Pentru determinarea profitului impozabil, cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt aferente realizării veniturilor și cele considerate deductibile conform prevederilor legale în vigoare. Când o cheltuiala este aferentă mai multor activități, ea se repartizează pe activitățile respective.

(3) Pentru determinarea profitului impozabil, cheltuielile pentru care nu se admite deducerea sunt:

a) impozitul pe profit, datorat conform prezentei legi, precum și impozitul pe venitul realizat din străinătate;

b) amenzile sau penalitățile datorate către autorități române sau străine;

c) cheltuielile pentru protocol, reclama și publicitate care depășesc limitele prevăzute de legea bugetară anuală;

d) sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor și provizioanelor peste limita legală, cu excepția celor create de bănci în limita a 2% din soldul creditelor acordate și a fondului de rezerva potrivit Legii nr. 33/1991 privind activitatea bancară, a rezervelor tehnice ale societăților de asigurare și reasigurare create conform prevederilor legale în materie, precum și a fondului de rezerva, în limita a 5% din profitul contabil anual, până ce acesta va atinge a cincea parte din capitalul social;

e) sumele care depășesc limitele cheltuielilor considerate deductibile, conform legii bugetare anuale.

(4) Cheltuielile de sponsorizare sunt deductibile în limita cotei prevăzute în Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea.

(5) Limitele cheltuielilor deductibile se aplică lunar astfel încât la finele anului fiscal să se încadreze în prevederile dispozițiilor legale în vigoare.

(6) Contribuabilii care au în componenta unități fără personalitate juridică determina limitele cheltuielilor deductibile la nivelul unității cu personalitate juridică.

(1) Impozitul pe profit se reduce astfel:

a) proporțional cu ponderea persoanelor considerate, potrivit legii, handicapate sub aspectul capacității lor fizice și intelectuale, pentru contribuabilul cu un număr de peste 250 de salariați, care a creat locuri de muncă protejate, special organizate, și are angajate cel puțin 3% persoane handicapate;

b) cu 50% în cazul contribuabililor care încasează venituri în valută din exportul bunurilor realizate din activitate proprie, din prestări de servicii internaționale, pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri în volumul total al veniturilor;

c) cu 50% pentru profitul folosit în anul fiscal curent la modernizarea tehnologiilor de fabricație sau la extinderea activității în scopul obținerii de profituri suplimentare, precum și pentru investiții destinate protejării mediului înconjurător, care se concretizează în active corporale și necorporale amortizabile, după consumarea celorlalte surse de finanțare a investițiilor, inclusiv a creditelor pentru investiții. Sumele echivalente reducerii se folosesc cu aceeași destinație.

(2) Reducerea prevăzută la art. 50 din Legea nr. 77/1994 privind asociațiile salariaților și membrilor conducerii societăților comerciale care se privatizează are prioritate față de reducerile menționate mai sus, acestea aplicindu-se în ordinea prezentată în acest articol.

(3) Reducerile menționate în acest articol se calculează lunar, cumulat de la începutul anului, cu excepția celei prevăzute la alin. (1) lit. a), care se calculează lunar.

(4) Suma totală a reducerilor menționate în acest articol nu poate depăși 50% din impozitul pe profit determinat înainte de aplicarea reducerilor.

a) atribuibil unui sediu permanent din România al unei persoane juridice nerezidente;

b) plătit persoanelor juridice sau fizice nerezidente pentru serviciile prestate în România;

c) obținut din sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România, inclusiv închirierea în scopul utilizării unei asemenea proprietăți și câștigul obținut prin înstrăinarea unui drept asupra unei astfel de proprietăți;

d) plătit ca urmare a exploatării resurselor naturale localizate în România, inclusiv câștigul obținut din vânzarea unui drept aferent unor asemenea resurse naturale;

e) obținut din înstrăinarea unui drept de proprietate;

f) obținut din înstrăinarea de către un rezident român, persoana juridică, a unei proprietăți situate în străinătate, alta decît activele aferente desfășurării unei activități în afară teritoriului României;

g) obținut din dobinda, în cazul în care: datoria este garantată cu proprietăți imobiliare situate în România; debitorul este o persoană juridică sau o persoană fizica rezidență în România; creditul se referă la o afacere desfășurată în România".

(1) Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor, cu excepția Băncii Naționale a României și a societăților bancare care efectuează plati lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se calculează impozitul.

(2) Banca Naționala a României și societățile bancare au obligația sa plătească în contul impozitului pe profit, pentru luna decembrie a fiecărui an fiscal, o sumă egala cu impozitul datorat pe luna noiembrie a aceluiași an, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor, urmînd ca regularizarea pe baza datelor din bilanțul contabil să se efectueze până la termenul prevăzut pentru depunerea bilanțului contabil.

