Capitolul II — Dispoziții generale

(1) Analiza rezonabilității valorilor cuprinse în bugetele orientative care vor sta la baza contractelor/ acordurilor/ordinelor/deciziilor de finanțare reprezintă:

(2) Modalitățile de realizare a analizei prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:

(3) În cazul analizei rezonabilității prețurilor cuprinse în contractele de furnizare de bunuri, lucrări și servicii se aplică metoda descrisă la alin. (2) lit. b) și această analiză este obligatorie pentru beneficiarii care nu au calitatea de autoritate contractantă conform prevederilor legislației în vigoare.

(4) În cazul în care se constată că bugetul prevăzut la alin. (1) nu este fundamentat în mod adecvat, respectiv că valorile cuprinse în acesta nu sunt susținute de o justificare corectă nici în ceea ce privește nivelul prețurilor utilizate și nici în ceea ce privește raportul dintre investiția realizată și rezultatul așteptat, se solicită beneficiarului o micșorare corespunzătoare a bugetului orientativ.

(1) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația ca înainte de efectuarea către beneficiar a plății finale, respectiv de onorarea cererii de rambursare finală, să verifice gradul în care au fost realizați toți indicatorii de rezultat/de output/obiective stabiliți prin contractele/acordurile/ordinele/deciziile de finanțare.

(2) Abrogat.

(3) În situația în care, după finalizarea proiectelor, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene sesizează că nu sunt respectate cerințele de durabilitate/sustenabilitate prevăzute de reglementările aplicabile, aceste autorități aplică principiul proporționalității prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare ordonanță, pe baza procedurilor proprii, în scopul stabilirii creanțelor bugetare.

(1) În aplicarea art. 7 alin. (1) din ordonanță, în situația în care autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene identifică, ca urmare a verificărilor administrative și la fața locului, o posibilă abatere, pentru confirmarea căreia sunt necesare investigații suplimentare, acestea pot solicita structurilor de control prevăzute la art. 20 din ordonanță investigarea caracterului eligibil al sumelor solicitate la plată/rambursare de beneficiar, înainte ca aceste sume să fie acordate beneficiarului, iar rezultatul acestei investigații suplimentare este consemnat într-o notă de control.

(2) Forma și conținutul notei de control prevăzute la alin. (1) sunt stabilite de fiecare autoritate cu competențe în gestionarea fondurilor europene, în funcție de specificul activității sale.

(3) Nota de control se aprobă de către conducerea autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene.

(1) În aplicarea prevederilor art. 8 alin. (1) și (1^1) din ordonanță, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a sesiza de îndată Parchetul European și de a informa Departamentul pentru lupta antifraudă - DLAF sau de a sesiza de îndată DLAF și organele de urmărire penală în situațiile în care nu sunt îndeplinite condițiile pentru sesizarea Parchetului European, în situațiile în care, în urma verificărilor administrative, precum și ca urmare a verificărilor la fața locului, identifică indicii de fraudă, respectiv de a transmite toate informațiile pe care le dețin.

(2) Sistemele și indicatorii de fraudă ce trebuie avuți în vedere, în baza principiului bunelor practici, în scopul identificării indiciilor privind o posibilă fraudă, în situațiile în care evaluarea riscurilor indică un risc de fraudă ridicat, sunt prevăzuți în anexa nr. 1.

(1) În cazul în care constată abateri de la prevederile art. 13 alin. (2) și ale art. 14 alin. (1) din ordonanță referitoare la conflictul de interese, deciziile autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene și ale structurilor de control cu privire la nivelul sancțiunii pe care o aplică trebuie luate, pentru fiecare caz în parte, ținând cont de următoarele elemente:

(2) În aplicarea prevederilor art. 11 alin. (6) din ordonanță, persoanele obligate să depună o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu se află în niciuna dintre situațiile prevăzute la art. 61 alin. (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1.046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2018 vor utiliza formatul standard prevăzut în anexa nr. 9.

(1) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația completării unui formular, denumit suspiciune de neregulă/suspiciune de fraudă, pentru toate constatările cu implicații financiare și pentru toate sesizările înregistrate în condițiile art. 18 alin. (2) din ordonanță, pentru care s-au putut identifica programul, schema de plată, operațiunea și/sau beneficiarul, care este transmis către structurile de control competente.

(2) Forma și conținutul formularului menționat la alin. (1) sunt prevăzute în anexa nr. 2. Formularul se utilizează pentru toate programele, cu excepția acelora în cazul cărora conținutul acestuia a fost deja agreat de Comisia Europeană într-o formă diferită.

