În exercitarea atribuțiilor ce le revin organele de control fiscal sau, după caz, serviciile de specialitate ale autorităților administrației publice locale au dreptul:
a) sa verifice în totalitate sau prin sondaj orice documente, înscrisuri, registre sau evidente contabile ale contribuabililor verificați, referitoare la obiectul controlului, sa primească copii de pe orice înscris, document sau înregistrare contabila;
b) să solicite contribuabililor controlati, verbal sau în scris, toate informațiile și justificările referitoare la abaterile constatate. În cazul în care se solicita răspunsul în scris, contribuabilii sunt obligați sa furnizeze informațiile respective în termen de 5 zile de la primirea solicitării;
c) sa retina documente în scopul protejării împotriva înstrăinării sau distrugerii, în condițiile legii, acte, înscrisuri, registre și documente financiar-contabile sau orice element material care face dovada stabilirii, înregistrării și achitării obligațiilor fiscale de către contribuabili, pe o perioadă de maximum 30 de zile. În cazuri excepționale, cu aprobarea conducerilor organului de control fiscal, perioada de reținere a documentelor poate fi prelungită cu maximum 90 de zile;
d) să solicite prezenta contribuabililor sau a reprezentanților legali ai acestora la sediul organului de control fiscal. Solicitarea se face în scris și cuprinde în mod obligatoriu data, ora și locul intalnirii, precum și scopul acesteia. Solicitarea se comunică contribuabilului cu cel puțin 5 zile lucrătoare înaintea datei fixate pentru intalnire;
e) să facă constatări faptice cu privire la natura activităților producătoare de venituri impozabile sau pentru identificarea bunurilor ori surselor impozabile;
f) sa confiste, în condițiile legii, obiectele sau produsele reprezentând bunuri sustrase de la plata impozitelor și taxelor, precum și sumele în lei și în valută dobândite ilicit;
g) sa stabilească obligațiile fiscale prin asimilare sau estimare, în situația în care în evidența contabilă nu exista documente justificative sau contribuabilul refuza prezentarea acestora, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului finanțelor publice, respectiv al ministrului administrației publice. Sarcina de a dovedi ca metoda indirecta utilizata pentru stabilirea obligațiilor fiscale este incorectă revine contribuabilului;
h) sa stabilească în sarcina contribuabilului diferențe de impozite și taxe, sa calculeze majorări de întârziere, penalități și penalități de întârziere pentru neplata în termenele legale a impozitelor și/sau taxelor datorate conform prevederilor legilor fiscale;
j) să constate contravențiile și să aplice sancțiunile prevăzute de legile fiscale și contabile;
k) sa dispună corectarea în contabilitate a eventualelor erori constatate după aprobarea și depunerea situațiilor financiare anuale, în anul în care au fost constatate;
l) sa anuleze aplicarea măsurilor care contravin reglementărilor contabile și fiscale și sa dispună măsurile necesare îndeplinirii corecte de către contribuabili a obligațiilor fiscale ce le revin;
m) să între, în prezenta contribuabilului sau a reprezentantului legal al acestuia ori în prezenta altei persoane desemnate de contribuabil, în orice incinta a sediului în care își desfășoară activitatea contribuabilul sau în locuri în care exista bunuri impozabile ori în care se desfășoară activități producătoare de venituri. Accesul este permis în cursul programului normal de lucru al contribuabilului, iar în afară acestuia, numai cu autorizarea scrisă a conducerii organului de control fiscal sau, după caz, a conducerii serviciilor de specialitate ale autorităților administrației publice locale și cu acordul contribuabilului;
n) sa verifice modul de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de organele de control fiscal;
o) sa beneficieze de protecție din partea organelor abilitate ale statului, la solicitarea acestora.
Partea introductivă și literele b), c), d), e), f) și g) ale art. 6 au fost modificate de LEGEA nr. 64 din 15 aprilie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 168 din 21 aprilie 1999.
Litera h) a art. 6 a fost abrogată de LEGEA nr. 64 din 15 aprilie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 168 din 21 aprilie 1999.
Art. 6 a fost modificat de ORDONANTA nr. 62 din 29 august 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 30 august 2002.
În scopul determinării modului de respectare a obligațiilor fiscale ce revin contribuabililor și al stabilirii exacte a impozitelor datorate, organele de control fiscal sunt în drept să solicite informații de la:
a) persoane fizice sau juridice care dețin în păstrare sau în administrare bunuri ori sume de bani ale contribuabililor, care au relații de afaceri cu aceștia sau care pot da relații în legătură cu operațiunile verificate;
b) organe ale administrației publice centrale și locale, instituții publice sau de interes public;
c) instituții publice sau private care înregistrează, sub orice formă, încheierile de contracte, circulația mărfurilor pe căile de comunicație de orice fel, evidenta populației sau a bunurilor, exploatarea proprietăților și altele asemenea.