(3) Contribuabilii, alții decît cei prevăzuți la alineatul precedent, au obligația sa plătească în contul impozitului pe profit pentru trimestru IV, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor, o sumă egala cu impozitul calculat și evidențiat pe lunile octombrie și noiembrie, iar pentru luna decembrie adauga o sumă echivalenta cu impozitul calculat pentru luna noiembrie, urmînd ca regularizarea pe baza datelor din bilanțul contabil să se efectueze până la termenul prevăzut pentru depunerea bilanțului contabil."

(1) În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligația de a depune declarația de impunere până la termenul de plată al impozitului inclusiv, urmînd ca după definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilanțul contabil anual să depună declarația de impunere pentru anul fiscal expirat până la termenul prevăzut pentru depunerea bilanțului contabil."

(1) În cazul în care organele fiscale considera ca stabilirea impozitului pe profit nu a fost facuta conform prezentei ordonanțe, acestea vor face un nou calcul al impozitului și vor comunică în scris contribuabilului modul de stabilire a acestuia.

(2) Stabilirea impozitului pe profit va fi facuta de organul fiscal și în cazul în care contribuabilul nu a completat declarația de impunere sau nu a furnizat informațiile necesare pentru a determina obligația fiscală.

(3) Sarcina de a dovedi ca stabilirea impozitului pe profit de către organele fiscale nu este reală revine contribuabilului, acesta având, în continuare, obligația de a depune declarația de impunere.

(4) Contribuabilul trebuie să plătească impozitul pe profit care a fost stabilit conform alin. (1) și (2) pe baza înștiințării de plată, la data și locul stabilite în înștiințare.

(5) Organul fiscal competent poate încheia un acord scris cu contribuabilul, conform căruia acestuia din urma îi este permis sa plătească în rate impozitul pe profit și profitul net al regiilor autonome, dacă acordul va facilita încasarea integrală a obligației de plată, în care sens Ministerul Finanțelor va stabili competentele unităților fiscale teritoriale."

(1) Plata impozitelor reglementate de prezenta ordonanță se face în lei.

(2) În situațiile în care plata veniturilor către beneficiarul de venit se face în valută, plata impozitelor, a taxelor sau a eventualelor majorări de întârziere și a amenzilor se efectuează în lei proveniți din schimb valutar la cursul în vigoare la data plății. Dovada plății acestora se face cu documentul de plată la extern de către contribuabilul care are obligația de a calcula, de a retine și de a vărsa impozitul aferent veniturilor în valută la societatea bancară la care acesta își are deschis contul în valută, însoțit de documentele de schimb valutar."

(1) În cazul în care orice suma reprezentind o obligație fiscală nu este plătită la data stabilită prin prezenta ordonanță, contribuabilul este obligat sa plătească majorări de întârziere la această sumă pentru perioada cuprinsă între termenul de plată prevăzut de ordonanța și data la care obligația fiscală este efectuată, inclusiv. Majorarea va fi, de asemenea, plătită și de organul fiscal pentru sumele plătite în plus ca impozit și nerestituite în termenul prevăzut la alin. (2)."

(1) În cazul unei cereri pentru restituirea unei plati de impozite peste suma datorată, depusa în termenul stabilit prin prezenta ordonanță, organul fiscal va putea compensa suma acelei plati, asa cum a fost determinata de acesta, inclusiv majorarea de întârziere aferentă, prevăzută de aceasta ordonanța, cu alte obligații fiscale ale contribuabilului care a făcut plata peste nivelul impozitului datorat.

(2) Organele fiscale vor restitui, pe bază de cerere, în lipsa altor datorii scadente ale contribuabilului, sumele plătite în plus.

(3) Compensarea sau restituirea va putea fi facuta și din oficiu de către organele fiscale, fără o cerere de restituire prealabilă. Despre măsura luată va fi înștiințat și contribuabilul.

(4) Nu se admit compensări ale impozitului cu eventuale creanțe deținute de contribuabili asupra statului, altele decît cele de natura fiscală."

(1) Pierderile înregistrate până la data de 1 ianuarie 1995 pot fi recuperate din profitul impozabil în anul 1995 și în anii următori, potrivit prevederilor legale existente până la data de 1 ianuarie 1995.

(2) Pierderea neta înregistrată în perioada de scutire poate fi recuperată din profiturile impozabile viitoare, conform prevederilor prezentei ordonanțe. Pierderea neta se calculează ca diferența între profitul impozabil aferent perioadei de scutire și pierderile înregistrate în aceeași perioadă."

(1) Până la punerea în aplicare a prevederilor prezentei ordonanțe, Guvernul va aproba, la propunerea Ministerului Finanțelor, Instrucțiunile privind metodologia de calcul și formularistica corespunzătoare referitoare la impozitul pe profit.

(2) Pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei ordonanțe se constituie Comisia centrala fiscală a impozitelor directe, coordonata de secretarul de stat care răspunde de activitatea veniturilor statului. Componenta comisiei se aproba prin ordin al ministrului finanțelor.

(3) Ordinele, modelele de formulare și normele de completare referitoare la impozitul pe profit, precum și deciziile comisiei prevăzute la alin. (2) se publică în Monitorul Oficial al României.