(3) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația înregistrării suspiciunilor de neregulă într-un Registru al neregulilor, care trebuie să conțină cel puțin informațiile prevăzute în anexa nr. 3, cu excepția programelor pentru care conținutul acestuia a fost deja agreat de Comisia Europeană într-o formă diferită.

(4) În aplicarea prevederilor art. 32 din ordonanță, formularul "Suspiciune de neregulă/Suspiciune de fraudă" se întocmește numai pentru sume plătite de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene sau structurile cu funcții de plată care acționează în numele acestora, organismele de implementare pentru măsurile din domeniul transporturilor ale Programului ex-ISPA și beneficiarii proiectelor finanțate în sistem centralizat de Comisia Europeană din fonduri europene și/sau din fonduri publice naționale aferente acestora.

(1) În vederea fundamentării procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare sau a clarificării unor aspecte referitoare la acesta/aceasta, structura de control sau, după caz, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene poate utiliza rezultatele investigațiilor altor instituții/structuri abilitate prin lege care au identificat abateri privind aplicarea prevederilor legislației naționale, inclusiv în domeniul achizițiilor publice, și poate solicita acestora informațiile suplimentare necesare și, în plus, poate solicita puncte de vedere ori informații oricăror alte entități publice sau structuri de specialitate, în limita prevederilor legale aplicabile; termenul de finalizare a misiunilor de verificare poate fi prelungit cu durata necesară obținerii acestor puncte de vedere/informații, dar cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (24) din ordonanță.

(2) Entitățile publice/Structurile de specialitate au obligația de a răspunde solicitărilor prevăzute la alin. (1), cu prioritate, în cadrul termenului stabilit de legislația aplicabilă acestora.

(3) În cazul în care pe parcursul activității de constatare a neregulii se identifică necesitatea extinderii verificărilor la aspecte care nu au fost avute în vedere la emiterea suspiciunii, se va întocmi o notă justificativă și mandatul va fi modificat în mod corespunzător.

(4) Proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare se prezintă spre aprobare conducerii instituției publice în cadrul căreia funcționează structura de control sau, după caz, conducerii autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene care l-a întocmit, însoțit de punctul de vedere exprimat de structura verificată, după caz.

(5) Înainte de aprobare, proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare se prezintă structurii verificate, acordându-se acesteia posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere. Atunci când este emis în format electronic, cu semnătură electronică calificată conform prevederilor legale în vigoare, acesta se comunică prin funcționalitățile disponibile ale sistemului informatic sau prin alte funcționalități disponibile la nivelul autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene, precum și ale beneficiarilor.

(6) Termenul de 5 zile lucrătoare, în care structura verificată are dreptul să prezinte în scris structurii de control punctul său de vedere cu privire la constatările acesteia, se calculează de la data primei zile lucrătoare care urmează datei transmiterii prin sistemul informatic sau prin alte funcționalități disponibile a acestor documente.

(7) Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare/Procesul-verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, ale căror modele sunt prevăzute în anexa nr. 4/ anexa nr. 5/anexa nr. 8, emis în format letric, se întocmește în 3 exemplare originale, dintre care unul pentru structura verificată, unul pentru organul emitent și unul pentru organele de executare ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, dacă este cazul, cu excepția cazurilor în care, în funcție de procedurile interne ale autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene/structurii de control, poate fi întocmit în mai multe exemplare originale.

(8) Pentru documentele emise în format letric, procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare/procesul-verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate se comunică debitorului, în următoarea ordine, prin:

(9) Pentru documentele emise în format letric, data comunicării titlului de creanță poate fi, după caz:

(10) În ipoteza descrisă la art. 34 alin. (3^1) din ordonanță, data comunicării titlului de creanță este prima zi lucrătoare care urmează datei transmiterii prin sistemul informatic a documentelor.

(11) În cazul în care se constată o neregulă determinată de necorelarea/neconcordanța dintre normele metodologice de punere în aplicare a unei legi sau a unei ordonanțe de urgență cu prevederile legii sau ale ordonanței de urgență sau dintre legislația națională și reglementările europene, în procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare se menționează că sumele reprezentând creanțe bugetare se recuperează de autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene - în conturile programelor europene respective și/sau în conturile de la bugetul de stat aferente acestora și nu se completează rubrica «Debitor» - din:

(1) În situațiile în care structurile de control prevăzute la art. 20 din ordonanță identifică nereguli care prezintă indicii privind o posibilă fraudă, acestea au obligația de a sesiza de îndată Parchetul European cu informarea Departamentului pentru luptă antifraudă sau, după caz, Departamentul pentru lupta antifraudă și organele de urmărire penală, conform prevederilor art. 8 alin. (1) și (1^1) din ordonanță, și de a transmite acestora toate informațiile pe care le dețin.

