Capitolul III — Sancțiuni administrative și măsuri sancționatoare

On this page

Articolul 611

(1) În exercitarea funcțiilor sale, Autoritatea de Supraveghere Financiară este competentă să aplice sancțiuni administrative și măsuri sancționatoare prevăzute la art. 613 în cazul încălcării dispozițiilor prezentei legi.

(2) Autoritatea de Supraveghere Financiară are competența de a colecta toate informațiile necesare și de a efectua toate cercetările necesare pentru exercitarea funcțiilor sale.

(3) Competența prevăzută la alin. (2) include:

a) competența de a solicita furnizarea tuturor informațiilor necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor care revin Autorității de Supraveghere Financiară, la intervale regulate și în formatele specificate;

b) competența de a efectua toate cercetările necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor care revin Autorității de Supraveghere Financiară, în legătură cu orice persoană fizică sau juridică prevăzută la alin. (4), având domiciliul sau sediul social în România;

c) competența de a efectua toate inspecțiile necesare la sediile persoanelor juridice menționate la alin. (4) și la sediul oricărei altei entități incluse în supravegherea consolidată pentru care Autoritatea de Supraveghere Financiară este supraveghetor consolidant, cu condiția notificării prealabile a autorităților competente implicate.

(4) În sensul prevederilor alin. (3) lit. a), sunt supuse obligației de furnizare a informațiilor:

a) firmele de investiții, persoane juridice române, și entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b), c) sau d);

b) persoanele fizice care aparțin persoanelor juridice prevăzute la lit. a);

c) terțele persoane către care persoanele juridice prevăzute la lit. a) au externalizat anumite funcții operaționale sau activități.

(5) Competența prevăzută la alin. (3) lit. b) include dreptul:

a) de a solicita prezentarea de documente;

b) de a examina evidențele și registrele persoanelor menționate la alin. (4) și de a ridica fotocopii sau extrase ale acestor evidențe și registre;

c) de a obține explicații scrise sau verbale de la orice persoană prevăzută la alin. (4) sau de la reprezentanții ori personalul acesteia, cu acordul persoanelor respective;

d) de a intervieva orice altă persoană, cu consimțământul acesteia, în scopul colectării de informații referitoare la obiectul unei cercetări.

(6) Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă și de autoritate de rezoluție, își exercită competențele de aplicare a sancțiunilor administrative și a măsurilor sancționatoare, potrivit prevederilor prezentei legi, în oricare dintre următoarele modalități:

a) în mod direct;

b) în colaborare cu alte autorități;

c) prin delegarea competențelor sale către alte autorități, cu păstrarea responsabilității pentru competențele delegate;

d) prin sesizarea autorităților judiciare abilitate.

(7) Autoritatea de Supraveghere Financiară se asigură că structura care exercită funcția de rezoluție și structura care exercită funcția de supraveghere cooperează în mod strâns între ele, pentru a se asigura că aplicarea sancțiunilor administrative și a măsurilor sancționatoare produce efectele urmărite.

(8) Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate de rezoluție și de autoritate competentă, cooperează în mod strâns cu celelalte autorități de rezoluție și autorități competente pentru a se asigura că aplicarea sancțiunilor administrative și a măsurilor sancționatoare produce efectele urmărite și în cazurile cu caracter transfrontalier.

Articolul 612

(1) Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate de rezoluție, are competența de a aplica sancțiunile administrative și măsurile sancționatoare prevăzute la art. 613, în cazul în care constată producerea următoarelor fapte, fără a se limita la acestea:

a) nerespectarea de către firma de investiții a deciziei Autorității de Supraveghere Financiară, adoptate în calitate de autoritate de rezoluție, potrivit prevederilor art. 10 alin. (3), de trecere de la cerințele simplificate la aplicarea integrală a cerințelor prevăzute la art. 13-48 și art. 49-84, precum și a termenului de conformare;

b) nerespectarea de către firma de investiții a obligației de acordare de asistență Autorității de Supraveghere Financiară la elaborarea și actualizarea planului de rezoluție, prevăzute la art. 53;