Persoanele, organele și instituțiile menționate la alin. 1 sunt obligate ca în termenul specificat în solicitare sa furnizeze informațiile și sa pună la dispoziție organelor de control fiscal sau, după caz, serviciilor de specialitate ale autorităților administrației publice locale actele, evidentele și datele respective, în condițiile legii.
Toate actele, datele și informațiile obținute de organele de control fiscal sau, după caz, de serviciile de specialitate ale autorităților administrației publice locale, în modalitatea prevăzută în prezentul articol, vor face parte din dosarul fiscal al contribuabilului și vor putea fi luate în considerare la recalcularea impozitelor datorate de acesta.
Partea introductivă a alin. (1) și alin. (2) și (3) ale art. 8 au fost modificate de LEGEA nr. 64 din 15 aprilie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 168 din 21 aprilie 1999.
Art. 8 a fost modificat de ORDONANTA nr. 62 din 29 august 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 30 august 2002.
Organele de control fiscal au următoarele obligații:
a) sa cunoască și să aplice corect, cu obiectivitate și profesionalism prevederile legislației contabile și fiscale și normele de aplicare a acestora;
b) să prezinte contribuabilului verificat legitimatia de control și ordinul de serviciu;
c) să efectueze controlul în asa fel încât sa afecteze cat mai puțin activitatea curenta a contribuabililor verificați;
d) sa acorde atenție intrebarilor, nelamuririlor, reclamatiilor contribuabililor și sa dea dovadă de înțelegere și solicitudine în soluționarea acestora, potrivit legii;
e) sa întocmească și să depună la sediul unității de care aparține actele de control privind rezultatele verificării, potrivit metodologiei de control;
f) sa utilizeze cu eficienta timpul de control, sa păstreze și sa apere secretul operațiunilor contribuabililor verificați;
g) sa nu se angajeze direct sau indirect în relații de afaceri cu persoane fizice sau juridice controlate, relații care pot afecta îndeplinirea cu corectitudine a sarcinilor de control fiscal încredințate;
h) sa sesizeze organele de urmărire penală în legătură cu anumite constatări ce ar putea întruni elemente constitutive ale unei infracțiuni constatate cu ocazia exercitării atribuțiilor de control fiscal;
i) sa nu pretindă și sa nu primească nici un fel de bunuri în natura sau în bani, sa nu își creeze avantaje în legătură cu serviciul sau cu exercitarea funcției;
j) sa consemneze, conform legii, în registrul unic de control existent la contribuabil datele privind începerea controlului, obiectivele și rezultatele sintetice ale acestuia;
k) sa răspundă pentru constatările rezultate din control, raportat la tematica stabilită pentru verificare și în concordanta cu documentele supuse controlului.
Art. 10 a fost modificat de LEGEA nr. 64 din 15 aprilie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 168 din 21 aprilie 1999.
Art. 10 a fost modificat de ORDONANTA nr. 62 din 29 august 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 30 august 2002.
(1) Înaintea desfășurării unei acțiuni de control fiscal la sediul, domiciliul sau reședința contribuabilului, acesta are dreptul:
a) să fie informat în legătură cu acțiunea de control prin transmiterea unui aviz de verificare;
b) să fie înștiințat în legătură cu drepturile și obligațiile sale. Avizul de verificare va cuprinde:
1. baza legală a transmiterii lui și a desfășurării controlului fiscal;
2. perioada în care este programata să se desfășoare acțiunea de control fiscal;
3. impozitele și perioadele impozabile care vor fi cuprinse în verificare.
(2) Avizul de verificare se transmite contribuabilului cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de data începerii efective a acțiunii de control fiscal.
(3) Pentru motive întemeiate contribuabilii pot solicita modificarea datei de începere a controlului fiscal cu maximum 15 zile lucrătoare, solicitare care se comunică în scris conducerii organului de control fiscal în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea avizului de verificare.
(4) O noua solicitare de amânare a controlului fiscal respectiv nu se admite.
(5) În cazul controalelor inopinate sau la verificarea unor sesizări, reclamații privind cazuri de evaziune fiscală, precum și în cazul verificării efectuate la cererea contribuabililor și al acțiunilor de verificare solicitate de diverse instituții pentru care sunt stabilite termene precise de soluționare prin acte normative, nu se transmit avize de verificare.
(6) Organele de control fiscal sunt obligate sa dea curs imediat sau în cel mult 24 de ore tuturor sesizarilor și reclamatiilor privind cazurile de evaziune fiscală.
(7) Controlul inopinat nu poate fi extins la nivelul unei perioade sau activități a unui contribuabil.
Art. 11^1 a fost introdus de LEGEA nr. 64 din 15 aprilie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 168 din 21 aprilie 1999.
Art. 11^1 a fost abrogat de ORDONANTA nr. 62 din 29 august 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 30 august 2002.