Suprafețele prevăzute la lit. b) reprezintă o cerință obligatorie pentru spitalele construite după adoptarea prezentelor norme;
– paravanele (sau pereții despărțitori) de separare dintre paturi nu trebuie să constituie un obstacol pentru supravegherea pacientului de către asistenți;
– distanța dintre paturi trebuie să fie de cel puțin 2,5 m;
– fiecare pat trebuie să dispună de o distanță de 3-3,5 m de la perete, pentru a permite mobilizarea și accesul la capul pacientului, fără să împiedice circulația în încăpere;
– podeaua trebuie acoperită cu material neted, fără striații, ușor de dezinfectat, absorbant acustic, rezistent la trafic, care să permită deplasarea ușoară a mobilierului pe roți și să împiedice alunecarea;
– la joncțiunea cu pereții, materialul care acoperă podeaua trebuie să fie rotunjit pe o înălțime minimă de 10 cm;
– plafonul fals trebuie să fie neted și etanș;
– pereții trebuie să răspundă exigențelor de izolare acustică și să fie acoperiți cu material neted și lavabil;
– pentru facilitarea supravegherii pacientului, partea superioară a ușilor și pereții despărțitori trebuie prevăzuți cu gemuri duble cu stor încorporat, pentru a permite atenuarea luminozității;
– se recomandă ca fiecare încăpere să fie prevăzută cu o fereastră, care să se poată deschide la nevoie, iar geamurile să fie prevăzute cu storuri lavabile, jaluzele lavabile sau sticlă fumurie, pentru a atenua căldura și luminozitatea solară;
– în fiecare încăpere există un ceas de perete;
– pentru spălarea pe mâini a personalului, fiecare încăpere trebuie să aibă o chiuvetă cu apă caldă și rece care să permită acționarea cu cotul sau cu piciorul, un rezervor de săpun lichid, un dozator de dezinfectant și șervete de unică utilizare; uscătoarele cu aer cald nu sunt autorizate;
– fiecare încăpere trebuie să aibă o priză electrică de 380 V destinată alimentării aparatului mobil de radiologie;
– iluminarea presupune: lumină directă și indirectă cu intensitate reglabilă și sistem de iluminare nocturnă care să permită intrarea și ieșirea personalului fără să incomodeze pacientul în timpul somnului;
– salonul de terapie intensivă trebuie să dispună de o ventilație cu înnoirea aerului de cel puțin 6 volume pe oră;
– temperatura ambiantă trebuie menținută între 22-26° C, cu o umiditate de 30%-60%;
– se recomandă existența unui sistem de aer condiționat (climatizare), de preferință centralizat, dar se admit și aparate de tip casnic. Climatizarea centrală reprezintă o cerință obligatorie pentru spitalele construite după adoptarea prezentelor norme;
– fiecare încăpere trebuie să aibă o rezervă de material de utilizare curentă (seringi, ace, perfuzii, perfuzoare, pansamente, dezinfectante etc.) și material destinat îngrijirii de bază (lenjerie de pat, lenjerie de corp, diverse recipiente). Este recomandat ca reînnoirea stocului respectiv să fie făcută printr-un circuit din afara camerei;
– alimentarea cu electricitate trebuie să respecte normele instalațiilor electrice de joasă tensiune de uzaj medical și să fie în dublu circuit, pentru a evita întreruperea alimentării în caz de până de curent. Prizele trebuie grupate pe un panou mural sau integrate unui braț paplafonier;
– rețeaua de gaze medicinale trebuie instalată în conformitate cu normele în vigoare;
– trebuie să existe un protocol scris cu procedurile de urmat în cazul întreruperii curentului electric și/sau a alimentării cu gaze medicinale;