HOTĂRÂRE nr. 811 din 4 august 2010

HOTĂRÂRE Guvernul
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 617 din 1 septembrie 2010
Intrat în vigoare
01.01.2011
Forma consolidată din
29.01.2025

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 2 din Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1

Obiectiv

(1) Obiectivul prezentei hotărâri este de a sprijini reducerea drastică a numărului navelor care nu corespund standardelor și care navighează în apele naționale navigabile ale României, prin:

a) creșterea gradului de conformare cu legislația Uniunii Europene și internațională relevantă privind siguranța maritimă, securitatea maritimă, protecția mediului marin și condițiile de viață și de muncă la bordul navelor, indiferent de pavilionul acestora;

b) stabilirea unor criterii comune pentru controlul navelor de către statul portului și armonizarea procedurilor de inspecție și reținere, pe baza cunoștințelor și a experienței acumulate în cadrul Memorandumului de înțelegere de la Paris privind controlul statului portului;

c) punerea în aplicare în România a unui sistem de control al statului portului, parte a sistemului Uniunii Europene de inspecții, bazat pe inspecțiile efectuate în cadrul Uniunii Europene și al regiunii Memorandumului de la Paris, care vizează inspectarea tuturor navelor cu o frecvență variabilă în funcție de profilul de risc al acestora, navele care prezintă un risc mai ridicat făcând obiectul unor inspecții mai detaliate și efectuate cu o frecvență mai mare.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei hotărâri, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

1. autoritate competentă - Autoritatea Navală Română, autoritate centrală de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în domeniul siguranței navigației și al securității navelor, căreia i se deleagă competențele pentru activitatea de control al statului portului, denumită în continuare ANR;

2. baza de date privind inspecțiile - sistemul de informații care contribuie la punerea în aplicare a sistemului de control al statului portului în cadrul Uniunii Europene și care cuprinde datele legate de inspecțiile efectuate în Uniunea Europeană și în regiunea Paris MOU;

3. cadrul și procedurile pentru sistemul de audit voluntar al statelor membre ale IMO - Rezoluția IMO A.974(24);

4. certificat de clasă - un document prin care se certifică conformitatea cu capitolul II-1 partea A-1 Regula 3-1 din SOLAS 74;

4^1. certificat de muncă în domeniul maritim - certificatul menționat în Regula 5.1.3 din Convenția din 2006 privind munca în domeniul maritim (MLC 2006) ratificată de România prin Legea nr. 214/2015 pentru ratificarea Convenției privind munca în domeniul maritim (MLC 2006), adoptată la 23 februarie 2006 la Geneva, la cea de-a 94-a sesiune a Organizației Internaționale a Muncii, precum și a Amendamentelor din 2014 la Convenția privind munca în domeniul maritim (MLC 2006), aprobate în cadrul celei de-a 103-a sesiuni a Organizației Internaționale a Muncii la Geneva la 11 iunie 2014;

(la 28-10-2015, Pct. 4^1 al art. 2 a fost introdus de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 823 din 30 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 28 octombrie 2015. )

5. certificat statutar - un certificat emis de un stat de pavilion sau în numele unui stat de pavilion, în conformitate cu convențiile;

6. companie - proprietarul navei sau orice altă organizație sau persoană, cum ar fi administratorul sau navlositorul navei nude (bare boat) care și-a asumat responsabilitatea față de proprietar pentru operarea navei și care, odată cu asumarea acestei responsabilități, a fost de acord să preia toate sarcinile și obligațiile impuse de Codul internațional de management pentru exploatarea în siguranță a navelor și pentru prevenirea poluării ("codul ISM");

7. convenții - următoarele convenții, precum și protocoalele și modificările la acestea și codurile aferente cu caracter obligatoriu, în versiunea lor actualizată:

a) Convenția internațională asupra liniilor de încărcare, 1966 (LL 66);

b) Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, 1974 (SOLAS 74);

c) Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave din 1973 și Protocolul de modificare din 1978 (MARPOL 73/78);

d) Convenția internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart, 1978 (STCW 78/95);

e) Convenția referitoare la regulamentul internațional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, 1972 (Colreg 72);

f) Convenția internațională asupra măsurării tonajului navelor, 1969 (ITC 69);

g) abrogată

(la 28-10-2015, Lit. g) a pct. 7 al art. 2 a fost abrogată de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 823 din 30 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 28 octombrie 2015. )

h) Convenția internațională privind răspunderea civilă pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1992 (CLC 92);

i) Convenția din 2006 privind munca în domeniul maritim (MLC 2006) ratificată de România prin Legea nr. 214/2015;

(la 28-10-2015, Lit. i) a pct. 7 al art. 2 a fost introdusă de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 823 din 30 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 28 octombrie 2015. )

j) Convenția internațională privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave (AFS 2001) la care România a aderat prin Legea nr. 585/2004 pentru aderarea la Convenția internațională din 2001 privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, adoptată la Conferința Organizației Maritime Internaționale la Londra la 5 octombrie 2001;

(la 28-10-2015, Lit. j) a pct. 7 al art. 2 a fost introdusă de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 823 din 30 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 28 octombrie 2015. )

k) Convenția internațională din 2001 privind răspunderea civilă pentru prejudicii provocate de poluarea cu hidrocarburi utilizate pentru propulsia navei, Convenția Bunkers 2001, la care România a aderat prin Legea nr. 108/2009 pentru aderarea României la Convenția internațională din 2001 privind răspunderea civilă pentru prejudicii provocate de poluarea cu hidrocarburi de consum de la navele maritime (BUNKERS), adoptată la Londra la 23 martie 2001;

(la 28-10-2015, Lit. k) a pct. 7 al art. 2 a fost introdusă de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 823 din 30 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 28 octombrie 2015. )

7^1 . declarație de conformitate a muncii în domeniul maritim - declarația prevăzută la Regula 5.1.3 din MLC 2006;

(la 28-10-2015, Pct. 7^1 al art. 2 a fost introdus de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 823 din 30 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 28 octombrie 2015. )

8. inspector PSC- un angajat al ANR, autorizat corespunzător de către aceasta să efectueze inspecții în cadrul controlului statului portului și care răspunde în fața ANR;

9. inspecție extinsă - o inspecție care include cel puțin punctele enumerate în anexa nr. 7.

O inspecție extinsă poate include o inspecție mai detaliată atunci când există motive întemeiate, în conformitate cu art. 13 alin. (4);

10. inspecție inițială - o vizită efectuată la bordul unei nave de un inspector PSC pentru a verifica respectarea convențiilor și reglementărilor aplicabile, care cuprinde cel puțin verificările prevăzute la art. 13 alin. (2);

11. inspecție mai detaliată - o inspecție în timpul căreia nava, echipamentele și echipajul, în totalitate sau, după caz, în parte, sunt supuse, în circumstanțele prevăzute la art. 13 alin. (4), unei verificări aprofundate care include construcția navei, echipamentele, echipajul, condițiile de muncă și viață ale acestuia și respectarea procedurilor operaționale de la bord;

12. interfață navă/port - interacțiunile care au loc atunci când o navă este direct și imediat afectată de acțiuni care presupun circulația persoanelor sau a mărfurilor ori furnizarea de servicii portuare către sau dinspre navă;

13. Paris MOU - Memorandumul de înțelegere de la Paris privind controlul statului portului, adoptat la Paris la 26 ianuarie 1982, cu amendamentele ulterioare, la care România a aderat prin Legea nr. 113/2008;

14. navă - orice navă maritimă căreia i se aplică una sau mai multe convenții și care nu arborează pavilion românesc;

14^1. navă de pasageri de mare viteză - navă de mare viteză așa cum este definită în Convenția SOLAS 1974, cap. X, Regula I, care transportă mai mult de 12 pasageri;

(la 13-08-2020, Articolul 2 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 651 din 7 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 735 din 13 august 2020 )

14^2. navă de pasageri de tip Ro-Ro - navă de pasageri cu facilități pentru îmbarcarea și debarcarea vehiculelor rutiere sau feroviare pe propriile roți și care transportă mai mult de 12 pasageri.

