Capitolul VI — Organizarea activităților specifice

(1) Programul zilnic se stabilește prin Regulamentul de ordine interioară și cuprinde totalitatea activităților în care sunt implicate persoanele private de libertate în cursul unei zile. Programul zilnic poate fi diferențiat în raport de vârstă, stare de sănătate, tipul activităților desfășurate, anotimp, precum și în raport de zilele de repaus.

(2) Pentru persoana privată de libertate bolnavă, internată într-o unitate spitalicească, precum și pentru femeia gravidă, programul zilnic este stabilit de medicul curant.

(3) Administrația centrului are obligația de a aduce la cunoștința persoanei private de libertate programul zilnic prin afișarea acestuia în locuri vizibile.

(4) Dispozițiile alin. (3) sunt aplicabile și în situația în care programul zilnic suferă modificări sau completări.

(1) În timpul zilei, de la deșteptare până la stingere, dacă nu participă la efectuarea actelor de urmărire penală, persoana privată de libertate desfășoară activitățile stabilite în programul zilnic.

(2) În programul zilnic este stipulat, pe ore, timpul aflat la dispoziția persoanei private de libertate și cel de odihnă, precum și timpul destinat desfășurării activităților administrativ- gospodărești, de curățenie, de igienă, de plimbare, de recreere și de exercitare a unor drepturi.

(3) În timpul destinat recreerii, persoana privată de libertate poate citi presa, asculta programul radio, urmări emisiunile de televiziune ori desfășura alte activități precum șah, remi, domino, go etc., în camera de deținere sau în alte spații special amenajate în cadrul centrului, cu respectarea normelor de ordine interioară și a criteriilor de separare.

(1) De la ora stingerii până la ora deșteptării, persoana privată de libertate nu se scoate din camera de deținere.

(2) Face excepție de la prevederile alin. (1) persoana privată de libertate aflată în următoarele situații:

(1) Ascultarea persoanei reținute sau arestate preventiv în curs de urmărire penală aflată în centru de către autoritățile statului prevăzute la art. 51 din Lege, se realizează în condițiile art. 258 din Regulamentul de aplicare a Legii.

(2) Ascultarea deținutului aflat în centre de către autoritățile statului prevăzute la art. 51 din Lege se face cu acordul procurorului care supraveghează sau efectuează urmărirea penală.

(1) Cu ocazia predării-primirii serviciului în fiecare centru se efectuează apelul persoanelor private de libertate.

(2) Apelul constă în identificarea tuturor persoanelor private de libertate existente în centru la momentul efectuării acestuia.

(3) Prin efectuarea apelului se realizează verificarea prezenței persoanelor private de libertate, precum și identificarea unor probleme, prevenirea, identificarea și împiedicarea producerii unor eventuale acțiuni ale persoanelor private de libertate contrare ordinii interioare.

(4) În timpul predării – primirii serviciului nu se fac introduceri sau scoateri în/din centru.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (4) poate fi scoasă din centru persoana privată de libertate care necesită îngrijiri medicale de urgență.

(1) În vederea efectuării apelului în bune condiții, cu 30 de minute înainte de ora stabilită pentru schimbarea serviciului, personalul de pază și supraveghere anunță persoanele private de libertate să se pregătească pentru apel. Acestea se introduc, după caz, în camerele de deținere.

(2) Pregătirea în vederea efectuării apelului constă în încetarea oricărei activități, efectuarea curățeniei și echiparea într-o ținută corespunzătoare.

(1) Apelul se efectuează de către șeful de schimb care ia în primire serviciul, pentru identificarea fiecărei persoane private de libertate în parte.

(2) La ora stabilită pentru efectuarea apelului, șeful de schimb și personalul de pază și supraveghere care urmează să preia serviciul, împreună cu șeful de schimb care predă serviciul, se deplasează la fiecare cameră de deținere.

(3) Pentru efectuarea apelului se deschid pe rând ușile fiecărei camere de deținere. Se interzice deschiderea a două sau mai multe camere în același timp.

(4) Șeful de schimb care urmează să preia serviciul verifică dacă persoanele private de libertate înscrise în Oglinda centrului se regăsesc în camera de deținere, primind explicații de la șeful de schimb care predă serviciul cu privire la eventualele răspândiri.