(2) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația informării autorităților de certificare/ organismului care îndeplinește funcția contabilă, prin intermediul formularului «Suspiciune de neregulă/Suspiciune de fraudă» prevăzut la art. 9 alin. (1), în legătură cu toate cazurile în care au sesizat Parchetul European și/sau Departamentul pentru lupta antifraudă și organele de urmărire penală.

(3) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a înregistra suspiciunile de fraudă în Registrul neregulilor prevăzut la art. 9 alin. (3).

(1) În aplicarea art. 28 din ordonanță, stabilirea valorii corecțiilor financiare prin aplicarea coeficienților de corecție prevăzuți în anexa la ordonanță se face cu încadrarea corectă a prevederilor actelor normative încălcate în categoria de abateri descrisă de aceasta.

(2) Modelul Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare este prevăzut în anexa nr. 5.

(1) Actele și/sau faptele necunoscute la data efectuării verificărilor, prevăzute la art. 31 alin. (1) din ordonanță, sunt cuprinse, fără a se limita la acestea: în sesizări, în rapoarte de control/audit interne finale, rapoarte de audit privind urmărirea implementării recomandărilor, rapoarte privind verificarea îndeplinirii funcțiilor delegate organismelor intermediare sau externe ori în hotărâri definitive pronunțate de instanțele judecătorești, primite de către autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene după data emiterii procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare inițial/notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare.

(2) În aplicarea prevederilor art. 31 alin. (2) din ordonanță, în situația emiterii unui act de îndreptare a titlului de creanță, pentru eventuale diferențe necesare pentru stabilirea corectă a prejudiciului, se va utiliza formatul prevăzut în anexa nr. 10.

(3) În cazul în care nu este necesară reluarea misiunii de control în urma soluționării unei contestații, se poate emite un act de îndreptare a titlului de creanță, strict în aplicarea deciziei de soluționare a contestației.

(4) Decizia de anulare a titlului de creanță se emite în aplicarea prevederilor art. 31 alin. (4) și (5) din ordonanță, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11.

(5) În aplicarea prevederilor art. 21 alin. (18) din ordonanță, în cazul erorilor de calcul/scriere, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene sau autoritățile de certificare/ organismele care îndeplinesc funcția contabilă vor întocmi un act de rectificare la titlul de creanță, care va face parte integrantă din titlul de creanță, conform formatului prevăzut în anexa nr. 12.

(1) Cuantumul creanței bugetare se calculează ținând cont de sumele plătite/rambursate, în baza acordurilor/contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare, către beneficiari sau în numele acestora direct către contractori ori către bugetul de stat cu titlu de rambursare, în cazul beneficiarilor prevăzuți la art. 40 alin. (2) din ordonanță, din:

(2) Sumele plătite/rambursate prevăzute la alin. (1) și la art. 32 din ordonanță nu cuprind sumele alocate în bugetele ordonatorilor principali de credite din instituțiile cu rol de autorități cu competențe în gestionarea fondurilor europene/organisme intermediare, transferate beneficiarilor prevăzuți la art. 40 alin. (2) din ordonanță în scopul efectuării de către aceștia a cheltuielilor necesare implementării proiectelor din domeniul public, acolo unde mecanismele bugetare prevăd un astfel de sistem de finanțare.

(1) În Registrul debitorilor se înscriu titlurile de creanță și sumele plătite necuvenit, din eroare, recuperate prin încasarea în contul autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene.

(2) Registrul debitorilor trebuie să conțină cel puțin informațiile prevăzute în anexa nr. 3, cu excepția programelor pentru care conținutul acestuia a fost deja agreat de Comisia Europeană într-o formă diferită, cum ar fi programele de finanțare a politicii agricole comune.

(1) Deducerea creanțelor bugetare din plățile/rambursările la care beneficiarul are dreptul se realizează cu condiția emiterii în prealabil a unui titlu de creanță.

(2) În situația în care beneficiarul își exprimă acordul scris, deducerea poate fi aplicată și înaintea expirării termenului de plată corespunzător titlului de creanță emis de către structura de control prevăzută la art. 20 din ordonanță; în acest caz deducerea se aplică la suma solicitată la rambursare.

(1) În situația prevăzută la art. 45 alin. (4) din ordonanță, autoritatea competentă va institui măsuri asigurătorii și va dispune ducerea acestora la îndeplinire de către organul fiscal al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.

(2) În vederea instituirii măsurilor asigurătorii se va utiliza modelul deciziei prevăzute în anexa nr. 6.

