Anexă

(1) Evaluarea inspectorilor judiciari are ca obiectiv stabilirea nivelului de competență profesională al acestora și vizează îmbunătățirea performanțelor profesionale și creșterea eficienței activității Inspecției Judiciare.

(2) Procesul de evaluare a inspectorilor judiciari implică parcurgerea următoarelor etape: analiza datelor care conțin rezultatele activității profesionale a inspectorului judiciar evaluat, autoanaliza și autoaprecierea, interviul de evaluare și acordarea calificativului.

(1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de performanță profesională, inspectorii judiciari sunt supuși anual unei evaluări privind eficiența, calitatea activității și integritatea.

(2) În cazul inspectorilor judiciari numiți în funcții de conducere, evaluarea se face și asupra modului de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.

(1) Eficiența activității desfășurate de inspectorii judiciari se apreciază în funcție de următorii indicatori:

a) capacitatea de organizare, planificare și stabilire a priorităților în efectuarea lucrărilor repartizate spre soluționare;

b) operativitatea soluționării lucrărilor, în raport cu volumul de activitate și complexitatea cauzelor soluționate;

c) respectarea termenului legal de soluționare a lucrărilor;

d) respectarea termenelor administrative stabilite de conducerea Inspecției Judiciare.

(2) Indicatorii de evaluare a eficienței activității inspectorilor judiciari sunt stabiliți prin raportare la volumul de activitate al direcției de inspecție judiciară din care face parte inspectorul judiciar, la volumul de activitate al inspectorului judiciar evaluat la complexitatea lucrărilor repartizate spre soluționare.

(3) La analizarea și notarea indicatorilor prevăzuți la alin. (1) sunt luate în considerare și celelalte activități desfășurate de inspectorii judiciari pe baza dispozițiilor din legi și regulamente.

(1) Calitatea activității inspectorilor judiciari se apreciază în funcție de următorii indicatori:

a) capacitatea de analiză și sinteză;

b) coerența în exprimare, acuratețea raționamentului juridic și rigoarea expunerii;

c) argumentația clară și logică.

(2) La evaluarea altor activități desfășurate de inspectorii judiciari pe baza unor dispoziții din legi și regulamente se iau în considerare următorii indicatori:

a) frecvența verificărilor efectuate la compartimentul sau, după caz, instituția respectivă;

b) soluționarea corespunzătoare a deficiențelor constatate;

c) întocmirea în termen și verificarea corespunzătoare a lucrărilor;

d) activitatea purtătorului de cuvânt.

a) respectarea standardelor de conduită stabilite prin lege și Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005;

b) sancțiuni disciplinare irevocabile, aplicate în perioada suspusă evaluării;

c) imparțialitatea.

a) capacitatea de organizare, previzionare și planificare a activităților;

b) repartizarea echilibrată și echitabilă a atribuțiilor de serviciu;

c) organizarea eficientă a activității direcției pe care o conduce, gestionarea eficientă a resurselor umane, materiale și financiare, în raport cu atribuțiile legale;

d) respectarea dispozițiilor privind repartizarea aleatorie a lucrărilor;

e) gestionarea informațiilor;

f) rezolvarea cu celeritate a lucrărilor specifice activității de conducere;

g) monitorizarea activității inspectorilor judiciari în ceea ce privește rezolvarea în termen a lucrărilor.

a) capacitatea de identificare și înlăturare a deficiențelor, prin măsuri adecvate;

b) managementul situațiilor de criză;

c) verificarea periodică a activității direcției pe care o conduce.

a) capacitatea de organizare și motivare a personalului din subordine;

b) aptitudinea de valorificare a potențialului profesional al personalului din subordine.

a) inițiativa și promptitudinea în luarea deciziilor;

b) capacitatea de adaptare rapidă;

c) asumarea răspunderii măsurilor dispuse, inclusiv în cazul actelor de indisciplină;

d) disponibilitatea de delegare a atribuțiilor;

e) rezistența la stres.

a) comportamentul și comunicarea cu personalul din subordine, alte instituții și mass-media;

b) asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul Inspecției Judiciare;

c) transparența actului decizional;

d) obiectivitatea și imparțialitatea în luarea deciziilor;

e) asigurarea unui climat de muncă adecvat.

(1) Integritatea inspectorilor judiciari care ocupă funcții de conducere se apreciază în funcție de indicatorii prevăzuți la art. 6.

(2) Calitatea activității de execuție a inspectorilor judiciari cu funcții de conducere, în cazul în care a fost desfășurată și o astfel de activitate pe parcursul mandatului, este evaluată pe baza indicatorilor prevăzuți la art. 5.

(3) În situația în care inspectorul judiciar este evaluat atât pentru funcția de execuție, cât și pentru funcția de conducere, în raportul de evaluare se acordă o singură notă la indicatorul "integritate".

(1) Evaluarea activității profesionale a inspectorilor judiciari se realizează de o comisie, constituită din inspectorul-șef și doi membri aleși de Adunarea generală a inspectorilor judiciari.

(2) Adunarea generală a inspectorilor judiciari este legal constituită în prezența a cel puțin două treimi din inspectorii judiciari în funcție, iar hotărârile adunării generale se iau cu votul majorității membrilor prezenți.

(3) În adunarea generală a inspectorilor judiciari sunt aleși și doi membri supleanți care participă la activitatea de evaluare în cazul imposibilității de exercitare a atribuțiilor de către membrii titulari.

(4) Președintele comisiei de evaluare este inspectorul-șef al Inspecției Judiciare.

(5) În situațiile de imposibilitate de exercitare a funcției de către inspectorul-șef, din motive obiective, acesta este înlocuit de drept de inspectorul-șef adjunct.