(5) Pe perioada efectuării apelului într-o cameră de deținere, șeful de schimb care predă serviciul rămâne la ușa acesteia și supraveghează comportamentul și atitudinea persoanelor private de libertate pentru a fi în măsură, la nevoie, să intervină și, după caz, să alarmeze personalul centrului și ofițerul de serviciu.

(1) Persoana privată de libertate are obligația de a înceta activitățile în curs de desfășurare, de a sta în picioare, în poziție decentă, cu fața la polițiștii care efectuează apelul, pentru a fi ușor identificată și a se verifica, astfel, tonusul fizic.

(2) Este exceptată de la prevederile alin. (1), persoana bolnavă sau cu dizabilități locomotorii certificate de medic, care se așează într-o poziție care să permită identificarea.

(3) Cu ocazia apelului, persoana privată de libertate este întrebată cu privire la starea de sănătate, existența unor situații tensionate sau probleme de orice natură.

(4) Solicitările formulate sau transmise cu ocazia apelului, sunt consemnate în evidențele special constituite, în funcție de obiect.

(5) Problemele constatate cu ocazia apelului, se consemnează în procesul-verbal de predare-primire a serviciului și sunt raportate șefului centrului, de către șeful de schimb care primește serviciul. În funcție de problemele constatate, șeful centrului informează, de îndată, conducerea unității de poliție în vederea remedierii deficiențelor constatate cu privire la siguranța centrului.

(1) Persoana privată de libertate aflată în centru, poate presta, la cerere, prin decizia șefului centrului, cu acordul procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală și avizul medicului care asigură asistența medicală în centru, activitățile de muncă neremunerată în interesul centrului prevăzute la art. 257 alin. (5) și (6) din Regulamentul de aplicare a Legii. Activitățile prevăzute la art. 257 alin. (5) lit. d) din Regulamentul de aplicare a Legii sunt stabilite prin Regulamentul de ordine interioară a centrului, în funcție de cerințele specifice.

(2) Zilele lucrate de persoana privată de libertate pentru desfășurarea activităților de muncă neremunerată se consideră zile executate conform normelor legale în vigoare.

(1) Persoana privată de libertate poate fi selecționată pentru a presta o muncă neremunerată dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

(2) Procedura selecționării persoanelor pentru a presta o muncă neremunerată în interesul centrului cuprinde următoarele etape:

(3) După parcurgerea procedurii, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, șeful centrului aprobă solicitarea, iar persoana selecționată semnează un angajament care cuprinde drepturile, obligațiile și interdicțiile în perioada desfășurării activităților lucrative, potrivit legii. Prin angajament sunt stabilite și activitățile de muncă neremunerată ce urmează a fi desfășurate și programul de lucru. Documentele ce au stat la baza selecționării persoanei și angajamentul se păstreză la dosarul individual.

(4) Cererea persoanei private de libertate se respinge motivat de către șeful centrului.

(1) Minorul poate presta activități de muncă neremunerată potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile și cunoștințele sale, numai la cererea acestuia și cu acordul părinților sau al reprezentanților legali, dacă nu îi este periclitată sănătatea.

(2) Femeia însărcinată și minorul nu pot presta activități de muncă neremunerată în timpul nopții sau în locuri vătămătoare, periculoase ori care prezintă un grad de risc pentru sănătatea, integritatea ori pentru dezvoltarea acestora.

(1) Reglementările legale referitoare la organizarea și desfășurarea muncii sunt aplicabile și persoanelor private de libertate pe timpul desfășurării activităților neremunerate, inclusiv cele referitoare la prevenirea accidentelor de muncă, a bolilor profesionale și a altor situații de risc.

(2) Durata muncii neremunerate este de maxim 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână, cu excepțiile prevăzute de legislația muncii.

(3) Pentru persoanele prevăzute la art. 84, durata zilei de muncă neremunerată nu poate depăși 6 ore pe zi și 30 de ore pe săptămână.

(4) Munca în timpul nopții poate fi prestată cu acordul scris al persoanei private de libertate. Se consideră muncă prestată în timpul nopții, activitățile desfășurate între orele 22.00 – 06.00, indiferent de durata acestora.