(1) Mecanismul recuperării creanțelor bugetare rezultate din nereguli pentru care au fost stabilite ca debitori instituții publice finanțate integral din bugetul de stat, prevăzut la art. 40 alin. (2) din ordonanță, se aplică și când acestea sunt beneficiari de fonduri europene și când au calitatea de autorități cu competențe în gestionarea fondurilor europene.

(2) Modelul referatului pe baza căruia se solicită unităților Trezoreriei Statului recuperarea sumelor constatate ca nereguli din conturile de venituri ale statului în vederea reîntregirii conturilor fondurilor europene este prevăzutîn anexa nr. 7.

(3) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene întocmesc și prezintă referatele, prevăzute la alin. (2), la unitățile Trezoreriei Statului - la care autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene sau, după caz, structurile cu funcții de plată care acționează în numele acestora au virat inițial sumele respective în conturile de venituri ale statului - numai după ce titlurile de creanță au devenit executorii și stingerea creanțelor bugetare nu s-a putut realiza prin încasare sau prin deducere din plățile/rambursările următoare la care beneficiarii sunt îndreptățiți.

(4) În cazul în care se constată nereguli care provin din necorelarea/neconcordanța dintre normele metodologice de punere în aplicare a unei legi sau a unei ordonanțe de urgență cu prevederile legii sau ale ordonanței de urgență sau între legislația națională și reglementările europene pentru care, din acest motiv, nu se poate stabili un debitor, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene întocmesc și prezintă referatele la unitățile de trezorerie a statului la care au virat inițial sumele respective în conturile de venituri ale statului sau, după caz, întocmesc deschiderea de credite bugetare, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (11) lit. a), în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare.

(1) Dobânda datorată pentru neachitarea la termen a obligațiilor prevăzute în titlul de creanță se calculează la sumele rămase de plată, stabilite și/sau exprimate în lei, din prima zi de după expirarea termenului de plată stabilit în titlul de creanță, până la data stingerii acesteia, cu excepția creanțelor provenite din ajutorul de stat/de minimis acordat ilegal sau utilizat abuziv și cazului în care normele Uniunii Europene și/sau legislația națională aferentă sau ale donatorului public internațional prevăd altfel, pentru care dobânda se calculează de la data plății ajutorului de stat/de minimis constatat ca acordat ilegal sau utilizat abuziv și până la data recuperării integrale a ajutorului.

(2) Modelul Procesului-verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate este prevăzut în anexa nr. 8.

(3) În cazul neregulilor reprezentând ajutorul de stat/de minimis constatat ca acordat ilegal sau utilizat abuziv, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene care au emis procesul-verbal de constatare a neregulilor emit două procese-verbale de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, astfel: unul pentru perioada de la data plății ajutorului până la data comunicării procesului-verbal de constatare a neregulilor și unul pentru perioada de la data comunicării procesului-verbal de constatare a neregulilor până la data recuperării efective a ajutorului.

(1) În vederea asigurării desfășurării activității de înregistrare, monitorizare și raportare a neregulilor, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația numirii unui ofițer de nereguli.

(2) Principalele atribuții ale ofițerului de nereguli sunt:

(3) Unele atribuții prevăzute la alin. (2), cum este gestionarea Registrului debitorilor, pot fi îndeplinite de diferite structuri ale autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene, în funcție de organizarea internă a acestora.

(1) Structura de control prevăzută la art. 20 alin. (2) lit. d) din ordonanță este o structură de specialitate care funcționează în cadrul Ministerului Finanțelor, independent de autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene și de autoritățile de certificare/organismele care îndeplinesc funcția contabilă.

(2) Structura, numărul de personal și competențele acestei structuri se stabilesc, cu respectarea prevederilor ordonanței, prin ordin al ministrului finanțelor publice.

(3) Structura de control prevăzută la alin. (1) constată abaterile prevăzute la art. 60 din ordonanță, cu ocazia misiunilor de verificare organizate în vederea constatării unor nereguli în aplicarea art. 20 alin. (2) lit. d) din ordonanță.

(1) Valoarea abaterilor/corecțiilor financiare prevăzute în anexa la ordonanță se calculează astfel:

(2) Sumele plătite beneficiarului la care se referă alin. (1) nu cuprind sumele alocate în bugetele ordonatorilor principali de credite din instituțiile cu rol de autorități cu competențe în gestionarea fondurilor europene/organisme intermediare, transferate beneficiarilor prevăzuți la art. 40 alin. (2) din ordonanță în scopul efectuării de către aceștia a cheltuielilor necesare implementării proiectelor din domeniul public, acolo unde mecanismele bugetare prevăd un astfel de sistem de finanțare.