c) nerespectarea de către firma de investiții a obligației de informare a Autorității de Supraveghere Financiară asupra oricărei modificări care ar putea impune o reevaluare sau o modificare a planurilor, prevăzute la art. 54 alin. (2);

d) nerespectarea de către firma de investiții, respectiv de către entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b), c) sau d), a obligației de păstrare și/sau de furnizare a evidențelor contractelor financiare încheiate de acestea, prevăzute la art. 56 alin. (1);

e) nerespectarea de către firma de investiții, respectiv de către întreprinderea-mamă din Uniunea Europeană, persoană juridică română, a obligațiilor de cooperare și furnizare a tuturor informațiilor necesare pentru elaborarea planurilor de rezoluție, inclusiv a informațiilor și analizelor prevăzute în secțiunea B din anexă, prevăzute la art. 57 alin. (1) și art. 64 alin. (1) și (2);

f) nerespectarea de către firma de investiții a obligațiilor privind transmiterea propunerilor de măsuri având ca scop gestionarea sau înlăturarea obstacolelor, prevăzute la art. 94 alin. (1), respectiv a planului de conformare la măsurile alternative impuse Autoritatea de Supraveghere Financiară, prevăzute la art. 95 alin. (1);

g) nerespectarea oricăreia dintre măsurile dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară potrivit prevederilor art. 96, de către destinatarii acestora;

h) nerespectarea de către firma de investiții a solicitării de contactare a potențialilor cumpărători sau a condițiilor de contactare a potențialilor cumpărători, potrivit prevederilor art. 150;

i) nerespectarea de către firma de investiții a cerinței de a demonstra că orice decizie a autorității de rezoluție de a reduce sau converti valoarea unei datorii reglementate de legislația unui stat terț putea fi aplicată, prevăzute la art. 299;

j) nerespectarea de către firma de investiții, respectiv de către întreprinderea-mamă din Uniunea Europeană, persoană juridică română, a cerințelor minime prevăzute la art. 301 alin. (1) și art. 302 alin. (1);

k) nerespectarea de către organul de conducere al firmei de investiții ori al unei entități menționate la art. 1 alin. (1) lit. b), c) sau d) a obligațiilor privind elaborarea, prezentarea, modificarea, punerea în aplicare sau revizuirea planului de reorganizare, prevăzute la art. 332, 334, 335, art. 338 alin. (1), art. 339 și art. 340 alin. (1);

l) nerespectarea de către firma de investiții, respectiv de către entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b), c) sau d), a obligațiilor referitoare la emiterea instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază, prevăzute la art. 370 sau de deținere a unei autorizații prealabile în acest scop, prevăzute la art. 371;

m) nerespectarea de către instituția supusă rezoluției a obligației de furnizare a informațiilor și asistenței, prevăzute la art. 385 alin. (1) lit. e);

n) nerespectarea de către instituția supusă rezoluției sau de către entitățile din grupul instituției respective a obligației de furnizare a serviciilor și facilităților necesare, prevăzute la art. 388;

o) nerespectarea de către firma de investiții a obligațiilor de raportare și/sau de plată a contribuției prevăzute la art. 587;

p) nerespectarea de către firma de investiții a obligațiilor de plată a contribuției anuale sau extraordinare, potrivit art. 590.

(2) Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă, are competența de a aplica sancțiunile administrative și măsurile sancționatoare prevăzute la art. 613, în următoarele situații:

a) nerespectarea de către firma de investiții a deciziei Autorității de Supraveghere Financiară, adoptate în calitate de autoritate competentă, potrivit prevederilor art. 10 alin. (2), de trecere de la cerințele simplificate la aplicarea integrală a cerințelor prevăzute la art. 13-48 și art. 49-84, precum și a termenului de conformare;

b) nerespectarea de către firma de investiții, respectiv de către întreprinderea-mamă din Uniunea Europeană, persoană juridică română, a obligațiilor privind elaborarea, menținerea, actualizarea, modificarea și transmiterea planurilor de redresare, prevăzute la art. 13-20, art. 25 alin. (4), art. 27, art. 32-35;