(la 13-08-2020, Articolul 2 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 651 din 7 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 735 din 13 august 2020 )

15. navă într-o zonă de ancoraj - o navă aflată într-un port sau într-o altă zonă aflată în jurisdicția unui port, dar nu în dană, care efectuează o interfață navă/port;

16. oprirea unei operațiuni - interdicția formală de a continua o operațiune, impusă unei nave din cauza deficiențelor constatate care, individual sau cumulate, ar face riscantă continuarea operațiunii;

17. ordin de refuz al accesului - o decizie înaintată comandantului navei, companiei responsabile pentru navă și statului de pavilion, prin care li se notifică faptul că navei îi va fi refuzat accesul în toate porturile și zonele de ancoraj din Uniunea Europeană;

18. organizație recunoscută - o societate de clasificare sau alt organism privat care exercită atribuții în procesul de certificare a navei, în numele administrației statului de pavilion;

19. plângere - orice informație sau raport depus de orice persoană sau organizație care are un interes legitim în ceea ce privește siguranța navei, inclusiv în ceea ce privește siguranța echipajului sau riscurile pentru sănătatea acestuia, condițiile de viață și de muncă la bordul navei, precum și prevenirea poluării;

20. regiune Paris MOU - zona geografică în care semnatarii Paris MOU efectuează inspecții în cadrul Paris MOU;

21. reținere - interdicția formală de a pleca din port impusă unei nave din cauza deficiențelor constatate, care, individual sau cumulate, determină ca nava să nu fie considerată în bună stare de navigabilitate;

21^1. serviciu regulat - o serie de curse ale navelor de pasageri de tip Ro-Ro și ale navelor de pasageri de mare viteză organizate astfel încât să deservească traficul între aceleași două sau mai multe porturi sau o serie de curse de la și către același port fără escale intermediare, fie după un orar publicat, fie prin efectuarea unor curse cu o astfel de regularitate ori frecvență încât să constituie o serie sistematică ce poate fi recunoscută ca atare;

(la 13-08-2020, Articolul 2 a fost completat de Punctul 2, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 651 din 7 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 735 din 13 august 2020 )

22. timp de noapte - perioada de timp cuprinsă în intervalul 22,00-06,00, ora oficială a României.

Articolul 3

Domeniu de aplicare

(1) Prezenta hotărâre se aplică tuturor navelor și echipajelor acestora care fac escală într-un port sau într-o zonă de ancoraj din România pentru a efectua o interfață navă/port. Prezenta hotărâre se aplică, de asemenea, inspecțiilor navelor de pasageri de tip Ro-Ro și navelor de pasageri de mare viteză efectuate în afara portului sau departe de o zonă de ancoraj, în cursul unui serviciu regulat în conformitate cu art. 14^1. În cazul în care se efectuează o inspecție a unei nave aflate în apele naționale navigabile ale României, altele decât într-un port, aceasta va fi considerată o inspecție în sensul prezentei hotărâri. Niciuna dintre dispozițiile prezentului articol nu trebuie să afecteze drepturile de intervenție ale României, care decurg din prevederile convențiilor relevante.

(la 13-08-2020, Alineatul (1) din Articolul 3 a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 651 din 7 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 735 din 13 august 2020 )

(2) În cazul navelor cu tonaj brut mai mic de 500 t, trebuie să se aplice dispozițiile aplicabile din convenția relevantă și, în măsura în care o convenție nu se aplică, trebuie să se ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că aceste nave nu constituie un pericol evident pentru siguranță, sănătate sau mediu. În aplicarea prezentului alineat, se va ține cont de anexa nr. 1 la Paris MOU.

(3) Când inspectează o navă care se află sub pavilionul unui stat care nu este parte la o convenție, ANR se asigură că tratamentul acordat unei asemenea nave și echipajului acesteia nu este mai favorabil decât cel acordat unei nave care se află sub pavilionul unui stat care este parte la convenția în cauză. Nava respectivă este supusă unei inspecții mai detaliate în conformitate cu procedurile instituite de Paris MOU.

(la 28-10-2015, Alin. (3) al art. 3 a fost modificat de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 823 din 30 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 28 octombrie 2015. )

(4) Sunt exceptate de la prevederile prezentei hotărâri navele de pescuit, navele militare, navele auxiliare, navele din lemn de construcție artizanală, navele guvernamentale folosite în scopuri necomerciale și navele de agrement care nu sunt angajate în scop comercial.

(5) Măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a prezentei hotărâri nu generează o reducere a nivelului general de protecție a navigatorilor în temeiul dreptului Uniunii Europene în domeniul social pentru aspectele cărora li se aplică prezenta hotărâre, în comparație cu situația care prevalează în fiecare stat membru. În punerea în aplicare a respectivelor măsuri, în cazul în care ANR are cunoștință de o încălcare clară a dreptului Uniunii Europene la bordul navelor care arborează pavilionul unui stat membru, aceasta informează orice autoritate competentă relevantă, în conformitate cu legislația și practica naționale, pentru luarea oricăror măsuri corespunzătoare.

(la 28-10-2015, Alin. (5) al art. 3 a fost introdus de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 823 din 30 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 28 octombrie 2015. )

Articolul 4

Competențele de inspecție

(1) ANR are dreptul de a controla navele care arborează pavilionul altor state, în ceea ce privește respectarea prevederilor acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte, în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri.

(2) ANR trebuie să mențină un număr corespunzător de angajați, în particular inspectori PSC calificați, cu atribuții în inspecția navelor, astfel încât aceștia să poată duce la îndeplinire sarcinile stabilite și să fie în permanență disponibili pentru a putea fi efectuate inspecțiile necesare, în conformitate cu prezenta hotărâre.

Articolul 5

Sistemul inspecțiilor și obligațiile anuale de inspecție

(1) ANR trebuie să efectueze inspecții în conformitate cu sistemul de selecție descris la art. 12 și cu dispozițiile anexei nr. 1.

(2) În vederea îndeplinirii obligațiilor anuale de inspecție ale României, ANR trebuie:

a) să inspecteze toate navele de prioritate I, potrivit prevederilor art. 12 alin. (2) lit. a), care fac escală în porturile și zonele de ancoraj românești; și

b) să efectueze anual un număr total de inspecții ale navelor de prioritate I și II, prevăzute la art. 12 alin. (2) lit. a) și b), care corespunde cel puțin cotei care îi revine României din numărul total de inspecții care trebuie să fie efectuate anual în cadrul Uniunii Europene și în regiunea Paris MOU. Cota de inspecții se bazează pe numărul de nave individuale care fac escală în porturile românești, raportat la suma numărului de nave individuale care fac escală în porturile fiecărui stat din cadrul Uniunii Europene și al regiunii Paris MOU.

(3) În vederea calculării cotei din numărul total de inspecții care trebuie să fie efectuate anual în cadrul Uniunii Europene și al regiunii Paris MOU, prevăzute la alin. (2) lit. b), nu vor fi luate în calcul navele aflate în zona de ancoraj.

Articolul 6

Modalități de respectare a obligațiilor de inspecție

Dacă nu sunt efectuate inspecțiile prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. a), se consideră că România își respectă obligațiile prevăzute în respectivul articol dacă inspecțiile neefectuate nu depășesc:

1. 5% din numărul total de nave de prioritate I cu profil de risc ridicat care fac escală în porturile și zonele de ancoraj românești;

2. 10% din numărul total de nave de prioritate I, altele decât cele cu profil de risc ridicat, care fac escală în porturile și zonele de ancoraj românești.

Fără a aduce atingere procentelor prevăzute la pct. 1 și 2, ANR trebuie să acorde prioritate la inspecție navelor care, în conformitate cu informațiile furnizate de baza de date privind inspecțiile, nu fac escală în mod frecvent în porturi din Uniunea Europeană.