(6) Evaluarea activității profesionale a membrilor comisiei de evaluare, cu excepția inspectorului-șef și al inspectorului-șef adjunct, este realizată de o comisie formată din inspectorul-șef, inspectorul-șef adjunct și membrii supleanți.

(1) Membrii comisiei de evaluare, precum și membrii supleanți sunt aleși de Adunarea generală a inspectorilor judiciari, în funcție de următoarele criterii: pregătirea și experiența profesională, recunoașterea reputației profesionale în cadrul colectivului și abilitățile de comunicare.

(2) Membrii comisiei de evaluare și membrii supleanți sunt aleși pentru o perioadă de 2 ani, cu posibilitatea realegerii o singură dată.

(3) Comisia de evaluare funcționează cu participarea tuturor membrilor și hotărăște cu majoritatea voturilor acestora.

(4) Culegerea datelor și informațiilor necesare evaluării, precum și constatările preliminare pot fi făcute de către oricare dintre membrii comisiei de evaluare.

(5) În cazul în care un membru al comisiei de evaluare se află în imposibilitate de a exercita atribuțiile de evaluator, din motive obiective, evaluarea se va efectua după înlocuirea acestuia cu membrul supleant.

(6) Există incompatibilitate între membrii comisiei de evaluare și inspectorul judiciar evaluat în următoarele situații:

a) când unul dintre membrii comisiei de evaluare este soț, rudă sau afin până la al patrulea grad inclusiv, cu inspectorul judiciar evaluat;

b) când există sau a existat în perioada de 5 ani înainte de evaluare un litigiu între unul dintre membrii comisiei de evaluare și inspectorul judiciar evaluat.

(7) Dacă un membru al comisiei de evaluare se află într-o situație care, deși nu se încadrează în cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. (6), este de natură să îi afecteze obiectivitatea în evaluarea unui inspector judiciar, acesta are obligația de a anunța de îndată președintele comisiei de evaluare.

(8) În situațiile prevăzute la alin. (6) și (7) membrul comisiei de evaluare, care este incompatibil, este înlocuit de un membru supleant.

(1) Activitatea de evaluare a activității profesionale a inspectorilor judiciari se desfășoară pe parcursul întregii perioade de un an.

(2) Comisia de evaluare întocmește un dosar de evaluare pentru fiecare inspector judiciar, dosar care cuprinde procesul-verbal încheiat anual, raportul de evaluare final, precum și observațiile și obiecțiunile inspectorului judiciar evaluat.

(1) Pentru fiecare inspector judiciar se întocmește anual un proces-verbal în care se menționează date privind eficiența, calitatea activității profesionale și integritatea.

(2) Pentru evaluarea calității lucrărilor inspectorilor judiciari, atât inspectorul judiciar evaluat, cât și comisia selecționează, fiecare, un număr de cel puțin 10 lucrări apreciate ca relevante pentru activitatea desfășurată în anul pentru care se efectuează evaluarea.

(3) Consiliul Superior al Magistraturii comunică, la cererea comisiei de evaluare, datele din mapele profesionale ale inspectorilor judiciari, pe care aceasta le consideră relevante pentru activitatea de evaluare.

(1) Raportul de evaluare a activității profesionale are caracter confidențial, se întocmește separat pentru fiecare inspector judiciar, pe baza proceselor-verbale anuale, după care se comunică celui evaluat.

(2) Raportul de evaluare cuprinde descrierea activităților desfășurate de comisia de evaluare, fișa de evaluare, eventualele recomandări făcute inspectorului judiciar evaluat și se întocmește în 3 exemplare, dintre care unul se comunică inspectorului judiciar, unul se păstrează la dosarul de evaluare, iar unul se atașează la mapa profesională.

(3) Prin raportul de evaluare a activității profesionale a inspectorului judiciar se acordă unul dintre următoarele calificative: "Foarte bine", "Bine", "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător".

(4) Înainte de întocmirea raportului final de evaluare, comisia întocmește un proiect de raport care se comunică inspectorului judiciar, acesta având dreptul de a formula obiecțiuni, în termen de 15 zile de la primirea proiectului.

(5) Observațiile și obiecțiunile se depun la comisia de evaluare care se pronunță asupra acestora în termen de 15 zile. În situația în care observațiile sau obiecțiunile inspectorului judiciar se admit, se fac modificările corespunzătoare în cuprinsul raportului de evaluare.

(1) Fiecare indicator se notează cu note cuprinse între 1 și 10, iar fiecare notă acordată se motivează, făcându-se, dacă este cazul, recomandările necesare.

(2) În cazul în care există subindicatori, nota acordată la indicatorul respectiv reprezintă media aritmetică a notelor acordate la subindicatorii corespunzători acestui criteriu.

(3) Nota obținută de inspectorul judiciar evaluat la fiecare criteriu de evaluare reprezintă media aritmetică a notelor acordate la indicatorii corespunzători acestui criteriu.

(4) Calificativul se acordă în funcție de media aritmetică a notelor obținute de inspectorul judiciar evaluat la fiecare criteriu de evaluare, astfel:

(1) Inspectorii judiciari nemulțumiți de calificativul acordat pot face contestație la secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la comunicare.

(2) Contestația se depune la președintele comisiei de evaluare, care în cursul aceleiași zile o transmite secției competente din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu raportul de evaluare, însoțit de copii ale documentelor avute în vedere la evaluare și punctul de vedere al comisiei cu privire la contestația formulată.

(3) Pentru soluționarea contestației secțiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere inspectorului-șef sau inspectorului judiciar evaluat orice informații pe care le consideră necesare, iar citarea inspectorului judiciar pentru a fi audiat este obligatorie.

(4) Hotărârile secțiilor pot fi atacate la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, conform art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, în termen de 5 zile de la comunicare.

(5) Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive și irevocabile.