c) nerespectarea de către firma de investiții a obligației de păstrare a evidențelor contractelor financiare în care firma de investiții este parte, prevăzute la art. 18;

d) nerespectarea de către firma de investiții a obligației de stabilire și includere în planurile de redresare a indicatorilor pentru monitorizare, prevăzute la art. 48 alin. (1)-(4);

e) nerespectarea de către organul de conducere al firmei de investiții a obligației de a notifica decizia de a lua sau nu o măsură prevăzută în planul de redresare, potrivit prevederilor art. 48 alin. (5);

f) nerespectarea de către entitățile din grup, persoane juridice române, respectiv de către organele de conducere ale acestora a obligațiilor incidente în cazul încheierii unui acord de sprijin financiar intragrup, în cazul acordării sprijinului financiar, precum și a obligațiilor de transparență privind participarea într-un acord de sprijin financiar, prevăzute la art. 122, 123, 126, 136, 137, 140 și 144;

g) nerespectarea măsurilor dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară potrivit prevederilor art. 149, de către destinatarii acestora;

h) nerespectarea de către firma de investiții a solicitării formulate de Autoritatea de Supraveghere Financiară conform art. 152, de înlocuire a conducerii superioare sau a organului de conducere al firmei de investiții, în ansamblul său sau a unor membri ai acestuia;

i) nerespectarea de către organul de conducere al firmei de investiții a obligației de a se consulta cu administratorul temporar sau de a obține acordul acestuia înainte de a lua anumite decizii sau de a întreprinde anumite acțiuni, prevăzute la art. 153;

j) nerespectarea de către organul de conducere al firmei de investiții, respectiv al unei entități menționate la art. 1 alin. (1) lit. b), c) sau d) a obligației de notificare cu privire la faptul că firma de investiții, respectiv entitatea menționată la art. 1 alin. (1) lit. b), c) sau d) intră sau este susceptibilă de a intra în stare de dificultate majoră, prevăzute la art. 437.

(3) Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă și/sau de autoritate de rezoluție, are competența de a aplica sancțiunile administrative și/sau măsurile sancționatoare prevăzute la art. 613 pentru încălcări ale dispozițiilor prezentei legi și ale actelor de directă aplicare adoptate la nivelul Uniunii Europene în domeniile reglementate de prezenta lege, în măsura în care respectivele încălcări nu intră sub incidența prevederilor alin. (1) și (2).

Articolul 613

(1) Sancțiunile administrative care pot fi aplicate în cazul săvârșirii faptelor prevăzute la art. 612 sunt:

a) avertisment;

b) avertisment scris comunicat public, prin care se indică persoana fizică, firma de investiții, instituția financiară, întreprinderea-mamă din Uniunea Europeană, pentru care Autoritatea de Supraveghere Financiară este supraveghetor consolidant, sau altă persoană juridică responsabilă și fapta săvârșită;

c) amendă aplicabilă persoanelor juridice, până la 10% din valoarea totală anuală netă a cifrei de afaceri realizată în exercițiul financiar precedent; în cazul în care persoana juridică are calitatea de filială a unei întreprinderi-mamă, cifra de afaceri relevantă este cea rezultată din situațiile financiare consolidate ale întreprinderii-mamă de cel mai înalt rang, în exercițiul financiar precedent;

d) amendă aplicabilă persoanelor fizice, până la echivalentul în lei a 5 milioane euro la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României valabil pentru data de 2 iulie 2014;

e) amendă până la de două ori valoarea beneficiului obținut în urma săvârșirii faptei, dacă acesta poate fi determinat.