Fără a aduce atingere procentelor prevăzute la pct. 1 și 2, în ceea ce privește navele de prioritate I care fac escală în zonele de ancoraj, ANR trebuie să acorde prioritate la inspecție navelor cu profil de risc ridicat care, în conformitate cu informațiile furnizate de baza de date privind inspecțiile, nu fac escală în mod frecvent în porturi din Uniunea Europeană.

Articolul 7

Modalități care permit o cotă echilibrată de inspecții în cadrul Uniunii Europene

(1) În ceea ce privește situația în care numărul total al escalelor navelor de prioritate I depășește cota de inspecții menționată la art. 5 alin. (2) lit. b), se consideră că România își respectă obligațiile în cazul în care este efectuat un număr de inspecții asupra navelor de prioritate I corespunzător cel puțin cotei sale de inspecții și în cazul în care navele rămase neinspectate nu depășesc 30% din numărul total de nave de prioritate I care fac escală în porturile și în zonele de ancoraj românești.

(2) În ceea ce privește situația în care numărul total al escalelor navelor de prioritate I și II este mai mic decât cota sa de inspecții menționată la art. 5 alin. (2) lit. b), se consideră că România își respectă obligațiile în cazul în care sunt efectuate inspecțiile asupra navelor de prioritate I potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) lit. a) și inspecții asupra a cel puțin 85% din numărul total de nave de prioritate II care fac escală în porturile și în zonele de ancoraj românești.

Articolul 8

Amânarea inspecțiilor și circumstanțe excepționale

(1) ANR poate decide să amâne inspecția unei nave de prioritate I în următoarele cazuri:

a) în cazul în care inspecția poate fi efectuată la următoarea escală a navei într-un alt port sau într-o altă zonă de ancoraj românească, cu condiția ca nava să nu facă escală între timp într-un alt port din Uniunea Europeană sau din regiunea Paris MOU și ca inspecția să nu fie amânată cu mai mult de 15 zile; sau

b) în cazul în care inspecția poate fi efectuată în termen de 15 zile într-un alt port de escală din Uniunea Europeană sau din regiunea Paris MOU, cu condiția ca statul în care este situat acest port de escală să fi acceptat în avans să efectueze inspecția.

(2) În cazul în care o inspecție este amânată în conformitate cu alin. (1) lit. a) sau b) și este înregistrată în baza de date privind inspecțiile, aceasta nu este considerată drept inspecție neefectuată.

(3) În cazul în care o navă de prioritate I sub pavilion străin se află în situația de a avea o inspecție amânată într-un stat membru, iar următorul port sau următoarea zonă de ancoraj de escală este în România, ANR, la solicitarea statului membru care a amânat inspecția, poate să accepte să inspecteze această navă dacă situația permite, conform prevederilor prezentei hotărâri.

(4) O inspecție care nu a fost efectuată la o navă de prioritate I din motive operaționale nu este considerată drept inspecție neefectuată, dacă motivul neefectuării inspecției este înregistrat în baza de date privind inspecțiile și în cazul existenței următoarelor circumstanțe excepționale:

a) în opinia ANR, efectuarea inspecției ar constitui un risc pentru siguranța inspectorilor PSC, a navei, a echipajului acesteia, a portului sau a mediului marin; sau

b) escala navei are loc numai pe timp de noapte. Cu toate acestea, în situația în care se va constata că o navă face escală în mod repetat numai pe timpul nopții, ANR va informa armatorul/operatorul navei, prin intermediul agentului local, că nava va fi inspectată în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri la următoarea sa escală, indiferent de programul de operare și relația contractuală a acesteia.

(5) În cazul în care o inspecție nu este efectuată asupra unei nave la ancoraj, aceasta nu este considerată drept inspecție neefectuată, dacă:

a) nava este inspectată, în termen de 15 zile, într-un alt port sau într-o altă zonă de ancoraj din Uniunea Europeană ori din regiunea Paris MOU, în conformitate cu anexa nr. 1;

b) escala navei are loc numai pe timp de noapte sau durata acesteia este prea mică pentru a permite efectuarea corespunzătoare a inspecției și motivul neefectuării inspecției este consemnat în baza de date privind inspecțiile;

c) efectuarea inspecției ar constitui, în opinia ANR, un risc pentru siguranța inspectorilor PSC, a navei, a echipajului acesteia, a portului sau a mediului marin și motivul neefectuării inspecției este consemnat în baza de date privind inspecțiile.

Articolul 9

Notificarea sosirii navelor

(1) Operatorul, agentul sau comandantul unei nave eligibile pentru o inspecție extinsă, în conformitate cu art. 14, care se îndreaptă spre un port sau o zonă de ancoraj din România, trebuie să notifice ANR sosirea navei, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în anexa nr. 3.

(2) ANR este autoritatea competentă atât pentru primirea notificării prevăzute la alin. (1) din prezentul articol, cât și pentru cele prevăzute la art. 4 din Directiva 2002/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unui sistem comunitar de monitorizare și informare privind traficul navelor maritime și de abrogare a Directivei 93/75/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 208 din 5 august 2002.

(3) Ori de câte ori este posibil, trebuie utilizate mijloacele electronice pentru orice fel de comunicare prevăzută în prezentul articol.

(4) Procedurile de notificare prevăzute în anexa nr. 3, precum și modelul de notificare trebuie să fie conforme dispozițiilor relevante din Directiva 2002/59/CE cu privire la notificările navelor.

Articolul 10

Profilul de risc al navei

(1) Fiecărei nave care face escală într-un port sau într-o zonă de ancoraj din România i se atribuie în baza de date privind inspecțiile un profil de risc care determină nivelul de prioritate pentru inspecție al acesteia, intervalele de timp dintre inspecții și amploarea acestora.

(2) Profilul de risc al unei nave este determinat de o combinație de parametri generici și istorici, după cum urmează:

a) parametrii generici au la bază tipul, vechimea și pavilionul navei, pe organizațiile recunoscute implicate și pe performanța companiei, în conformitate cu anexa nr. 1, partea I.1, și cu anexa nr. 2.

b) parametrii istorici au la bază numărul de deficiențe și rețineri pe o perioadă dată, în conformitate cu anexa nr. 1, partea I.2, și cu anexa nr. 2.

Articolul 11

Frecvența inspecțiilor

Navele care fac escală în porturile sau în zonele de ancoraj din România trebuie să facă obiectul unor inspecții periodice sau al unor inspecții suplimentare, după cum urmează:

a) navele trebuie să fie supuse unor inspecții periodice la intervale prestabilite, în funcție de profilul lor de risc, în conformitate cu anexa nr. 1, partea I. Intervalul dintre inspecțiile periodice ale navelor trebuie să crească pe măsură ce gradul de risc scade. Pentru navele cu risc ridicat, acest interval nu trebuie să depășească 6 luni.

b) navele trebuie să fie supuse unor inspecții suplimentare, indiferent de perioada scursă de la ultima lor inspecție periodică, în următoarele condiții:

(i) ANR trebuie să inspecteze navele cărora li se aplică factorii prioritari enumerați în anexa nr. 1, partea a II-a, punctul 2A;

(ii) ANR poate inspecta navele cărora li se aplică factorii neprevăzuți enumerați în anexa nr. 1, partea a II-a, punctul 2B. Decizia de a efectua o astfel de inspecție suplimentară este lăsată la aprecierea profesională a ANR.

Articolul 12

Selectarea navelor pentru inspecție

(1) ANR trebuie să selecteze pentru inspecție navele, pe baza profilului lor de risc, conform descrierii din anexa nr. 1, partea I, iar în cazul existenței unor factori prioritari sau al apariției unor factori neprevăzuți, în conformitate cu anexa nr. 1, partea a II-a, punctele 2A și 2B.