(5) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal nu poate fi efectuată fără acordul persoanei privată de libertate, cu excepțiile prevăzute de legislația muncii.

(6) Vătămările persoanei private de libertate, produse pe timpul în care desfășoară activități gospodărești, constituie accident de muncă.

(7) Cu privire la producerea accidentului de muncă, șeful centrului informează, de îndată, unitatea de parchet competentă și inspectoratul teritorial de muncă.

(8) Persoana privată de libertate nu răspunde pentru pagubele provocate de uzul normal al bunurilor încredințate spre folosință sau pentru cele provenite din riscul normal al muncii neremunerate.

(9) Persoana privată de libertate răspunde pecuniar pentru pagubele produse din vina sa administrației centrului. Cheltuielile stabilite și avansate de către unitatea de poliție se suportă de către persoana privată de libertate, în baza ordinului de imputare emis de ordonatorul de credit în subordinea căruia se află centrul.

(10) Ordinul de imputare constituie titlu executoriu. Împotriva ordinului de imputare persoana privată de libertate poate face contestație în termen de 15 de zile de la data primirii acestuia, la judecătoria în circumscripția căreia este situat centrul.

(11) Evidența muncii prestate de către persoanele private de libertate se ține de către personalul centrului anume desemnat, în condițiile stabilite prin dispoziție a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române.

(1) Persoana privată de libertate poate desfășura activități de muncă neremunerată atât în incinta, cât și în exteriorul centrului în spațiul administrativ al unității, sub supraveghere permanentă a personalului centrului.

(2) Scoaterea din centru a persoanei private de libertate în vederea desfășurării unor activități de muncă neremunerată se realizează în condițiile art. 49 alin. (1).

(1) Asistența psihologică acordată persoanei private de libertate are ca scop oferirea de sprijin calificat pentru asigurarea suportului psihologic în vederea adaptării la condițiile impuse de mediul privativ de libertate, prin identificarea și ameliorarea stărilor disfuncționale atunci când acestea sunt semnalate, pentru prevenirea apariției comportamentelor dezadaptative, precum și pentru soluționarea problemelor psihologice ale acesteia.

(2) Asistența psihologică este asigurată de către psiholog, organizarea și desfășurarea acesteia fiind fundamentată de principiile de etică profesională. Exercitarea actului psihologic se realizează, în spații special amenajate, de către psihologii cu drept de liberă practică încadrați în funcții de specialitate în Ministerul facerilor Interne.

(2^1) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în cazul în care exercitarea actului psihologic în spațiile special amenajate este imposibilă din cauza unor calamități naturale, fenomene meteo extreme, evenimente majore ce afectează ordinea și siguranța publică sau pentru că în acele spații nu poate fi asigurată protejarea vieții, integrității corporale și sănătății persoanelor private de libertate, personalului centrului sau oricăror altor persoane, acesta se poate exercita în spații prevăzute cu dispozitive de separare sau prin sistem videoconferință, după caz.

(2^2) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în situația în care psihologul își desfășoară activitatea în afara zonei de responsabilitate a administrației centrului, actul psihologic se poate exercita și prin sistem videoconferință.

(3) Activitățile de asistență psihologică se realizează la cererea persoanei private de libertate sau la solicitarea, scrisă, a șefului centrului în condițiile art. 88 și 193.

(4) Modalitatea de acordare a asistenței psihologice se stabilește prin dispoziție a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române, cu avizul, după caz, al Centrului de Psihosociologie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit reglementărilor în domeniul activității de psihologie în Ministerul Afacerilor Interne.

(1) În situația în care persoana privată de libertate, după ce a fost ascultată și consultată de către medic în condițiile art. 261 alin. (4) din Regulamentul de aplicare a Legii, își menține hotărârea de a refuza hrana, șeful centrului, la primirea formularului specific procedurii refuzului de hrană informează judecătorul de supraveghere a privării de libertate și dispune, după caz, mutarea persoanei private de libertate în camera special amenajată la nivelul centrului.

(2) Persoana privată de libertate aflată în refuz de hrană este cazată separat sau împreună cu alte persoane private de libertate aflate în refuz de hrană, cu respectarea criteriilor de separație.