(2) Măsurile sancționatoare care pot fi aplicate în cazul săvârșirii faptelor prevăzute la art. 612 sunt:

a) ordin de încetare a conduitei ilicite a persoanei fizice sau juridice și de abținere de la repetarea acestuia;

b) interzicerea temporară a exercitării unor funcții într-o firmă de investiții sau în entitățile menționate la art. 1 alin. (1) lit. b), c) sau d) de către orice membru al organului de conducere sau al conducerii superioare a firmei de investiții în cauză ori ale entității menționate la art. 1 alin. (1) lit. b), c) sau d).

(3) Măsurile sancționatoare prevăzute la alin. (2) pot fi aplicate concomitent cu dispunerea de sancțiuni administrative sau independent de acestea.

(4) Persoanele fizice care au calitatea de membri ai organelor de conducere sau ai conducerii superioare a firmelor de investiții, persoane juridice române, precum și a entităților prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b), c) sau d) sunt responsabile de ducerea la îndeplinire de către acestea a tuturor cerințelor prevăzute de prezenta lege și de reglementările emise în domeniul de aplicare a acesteia, conform competențelor și atribuțiilor lor prevăzute de legislația aplicabilă și de reglementările interne ale respectivelor persoane juridice. În acest sens, pentru faptele prevăzute la art. 612, sancțiunile administrative și măsurile sancționatoare prevăzute la alin. (1) și (2) pot fi aplicate persoanei juridice și/sau persoanelor fizice care au calitatea de membri ai organelor de conducere sau ai conducerii superioare cărora le poate fi imputată fapta, întrucât aceasta nu s-ar fi produs dacă persoanele respective și-ar fi exercitat în mod corespunzător competențele și atribuțiile decurgând din funcțiile încredințate.

Articolul 614

(1) Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate de rezoluție sau, după caz, de autoritate competentă, publică de îndată pe pagina sa oficială de internet, sancțiunile administrative aplicate potrivit prevederilor art. 613 care nu au fost contestate în condițiile prevăzute la art. 21^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările și completările ulterioare, și pe cele în privința cărora contestațiile au fost respinse în mod definitiv, precum și informații privind tipul și natura încălcării săvârșite și identitatea persoanei fizice sau juridice sancționate, după ce aceasta a fost informată cu privire la aplicarea sancțiunii.

(2) Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate de rezoluție sau, după caz, de autoritate competentă, publică sancțiunile administrative, fără a indica identitatea persoanelor fizice sau juridice sancționate, în oricare dintre următoarele circumstanțe:

a) în situația în care sancțiunea este aplicată unei persoane fizice și, în urma unei evaluări anterioare obligatorii a proporționalității publicării datelor cu caracter personal, se dovedește că publicarea respectivă este disproporționată în raport cu fapta sancționată;

b) în situația în care publicarea ar pune în pericol stabilitatea piețelor financiare sau o cercetare penală în curs de desfășurare;

c) în situația în care publicarea ar cauza, în măsura în care se poate determina acest lucru, un prejudiciu disproporționat firmelor de investiții sau entităților menționate la art. 1 alin. (1) lit. b), c) sau d) ori persoanelor fizice implicate.

(3) În cazul în care Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate de rezoluție sau, după caz, de autoritate competentă, preconizează că circumstanțele prevăzute la alin. (2) vor înceta într-un termen rezonabil, aceasta poate amâna publicarea sancțiunilor administrative, fără a indica identitatea persoanelor fizice sau juridice sancționate, până la încetarea circumstanțelor.

(4) Informațiile publicate potrivit alin. (1) sau (2) sunt păstrate de Autoritatea de Supraveghere Financiară pe pagina sa oficială de internet pentru o perioadă de cel puțin 5 ani. Datele cu caracter personal sunt păstrate doar cât timp este necesar, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 615

(1) Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate de rezoluție sau, după caz, de autoritate competentă, informează Autoritatea bancară europeană, în scopul realizării schimbului de informații cu autoritățile de rezoluție, respectiv cu autoritățile competente, din alte state membre, cu privire la toate sancțiunile administrative și măsurile sancționatoare aplicate potrivit art. 613, precum și cu privire la stadiul procedurilor de contestare și rezultatul acestora, cu respectarea cerințelor referitoare la păstrarea secretului profesional prevăzute la art. 448-451. Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate de rezoluție, poate consulta baza de date centralizată la nivelul Uniunii Europene a sancțiunilor, administrată de Autoritatea bancară europeană, care poate fi accesată și consultată numai de autoritățile de rezoluție din statele membre. Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă, poate consulta baza de date centralizată la nivelul Uniunii Europene a sancțiunilor, administrată de Autoritatea bancară europeană, care poate fi accesată și consultată numai de autoritățile competente din statele membre.