(2) Selecția navelor pentru inspecție se va face astfel:

a) trebuie să fie selectate navele care fac obiectul unei inspecții obligatorii, denumite nave de "prioritate I", în conformitate cu sistemul de selecție descris în anexa nr. 1, partea a II-a, punctul 3A;

b) pot fi selectate navele care sunt eligibile pentru inspecții, denumite nave de "prioritate II", în conformitate cu anexa nr. 1, partea a II-a, punctul 3B.

Articolul 13

Inspecția inițială și inspecția mai detaliată

(1) ANR se asigură că navele selectate pentru inspecție în conformitate cu art. 12 sau 14^1 fac obiectul unei inspecții inițiale sau al unei inspecții mai detaliate.

(la 13-08-2020, Alineatul (1) din Articolul 13 a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 651 din 7 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 735 din 13 august 2020 )

(2) La fiecare inspecție inițială a unei nave, ANR trebuie să se asigure că inspectorul PSC realizează cel puțin următoarele operații:

a) verifică certificatele și documentele enumerate în anexa nr. 4, care trebuie să se găsească la bord în conformitate cu legislația maritimă a Uniunii Europene și cu convențiile privind siguranța și securitatea;

b) verifică, atunci când este cazul, dacă deficiențele constatate la inspecțiile anterioare, efectuate de un stat membru sau de un stat semnatar al Paris MOU, au fost remediate;

c) se asigură că starea generală a navei, inclusiv condițiile de igienă de la bord, din sala mașinilor și din spațiile de locuit, sunt adecvate.

(3) În cazul în care, în urma unei inspecții inițiale efectuate de un stat membru, deficiențele care trebuie remediate în portul următor de escală au fost înregistrate în baza de date privind inspecțiile, iar următorul port de escală este unul românesc, ANR poate decide să nu efectueze verificările prevăzute la alin. (2) lit. a) și c).

(4) Ori de câte ori, după inspecția prevăzută la alin. (2), există motive întemeiate pentru a crede că starea navei, a echipamentelor sale sau a echipajului nu îndeplinește în totalitate cerințele relevante ale uneia dintre convenții, trebuie să se efectueze o inspecție mai detaliată, inclusiv verificarea suplimentară a conformității cu cerințele operaționale la bord.

(5) "Motive întemeiate" există atunci când inspectorul PSC descoperă probe care, în baza judecății sale profesionale, justifică o inspecție mai detaliată a navei, a echipamentului sau a echipajului acesteia.

(6) Exemple de "motive întemeiate" sunt enumerate în anexa nr. 5.

Articolul 14

Inspecții extinse

(1) Următoarele categorii de nave sunt eligibile pentru o inspecție extinsă în conformitate cu anexa nr. 1, partea a II-a, punctele 3A și 3B:

a) nave cu profil de risc ridicat;

b) nave de pasageri, nave pentru transportul produselor petroliere, nave pentru transportul gazelor sau al produselor chimice ori vrachiere, mai vechi de 12 ani;

c) nave cu profil de risc ridicat sau nave de pasageri, nave pentru transportul produselor petroliere, nave pentru transportul gazelor ori al produselor chimice sau vrachiere, mai vechi de 12 ani, pentru factori prioritari sau factori neprevăzuți;

d) nave supuse unei noi inspecții, ca urmare a unui ordin de refuz al accesului, potrivit prevederilor art. 16.

(2) Operatorul sau comandantul navei trebuie să se asigure că în programul de operare al navei este prevăzut suficient timp pentru a permite efectuarea unei inspecții extinse.

(3) Fără a aduce atingere măsurilor de control necesare din motive de securitate, nava trebuie să rămână în port până la definitivarea inspecției.

(4) La primirea unei notificări prealabile din partea unei nave eligibile pentru inspecția extinsă periodică, ANR trebuie să informeze nava în situația în care nu va fi efectuată o inspecție extinsă.

(5) Amploarea unei inspecții extinse, inclusiv elementele de risc care trebuie verificate, sunt stabilite în anexa nr. 7.

(la 28-10-2015, Alin. (5) al art. 14 a fost modificat de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 823 din 30 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 28 octombrie 2015. )

Articolul 14^1

Inspectarea navelor de pasageri de tip Ro-Ro și a navelor de pasageri de mare viteză care efectuează servicii regulate

(1) Navele de pasageri de tip Ro-Ro și navele de pasageri de mare viteză care desfășoară servicii regulate sunt eligibile pentru inspecții în conformitate cu calendarul și cu alte cerințe stabilite în anexa nr. 15.

(2) Atunci când planifică o inspecție a unei nave de pasageri de tip Ro-Ro sau a unei nave de pasageri de mare viteză, ANR acordă atenția cuvenită programului de operare și de întreținere al navei.

(3) În cazul în care o navă de pasageri de tip Ro-Ro sau o navă de pasageri de mare viteză a făcut obiectul unei inspecții în conformitate cu anexa nr. 15, această inspecție se înregistrează în baza de date privind inspecțiile și se ia în considerare în vederea aplicării prevederilor art. 10-12 și în scopul calculării gradului de îndeplinire a angajamentului pentru un număr de inspecții asumat de România. Inspecția este inclusă în numărul total de inspecții anuale efectuate de către ANR, astfel cum este potrivit art. 5.

(4) Prevederile art. 9 alin. (1), art. 11 lit. a) și art. 14 nu se aplică navelor de pasageri de tip Ro-Ro și navelor de pasageri de mare viteză care desfășoară servicii regulate, inspectate.

(5) ANR se asigură că navele de pasageri de tip Ro-Ro sau navele de pasageri de mare viteză care fac obiectul unei inspecții suplimentare, în conformitate cu art. 11 lit. b), sunt selectate pentru inspecție în conformitate cu anexa nr. 1 partea a II-a pct. 3A lit. c) și pct. 3B lit. c). Inspecțiile efectuate în temeiul prezentului alineat nu afectează intervalul de inspecție prevăzut la pct. 2 din anexa nr. 15.

(6) Inspectorul PSC poate fi de acord ca, în cursul inspecției unei nave de pasageri de tip Ro-Ro sau a unei nave de pasageri de mare viteză, să fie însoțit de un inspector al statului portului din alt stat membru, în calitate de observator. În cazul în care nava arborează pavilionul unui stat membru al Uniunii Europene în cauză, inspectorul PSC, la solicitarea acestui stat membru, invită un reprezentant al statului de pavilion să fie prezent la inspecție, în calitate de observator.

(la 13-08-2020, Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 651 din 7 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 735 din 13 august 2020 )

Articolul 15

Linii directoare și proceduri privind siguranța și securitatea

(1) ANR trebuie să se asigure că inspectorii PSC urmează procedurile și liniile directoare prevăzute în anexa nr. 6.

(2) În ceea ce privește verificările pe securitate, ANR trebuie să aplice procedurile relevante, stabilite în anexa nr. 6, tuturor navelor prevăzute la art. 3 alin. (1), (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 725/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 privind consolidarea securității navelor și a instalațiilor portuare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 129 din 29 aprilie 2004, care fac escală în porturile și zonele lor de ancoraj românești, cu excepția navelor românești.

(3) Abrogat.

(la 13-08-2020, Alineatul (3) din Articolul 15 a fost abrogat de Punctul 6, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 651 din 7 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 735 din 13 august 2020 )

(4) În cazul în care o navă străină a fost supusă unei inspecții de către ANR, ca stat gazdă, potrivit prevederilor art. 6 și 8 din Directiva 1999/35/CE, această inspecție specifică trebuie înregistrată în baza de date privind inspecțiile ca o inspecție mai detaliată sau ca o inspecție extinsă, după caz, și trebuie luată în considerare potrivit prevederilor art. 10, 11 și 12 din prezenta hotărâre, precum și la calcularea îndeplinirii obligației de inspecție a României, în condițiile în care sunt acoperite toate elementele prevăzute în anexa nr. 7 la prezenta hotărâre.

(5) Fără a aduce atingere unei interdicții de operare a unei nave de tip ro-ro ferry sau a unei nave de pasageri de mare viteză, decisă în conformitate cu art. 10 din Directiva 1999/35/CE, dispozițiile prezentei hotărâri cu privire la remedierea deficiențelor, la reținere, la refuzul accesului și la măsurile luate ca urmare a inspecțiilor, a reținerilor și a refuzului accesului se aplică după caz.

Articolul 16

Măsuri privind refuzul accesului pentru anumite nave

(1) ANR refuză accesul în porturile și în zonele sale de ancoraj oricărei nave care:

a) arborează pavilionul unui stat care, din cauza ratei sale de rețineri, figurează pe lista neagră a Paris MOU pe baza informațiilor înregistrate în baza de date privind inspecțiile, publicată anual de Comisia Europeană și care a fost reținută de mai mult de două ori în cursul ultimelor 36 de luni într-un port sau într-o zonă de ancoraj a unui stat membru sau a unui stat semnatar al Paris MOU, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 21 alin. (6) sau

b) arborează pavilionul unui stat care, din cauza ratei sale de rețineri, figurează pe lista gri a Paris MOU pe baza informațiilor înregistrate în baza de date privind inspecțiile, publicată anual de Comisia Europeană și care a fost reținută de mai mult de două ori în cursul ultimelor 24 de luni într-un port sau într-o zonă de ancoraj a unui stat membru sau a unui stat semnatar al Paris MOU;

c) în situația prevăzută la lit. b) refuzul accesului este aplicabil de îndată ce nava a părăsit portul sau zona de ancoraj în care aceasta a făcut obiectul celei de-a treia rețineri și în care s-a emis ordinul de refuz al accesului.

(la 13-08-2020, Alineatul (1) din Articolul 16 a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 651 din 7 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 735 din 13 august 2020 )

(2) În situația în care o navă a făcut obiectul celei de-a treia rețineri într-un port sau zonă de ancoraj din România, în urma căreia ANR a emis un ordin de refuz al accesului, acesta devine aplicabil de îndată ce nava a părăsit acel port sau zonă de ancoraj.

(3) Ordinul de refuz al accesului va fi revocat numai după expirarea unei perioade de 3 luni de la data emiterii ordinului și atunci când sunt întrunite condițiile descrise la pct. 3-9 din anexa nr. 8.

(4) În cazul în care nava primește un al doilea ordin de refuz al accesului, perioada este de 12 luni.

(5) Orice reținere ulterioară într-un port sau zonă de ancoraj din Uniunea Europeană conduce la refuzul accesului navei în orice port ori zonă de ancoraj din Uniunea Europeană.

(6) Al treilea ordin de refuz al accesului poate fi revocat după expirarea unei perioade de 24 de luni de la emiterea ordinului și numai în condițiile în care:

a) nava arborează pavilionul unui stat a cărui rată a reținerilor nu se clasifică în lista neagră sau în lista gri prevăzute la alin. (1);

b) certificatele statutare și de clasă ale navei au fost emise de o organizație sau de organizații recunoscute în temeiul dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 391/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind normele și standardele comune pentru organizațiile cu rol de inspecție și control al navelor (reformare), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 131 din 28 mai 2009;

c) nava este administrată de o companie cu performanță ridicată, conform anexei nr. 1, partea I.1; și

d) sunt întrunite condițiile descrise la pct. 3-9 din anexa nr. 8.

(7) Oricărei nave care nu respectă criteriile prevăzute la alin. (6), după expirarea unei perioade de 24 de luni de la emiterea ordinului, i se refuză în mod permanent accesul în orice port sau zonă de ancoraj din Uniunea Europeană.

(8) Orice reținere ulterioară într-un port sau zonă de ancoraj în Uniunea Europeană a navei respective, după al treilea refuz al accesului, conduce la refuzul permanent al accesului în orice port și zonă de ancoraj din Uniunea Europeană.

(9) În sensul prezentului articol, ANR va respecta procedurile stabilite în anexa nr. 8.

Articolul 17

Raportul de inspecție

(1) La finalizarea unei inspecții, a unei inspecții mai detaliate sau a unei inspecții extinse, inspectorul PSC trebuie să întocmească un raport în conformitate cu anexa nr. 9.

(2) O copie a raportului de inspecție trebuie predat comandantului navei.

(3) În cazul în care, în urma unei inspecții mai detaliate, se constată că condițiile de viață și de muncă de pe nave nu respectă cerințele din MLC 2006, inspectorul PSC aduce imediat deficiențele la cunoștința comandantului navei, împreună cu termenele obligatorii pentru remedierea acestora.

(la 28-10-2015, Alin. (3) al art. 17 a fost introdus de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 823 din 30 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 28 octombrie 2015. )

(4) În cazul în care inspectorul PSC consideră că aceste deficiențe sunt importante sau în cazul în care acestea au legătură cu o posibilă plângere, în sensul anexei nr. 5 partea A pct. 19, inspectorul PSC aduce deficiențele la cunoștința organizațiilor navigatorilor și ale armatorilor și poate:

a) să informeze un reprezentant al statului de pavilion;

b) să furnizeze autorităților competente din următorul port de escală informațiile relevante.

(la 28-10-2015, Alin. (4) al art. 17 a fost introdus de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 823 din 30 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 28 octombrie 2015. )

(5) În ceea ce privește chestiunile legate de MLC 2006, ANR are dreptul de a transmite o copie a raportului inspectorului PSC, însoțită de toate răspunsurile primite de la autoritățile competente din statul de pavilion în termenul stabilit, directorului general al Biroului Internațional al Muncii, pentru a se lua măsurile considerate oportune pentru a asigura păstrarea unei evidențe a acestor informații și informarea părților care ar putea fi interesate să recurgă la căile de atac pe care le au la dispoziție.

(la 28-10-2015, Alin. (5) al art. 17 a fost introdus de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 823 din 30 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 28 octombrie 2015. )

Articolul 18

Plângeri

(1) ANR trebuie să facă rapid o evaluare inițială a fiecărei plângeri înaintate pentru a putea stabili dacă aceasta este justificată.

(2) În situația în care plângerea este justificată, ANR trebuie să acționeze în mod corespunzător rezolvării situației garantând, în special, oricărei persoane direct vizate de respectiva plângere posibilitatea de a-și prezenta punctul de vedere.

(3) În situația în care ANR consideră că plângerea este în mod evident nefondată, trebuie informat reclamantul cu privire la decizia sa și la motivele care au stat la baza acesteia.

(4) Identitatea persoanei care a depus plângerea nu trebuie dezvăluită comandantului sau armatorului în cauză. Inspectorul PSC trebuie să păstreze confidențialitatea plângerilor depuse de navigatori, inclusiv în cursul discuțiilor cu navigatorii.

(la 28-10-2015, Alin. (4) al art. 18 a fost introdus de pct. 9 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 823 din 30 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 28 octombrie 2015. )

(5) ANR trebuie să informeze administrația statului de pavilion cu privire la plângerile care nu sunt în mod evident nefondate și la măsurile luate în consecință și, dacă este cazul, transmite o copie a acestor informații Organizației Internaționale a Muncii (ILO).

Articolul 18^1

Proceduri de administrare pe uscat a plângerilor în temeiul MLC 2006

(1) O plângere depusă de un navigator referitoare la o încălcare a cerințelor MLC 2006 (inclusiv a drepturilor navigatorilor) poate fi adresată unui inspector PSC din portul în care face escală nava pe care se află navigatorul. În astfel de cazuri, inspectorul PSC efectuează o cercetare preliminară.

(2) După caz și în funcție de natura plângerii, cercetarea preliminară analizează și măsura în care au fost îndeplinite procedurile privind plângerile la bord prevăzute de Regula 5.1.5 din MLC 2006. Inspectorul PSC poate efectua și o inspecție mai detaliată în conformitate cu art. 13.

(3) Inspectorul PSC urmărește să promoveze rezolvarea plângerii, în cazurile în care este posibil, la nivelul navei.