(2) Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate de rezoluție sau, după caz, de autoritate competentă, informează Autoritatea bancară europeană cu privire la sancțiunile administrative pe care le publică în modalitatea și cu periodicitatea indicate de Autoritatea bancară europeană.

Articolul 616

(1) Sancțiunile administrative și măsurile sancționatoare aplicate potrivit art. 613 trebuie să fie eficace și proporționale cu faptele constatate și să fie de natură a avea un efect descurajant.

(2) La stabilirea tipului sancțiunii administrative sau a măsurii sancționatoare și a cuantumului amenzii, Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă și de autoritate de rezoluție, are în vedere toate circumstanțele reale și personale ale săvârșirii faptei, pe care le consideră relevante, inclusiv următoarele aspecte, după caz:

a) gravitatea și durata faptei;

b) gradul de vinovăție a persoanei fizice sau juridice responsabile;

c) soliditatea financiară a persoanei fizice sau juridice responsabile, astfel cum rezultă, de exemplu, din venitul anual al persoanei fizice responsabile sau din cifra de afaceri totală a persoanei juridice responsabile;

d) cuantumul profiturilor realizate sau a pierderilor evitate de către persoana fizică sau juridică responsabilă, în beneficiul acesteia, în măsura în care acestea pot fi determinate;

e) prejudiciile cauzate terților, în măsura în care pot fi determinate;

f) gradul de cooperare a persoanei fizice sau juridice responsabile cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă și de autoritate de rezoluție;

g) încălcările săvârșite anterior de persoana fizică sau juridică responsabilă;

h) orice consecințe potențial sistemice ale faptei săvârșite.

Articolul 617

(1) Constatarea faptelor descrise în prezentul titlu se face de către personalul Autorității de Supraveghere Financiară, împuternicit în acest sens, pe baza raportărilor făcute de firma de investiții, persoană juridică română, sau, după caz, de entitățile menționate la art. 1 alin. (1) lit. b), c) sau d) potrivit legii sau la solicitarea expresă a Autorității de Supraveghere Financiară ori în cursul verificărilor desfășurate la sediile acestora.

(2) Actele prin care sunt dispuse sancțiuni administrative și/sau măsuri sancționatoare potrivit prezentului titlu se emit de către Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară. În cazul aplicării sancțiunii administrative și/sau măsurii sancționatoare, actul trebuie să cuprindă cel puțin elementele de identificare ale persoanei vinovate, descrierea faptei și a circumstanțelor acesteia, temeiul de drept al aplicării sancțiunii administrative și/sau măsurii sancționatoare și sancțiunea administrativă și/sau măsura sancționatoare aplicată.

(3) Actele prin care sunt dispuse sancțiuni administrative și/sau măsuri sancționatoare potrivit prezentului titlu pot fi contestate în condițiile prevăzute la art. 21^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Aplicarea sancțiunilor administrative și a măsurilor sancționatoare prevăzute la art. 613 se prescrie în termen de un an de la data constatării faptei, dar nu mai mult de 3 ani de la data săvârșirii faptei.

(5) Amenzile încasate ca urmare a aplicării sancțiunilor administrative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, conform prevederilor prezentei legi, se fac venituri la bugetul de stat în cotă de 50%, diferența constituindu-se venit la bugetul Autorității de Supraveghere Financiară.

(6) Aplicarea sancțiunilor administrative și/sau a măsurilor sancționatoare potrivit prezentei legi nu înlătură răspunderea materială, civilă sau penală, după caz.

Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).