(4) În cazul în care cercetarea sau inspecția dezvăluie o deficiență care intră sub incidența art. 19, se aplică respectivul articol.

(5) În cazul în care nu se aplică alin. (4) și o plângere depusă de un navigator referitoare la o încălcare a cerințelor MLC 2006 nu a fost rezolvată la nivelul navei, inspectorul PSC notifică de îndată statul de pavilion, solicitând, într-un termen stabilit, în funcție de deficiențele constatate, consiliere și un plan de acțiune corectivă din partea statului de pavilion. Raportul oricărei inspecții executate trebuie transmis prin mijloace electronice către baza de date privind inspecțiile menționată la art. 24.

(6) În cazul în care plângerea nu este rezolvată în urma acțiunilor întreprinse în conformitate cu alin. (5), ANR transmite o copie a raportului inspectorului PSC directorului general al Biroului Internațional al Muncii. Raportul este însoțit de eventualele răspunsuri primite de la autoritatea competentă a statului de pavilion în termenul stabilit. Organizațiile naționale competente ale navigatorilor și ale armatorilor sunt, la rândul lor, informate în legătură cu acestea. Statisticile și informațiile privind plângerile rezolvate sunt transmise în mod periodic, de către ANR, directorului general al Biroului Internațional al Muncii, astfel cum este prevăzut în MLC 2006. Aceste statistici și informații sunt transmise pentru a permite ținerea evidenței informațiilor de acest tip și aducerii acesteia în atenția părților, prin orice modalitate, inclusiv în atenția organizațiilor navigatorilor și ale armatorilor, care ar putea fi interesate să recurgă la căile de atac pe care le au la dispoziție.

(7) Prezentul articol nu aduce atingere prevederilor art. 18. Art. 18 alin. (4) se aplică și plângerilor referitoare la o încălcare a cerințelor MLC 2006.

(la 28-10-2015, Art. 18^1 a fost introdus de pct. 10 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 823 din 30 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 28 octombrie 2015. )

Articolul 19

Remedierea deficiențelor și reținerea

(1) ANR trebuie să se asigure că toate deficiențele confirmate sau descoperite în urma inspecției sunt ori urmează să fie remediate în conformitate cu convențiile.

(2) În cazul deficiențelor care prezintă un pericol clar pentru siguranță, sănătate sau mediu, ANR trebuie să se asigure că nava este reținută ori că operațiunea în cursul căreia s-au descoperit deficiențele este stopată. Ordinul de reținere sau stopare a unei operațiuni nu se anulează decât în momentul în care pericolul este îndepărtat sau până când ANR stabilește că nava, sub rezerva oricăror condiții necesare impuse de către aceasta, poate naviga ori că operațiunea se poate relua fără vreun risc pentru siguranța și sănătatea pasagerilor sau a echipajului, fără vreun risc pentru alte nave ori fără să prezinte o amenințare deosebită pentru mediul marin.

(2^1) În cazul unor condiții de viață și de muncă la bord care prezintă un pericol clar pentru siguranța, sănătatea sau securitatea navigatorilor sau în cazul unor deficiențe care constituie o încălcare gravă sau repetată a cerințelor MLC 2006 (inclusiv a drepturilor navigatorilor), ANR se asigură că nava este reținută sau că operațiunea în cursul căreia s-au descoperit deficiențele este oprită. Ordinul de reținere sau oprirea unei operațiuni nu se anulează până când deficiențele nu au fost remediate sau până când ANR nu acceptă un plan de acțiune pentru a remedia respectivele deficiențe și este convinsă de faptul că planul va fi pus în aplicare rapid. Înainte de acceptarea unui plan de acțiune, inspectorul PSC poate consulta statul de pavilion.

(la 28-10-2015, Alin. (2^1) al art. 19 a fost introdus de pct. 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 823 din 30 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 28 octombrie 2015. )

(3) În exercitarea judecății profesionale privind decizia de reținere sau nereținere a unei nave, inspectorul PSC trebuie să aplice criteriile prevăzute în anexa nr. 10.

(4) Dacă inspecția arată că nava nu este echipată cu un sistem de înregistrare a parametrilor de navigație în stare de funcționare, în cazul în care utilizarea acestuia este obligatorie în conformitate cu Directiva 2002/59/CE, nava trebuie reținută.

(5) În cazul în care aceste deficiențe nu pot fi remediate cu ușurință în portul de reținere, ANR poate permite navei în cauză fie să se îndrepte spre șantierul adecvat de reparații, cel mai apropiat de portul de reținere, pentru remedierea rapidă a deficiențelor sau poate solicita ca deficiențele să fie remediate în termen de maximum 30 de zile, în conformitate cu liniile directoare elaborate de Paris MOU. În acest sens trebuie aplicate procedurile prevăzute la art. 21.

(6) În situații excepționale, când starea generală a unei nave este în mod evident sub standard, ANR poate suspenda inspecția navei în cauză până când părțile responsabile iau măsurile necesare pentru a se asigura că aceasta îndeplinește cerințele relevante ale convențiilor.

(7) În cazul reținerii, ANR informează imediat, în scris și atașând raportul de inspecție, administrația statului de pavilion sau, dacă acest lucru nu este posibil, consulul sau, în absența acestuia, cel mai apropiat reprezentant diplomatic al acelui stat cu privire la toate circumstanțele în care intervenția s-a considerat necesară. Sunt notificați și controlorii nominalizați sau organizațiile recunoscute responsabile pentru eliberarea certificatelor de clasă sau a certificatelor statutare, în conformitate cu convențiile. În cazul în care unei nave i se interzice să navigheze din cauza unor încălcări grave sau repetate ale cerințelor MLC 2006 (inclusiv a drepturilor navigatorilor) sau din cauza condițiilor de viață și de muncă la bord care prezintă un pericol clar pentru siguranța, sănătatea sau securitatea navigatorilor, ANR informează statul de pavilion în consecință și invită un reprezentant al statului de pavilion să fie prezent, în măsura posibilului, solicitând statului de pavilion să răspundă într-un termen stabilit. ANR informează, de asemenea, imediat organizațiile naționale competente ale navigatorilor și ale armatorilor.

(la 28-10-2015, Alin. (7) al art. 19 a fost modificat de pct. 12 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 823 din 30 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 28 octombrie 2015. )

(8) Prevederile prezentei hotărâri nu trebuie să aducă atingere cerințelor suplimentare din convenții cu privire la procedurile de notificare și raportare legate de controlul statului portului.

(9) Când se exercită controlul statului portului în temeiul prezentei hotărâri, trebuie să se depună toate eforturile pentru evitarea reținerii sau a întârzierii nejustificate a unei nave. În cazul în care o navă este reținută sau întârziată în mod nejustificat, proprietarul ori operatorul trebuie să fie îndreptățit să ceară compensații pentru orice pierdere sau pagubă suferită. În orice situație de reținere ori întârziere pretins nejustificată, sarcina probei trebuie să revină proprietarului sau operatorului navei în cauză.

(10) Pentru a evita congestionarea portului, ANR poate permite ca o navă reținută să fie mutată într-o altă parte a portului, în cazul în care acest lucru se poate face în condiții de siguranță. Cu toate acestea, riscul de congestionare a portului nu trebuie considerat un criteriu atunci când se ia decizia de reținere sau de revocare a reținerii.

(11) Administrația portuară, în consultare cu ANR, va lua toate măsurile necesare pentru a facilita menținerea navelor reținute în port.

(12) Administrația portuară trebuie să fie informată cât de curând posibil în cazul emiterii unui ordin de reținere.

Articolul 20

Dreptul la contestație

(1) Proprietarul sau operatorul unei nave ori reprezentantul său în România are dreptul să conteste ordinul de reținere sau de refuz al accesului emis de către ANR. Contestația nu determină suspendarea măsurii de reținere ori de refuz al accesului.

(2) ANR va stabili și va menține proceduri corespunzătoare în acest scop, în conformitate cu legislația națională.

(3) ANR trebuie să informeze în mod adecvat comandantul unei nave prevăzute la alin. (1) cu privire la dreptul la contestație și la modalitățile practice de efectuare a acesteia.

(4) În situația în care, ca rezultat al unei contestații sau al unei cereri prezentate de proprietarul ori de operatorul unei nave sau de reprezentantul acestora, un ordin de reținere ori de refuz al accesului este revocat sau modificat, ANR trebuie:

a) să modifice imediat, în consecință, baza de date privind inspecțiile;

b) să se asigure că, în termen de 24 de ore de la emiterea deciziei respective, informațiile despre ordinul de reținere sau de refuz al accesului, publicate de către Comisia Europeană în baza datelor transmise de ANR, sunt rectificate corespunzător.

Articolul 21

Proceduri ulterioare inspecțiilor și reținerilor

(1) În cazul în care deficiențele prevăzute la art. 19 alin. (2) nu pot fi remediate în portul de inspecție, ANR poate autoriza, sub rezerva îndeplinirii condițiilor stabilite de autoritatea competentă din statul de pavilion și agreate de ANR, accesul navei fără întârzieri nejustificate la șantierul de reparații adecvat cel mai apropiat de portul de reținere, ales de comandantul navei și de autoritatea competentă din statul de pavilion, unde pot fi întreprinse acțiunile ulterioare adecvate. Aceste condiții trebuie să asigure că nava poate naviga fără riscuri pentru siguranța și sănătatea pasagerilor sau a echipajului, fără riscuri pentru celelalte nave ori fără a constitui o amenințare deosebită pentru mediul marin.

(2) În situația în care decizia de trimitere a unei nave într-un șantier de reparații este determinată de nerespectarea Rezoluției IMO A.744(18) în ceea ce privește fie documentația navei, fie deficiențe și defecțiuni structurale ale navei, ANR poate solicita ca, înainte de a se permite plecarea navei, să fie efectuate măsurători ale grosimii tablei impuse de situație, în portul de reținere.

(3) În circumstanțele prevăzute la alin. (1), ANR trebuie să notifice autorității competente a statului în care se află șantierul de reparații, părților prevăzute la art. 19 alin. (7) și oricărei alte autorități, după caz, toate condițiile stabilite pentru voiaj. În cazul în care ANR, ca autoritate implicată, este notificată de un stat membru asupra unei nave căreia i s-a permis să se îndrepte spre un șantier din România, în anumite condiții de siguranță, ANR trebuie să informeze autoritatea statului membru respectiv asupra măsurilor luate.

(4) ANR trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că li se refuză accesul în orice port sau zonă de ancoraj din România navelor menționate la alin. (1) care navighează pe mare, în situația în care:

a) acestea nu respectă condițiile stabilite de ANR;

b) refuză să respecte cerințele aplicabile ale convențiilor, neintrând în șantierul de reparații indicat.

Refuzul respectiv trebuie menținut până când proprietarul sau operatorul aduce dovezi satisfăcătoare pentru ANR care să ateste că nava corespunde în totalitate tuturor cerințelor aplicabile ale convențiilor. În cazul în care ANR este notificată de către un stat membru asupra unei nave căreia, datorită faptului că nu a respectat condițiile stabilite de acesta sau nu s-a îndreptat către șantierul indicat, i s-a emis ordin de refuz al accesului în orice port ori zonă de ancoraj din Uniunea Europeană, ANR trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că acelei nave i se interzice accesul în orice port sau zonă de ancoraj din România, până la o nouă notificare din partea acelui stat membru asupra faptului că ordinul de refuz al accesului a fost revocat.

(5) În cazurile prevăzute la alin. (4) lit. a) sau dacă șantierul indicat de un stat membru pentru reparații se află în România, iar nava a refuzat să intre în acel șantier, ANR trebuie să alerteze imediat autoritățile competente ale tuturor celorlalte state membre. Înainte de a solicita refuzul accesului în porturile din Uniunea Europeană, ANR poate solicita consultări cu administrația statului de pavilion al navei în cauză.

(6) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (4) și (5), accesul într-un anumit port sau zonă de ancoraj poate fi autorizat de către ANR în caz de forță majoră, din motive prioritare de siguranță sau pentru a reduce ori minimiza riscul de poluare sau pentru a remedia deficiențe, cu condiția ca proprietarul, operatorul ori comandantul navei în cauză să fi luat măsuri adecvate care să satisfacă cerințele ANR pentru a asigura manevra de intrare în port în siguranță.

Articolul 22

Profilul profesional al inspectorilor PSC

(1) Inspecțiile trebuie efectuate numai de inspectorii PSC care îndeplinesc criteriile de calificare prevăzute în anexa nr. 11 și care sunt autorizați de ANR să efectueze inspecții ale controlului statului portului.

(2) În cazul în care ANR nu poate asigura expertiza profesională necesară, inspectorul PSC poate fi asistat de orice persoană cu expertiza necesară în materie.

(3) Inspectorii care efectuează controlul statului portului și persoanele care îi asistă nu trebuie să aibă interese comerciale nici în portul în care are loc inspecția, nici la navele inspectate, iar inspectorii PSC nu trebuie să fie angajați de organizații neguvernamentale care emit certificate statutare și certificate de clasă sau care realizează controalele prealabile pentru emiterea certificatelor respective pentru nave ori să desfășoare activități în numele acestora.

(4) Fiecare inspector PSC trebuie să poarte asupra sa un document personal sub forma unui card de identitate, emis de ANR, în conformitate cu Directiva 96/40/CE a Comisiei din 25 iunie 1996 de instituire a unui model comun de carte de identitate pentru inspectorii care desfășoară controlul statului portului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 196 din 7 august 1996.

Modelul și conținutul cardului de identitate sunt prevăzute în anexa nr. 14.

(5) ANR trebuie să se asigure că sunt verificate competențele inspectorilor PSC și conformitatea acestora cu criteriile minime descrise în anexa nr. 11, înainte de a-i autoriza să efectueze inspecții și după aceea, periodic, ținând seama de sistemul de instruire menționat la alin. (7).

(6) ANR trebuie să se asigure că inspectorii PSC beneficiază de o instruire adecvată în raport cu modificările sistemului de control al statului portului, aplicat la nivelul Uniunii Europene, astfel cum prevede Directiva 2009/16/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind controlul statului portului (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 131 din 28 mai 2009 și amendamentele la convenții.

(7) Instruirea trebuie să se realizeze în conformitate cu sistemul Uniunii Europene armonizat de instruire și evaluare a competențelor inspectorilor PSC, elaborat de Comisia Europeană în cooperare cu statele membre ale Uniunii Europene.

Articolul 23

Rapoarte întocmite de piloți și autorități portuare

(1) Piloții angajați în manevra de acostare sau de plecare a navelor, în pilotarea navelor spre un port românesc ori a navelor în tranzit vor informa imediat ANR cu privire la deficiențe aparente, observate în timpul îndeplinirii obligațiilor lor de serviciu, care pot prejudicia navigația în siguranță a navei sau care pot constitui o amenințare pentru mediul marin.

(2) În cazul în care autoritățile portuare, în cursul exercitării normale a atribuțiilor de serviciu, constată că o navă aflată într-un port românesc prezintă deficiențe aparente care pot prejudicia siguranța navei sau pot constitui o amenințare pentru mediul marin trebuie să informeze imediat ANR.

(3) În conformitate cu alin. (1) și (2), ANR trebuie să se asigure că piloții și autoritățile portuare raportează, în format electronic, ori de câte ori este posibil, cel puțin următoarele informații:

a) datele de identificare a navei: numele navei, numărul IMO, indicativul de apel și pavilionul;

b) informații despre voiaj: ultimul port de escală și portul de destinație;

c) descrierea deficiențelor aparente găsite la bord.

(4) ANR trebuie să se asigure că sunt luate măsurile adecvate cu privire la deficiențele aparente notificate de piloți și de autoritățile portuare și trebuie să înregistreze detaliile acțiunilor întreprinse.

Articolul 24

Baza de date privind inspecțiile

(1) Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor acestei hotărâri, ANR va utiliza baza de date privind inspecțiile, întreținută și actualizată de către Comisia Europeană. Inspectorii PSC introduc datele despre nave în baza de date a Comisiei Europene având funcțiile enumerate la anexa nr. 12.

(2) ANR trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că informațiile privind ora efectivă de sosire și ora efectivă de plecare a oricărei nave care face escală în porturile sau zonele de ancoraj românești, împreună cu identificarea respectivului port sunt introduse în baza de date a inspecțiilor, prin intermediul sistemelor Uniunii Europene de schimb de informații maritime "SafeSeaNet", menționat la art. 3 lit. (s) din Directiva 2002/59/CE. Imediat după ce aceste informații au fost transferate în baza de date, prin intermediul "SafeSeaNet", ANR nu mai trebuie să furnizeze informațiile solicitate în conformitate cu pct. 1.2 și pct. 2, lit. a) și b) din anexa nr. 13 la prezenta hotărâre.

(3) ANR trebuie să se asigure că informațiile privind inspecțiile efectuate în conformitate cu prezenta hotărâre sunt transferate în baza de date privind inspecțiile, de îndată ce raportul de inspecție a fost finalizat sau reținerea a fost ridicată.

Informațiile transferate în baza de date privind inspecțiile trebuie să fie validate de către ANR în termen de 72 de ore, în vederea publicării.

Articolul 25

Schimbul de informații și cooperarea

ANR trebuie să se asigure că autoritățile portuare, precum și operatorii economici îi pun la dispoziție următoarele tipuri de informații aflate în posesia acestora:

a) informații notificate potrivit prevederilor art. 9;

b) informații privind navele care nu au notificat oricare dintre informații în conformitate cu Directiva 2009/16/CE, cu Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2000 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de marfă, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 332 din 28 decembrie 2000, cu Directiva 2002/59/CE, precum și cu Regulamentul (CE) nr. 725/2004, după caz;

c) informații privind navele care au navigat fără a se fi conformat dispozițiilor art. 7 sau 10 din Directiva 2000/59/CE;

d) informații privind navele cărora li s-a refuzat intrarea într-un port sau care au fost expulzate din port pe motive de securitate;

e) informații privind deficiențele aparente în conformitate cu art. 23.

Articolul 26

Rambursarea cheltuielilor

(1) În cazul în care inspecțiile prevăzute la art. 13 și 14 confirmă sau descoperă deficiențe în legătură cu cerințele unei convenții, care impun reținerea unei nave, toate costurile legate de inspecții, în orice perioadă contabilă normală, trebuie să fie suportate de proprietarul navei, de operator sau de reprezentantul acestuia în România.

(2) Contravaloarea cheltuielilor legate de inspecțiile efectuate de ANR, în conformitate cu dispozițiile art. 16 și art. 21 alin. (4), trebuie să fie suportate de proprietarul sau operatorul navei.

(3) În cazul reținerii unei nave, toate costurile legate de reținerea în port trebuie să fie suportate de proprietarul sau operatorul navei.

(4) Ridicarea reținerii navei nu se va face decât după acoperirea integrală a cheltuielilor sau a depunerii unei garanții suficiente pentru asigurarea rambursării costurilor.

Articolul 27

Date pentru monitorizarea aplicării

ANR trebuie să pună la dispoziția Comisiei Europene informațiile prevăzute în anexa nr. 13, la intervalele stabilite în aceasta.

Articolul 28

Sancțiuni

(1) Constituie contravenții, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, următoarele fapte și se sancționează după cum urmează:

a) încălcarea standardelor internaționale pentru siguranța și securitatea navelor, prevenirea poluării și asigurarea condițiilor de muncă și viață la bordul navelor maritime care arborează pavilion străin, constatată prin controlul statului portului, astfel:

1. cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru reținerea navei ca urmare a unui cumul de deficiențe sau pentru 1-5 deficiențe de reținere înscrise în raportul de inspecție;

2. cu amendă de la 11.000 lei la 15.000 lei pentru reținerea navei, pentru 6-10 deficiențe de reținere înscrise în raportul de inspecție;

3. cu amendă de la 16.000 lei la 30.000 lei pentru reținerea navei, pentru 11 sau mai multe deficiențe de reținere înscrise în raportul de inspecție;

b) omiterea transmiterii sau transmiterea cu întârziere de către comandant, operator sau agentul navei a informațiilor privind navele eligibile pentru inspecțiile obligatorii extinse către ANR, după cum urmează:

1. cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei, dacă informațiile privind sosirea navei într-un port de destinație românesc nu sunt transmise sau sunt transmise cu mai puțin de 72 de ore înainte de timpul estimat de sosire a navei, în situația în care voiajul spre România durează mai mult de 72 de ore;

2. cu amendă de la 16.000 lei la 20.000 lei, dacă informațiile privind sosirea navei într-un port de destinație românesc nu sunt transmise sau sunt transmise după părăsirea portului sau a zonei de ancoraj anterioare, în situația în care voiajul spre România durează mai puțin de 72 de ore.

(la 29-01-2025, Alineatul (1) , Articolul 28 a fost modificat de Articolul 24 din HOTĂRÂREA nr. 1.704 din 18 decembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1324 din 30 decembrie 2024 )

(i) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, dacă informațiile privind sosirea navei într-un port de destinație românesc nu sunt transmise sau sunt transmise cu mai puțin de 72 de ore înainte de timpul estimat de sosire a navei, în situația în care voiajul spre România durează mai mult de 72 de ore;

(ii) cu amendă de la 8.000 lei la 12.000 lei, dacă informațiile privind sosirea navei într-un port de destinație românesc nu sunt transmise sau sunt transmise după părăsirea portului sau a zonei de ancoraj anterioare, în situația în care voiajul spre România durează mai puțin de 72 de ore.

(2) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către inspectorul PSC care efectuează controlul.

(3) Acolo unde fapta contravențională nu prevede în mod expres persoana care se face vinovată de săvârșirea faptei și este trecut la modul generic unei nave sau la bordul navei, sancțiunea contravențională se aplică comandantului navei, care este reprezentantul legal al proprietarului ori operatorului navei.

(4) Contravențiilor le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 29

Punere în aplicare și notificare

(1) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și ANR vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

(2) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii va comunica Comisiei Europene textele principalelor dispoziții de drept intern adoptate în domeniul reglementat de Directiva 2009/16/CE.

Articolul 30

Intrarea în vigoare

Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2011.

Articolul 32

Abrogare

Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:

a) Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 256/2006 privind standardele internaționale pentru siguranța navelor, prevenirea poluării și asigurarea condițiilor de muncă și viață la bordul navelor maritime care arborează pavilion străin (controlul statului portului), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 15 martie 2006;

b) art. 3 lit. p) și s) din Hotărârea Guvernului nr. 876/2007 pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor la regimul transporturilor navale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 15 august 2007, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 33

Toate trimiterile din prezenta hotărâre la convențiile, codurile și rezoluțiile internaționale, inclusiv la certificate și alte documente, se consideră a fi trimiteri la respectivele convenții, coduri și rezoluții internaționale în versiunile lor actualizate.

(la 28-10-2015, Art. 33 a fost introdus de pct. 13 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 823 din 30 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 28 octombrie 2015. )

Prezenta hotărâre transpune Directiva 2009/16/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind controlul statului portului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 131 din 28 mai 2009, și Directiva 96/40/CE a Comisiei din 25 iunie 1996 de instituire a unui model comun de carte de identitate pentru inspectorii care desfășoară controlul de stat în port, publicată în Jurnalul Oficial al Comunității Europene nr. L 196 din 7 august 1996.

PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Bogdan Mănoiu Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

București, 4 august 2010.

Nr. 811.

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.