(3) Șeful centrului ia măsuri pentru efectuarea percheziționării persoanei și a bunurilor sale în vederea ridicării produselor alimentare și din tutun pe bază de proces-verbal.

(4) Șeful centrului anunță psihologul de unitate cu privire la intrarea persoanei private de libertate în refuz de hrană.

(5) Psihologul de unitate acționează prin consiliere individuală pe toată perioada refuzului de hrană, informând persoana privată de libertate despre riscurile continuării acestei forme de protest.

(6) În situația transferului persoanei private de libertate aflată în refuz de hrană în alt loc de deținere, se informează despre acest fapt judecătorul de supraveghere a privării de libertate, precum și administrația locului de deținere unde urmează a se realiza transferul cu privire la situația persoanei private de libertate.

(7) Modelul formularului specific procedurii refuzului de hrană este prevăzut în anexa nr. 2.

(1) Bunurile persoanei private de libertate ce nu pot fi păstrate asupra sa se depun separat la magazie sau la camera/fișetul cu valori, pe categorii, astfel:

(2) Bunurile prevăzute la alin. (1) lit. b) pot fi folosite temporar de către persoana privată de libertate conform prevederilor Regulamentului de ordine interioară și programului zilnic.

(1) Bunurile și obiectele de valoare sunt consemnate în bonuri de primire în păstrare și sunt depozitate în camera/fișetul cu valori, până la restituirea acestora, potrivit prezentului regulament.

(2) La primirea bunurilor cu ocazia punerii în libertate, persoana privată de libertate semnează în procesul-verbal întocmit la momentul punerii în libertate.

(3) Bunurile și obiectele de valoare pot fi predate, pe bază de proces-verbal, persoanei indicate de către persoana privată de libertate, la cererea scrisă a acesteia din urmă.

(1) Sumele de bani ce aparțin persoanei private de libertate se consemnează în fișa contabilă nominală și pot fi folosite în condițiile prevăzute de Regulamentul de aplicare a Legii.

(2) Fișa contabilă nominală, se deschide în momentul primirii persoanei private de libertate în centru, dacă aceasta are sume de bani asupra sa, sau în momentul primirii primelor sume de bani. În fișa contabilă nominală se consemnează sumele avute de persoana privată de libertate asupra sa la primirea în centru, sumele primite de la membrii familiei sau de la alte persoane.

(3) În fișa contabilă nominală se operează, de către persoana desemnată, mențiuni cu privire la toate intrările și ieșirile de sume de bani.

(4) Fișa contabilă nominală și sumele de bani se păstrează separat, la compartimentul acordare drepturi sau, după caz, de către polițistul anume desemnat de șeful centrului.

(1) Relația persoanei private de libertate deținute în centru cu reprezentanții mass-media se realizează în condițiile art. 245 alin. (5) și (6) din Regulamentul de aplicare a Legii.

(2) Prin excepție de la alin. (1), șeful unității de poliție poate aproba întâlniri între persoana condamnată aflată în centru în condițiile art. 236 alin. (4) și (6) din Regulamentul de aplicare a Legii și reprezentanții mass-media, cu acordul scris al persoanelor în cauză, în condițiile în care nu se periclitează siguranța locului de deținere sau drepturile și libertățile persoanelor private de libertate.

(3) Întâlnirile prevăzute la alin. (1) și (2) au loc într-o încăpere din sediul unității de poliție care nu se află în incinta centrului, în condiții de siguranță.

(1) În cazul nerespectării regulilor stabilite de administrația centrului de către reprezentantul mass-media, șeful unității de poliție poate anula sau întrerupe întâlnirea cu persoanele private de libertate.

(2) Întâlnirile cu reprezentanții mass-media nu se calculează în numărul vizitelor la care are dreptul persoana privată de libertate.

(1) Șeful unității de poliție poate aproba solicitarea mass-media de a filma sau fotografia anumite spații din interiorul centrului.

(2) În cuprinsul aprobării, șeful unității de poliție stabilește spațiile ce pot fi filmate sau fotografiate, astfel încât prin difuzarea imaginilor să nu se aducă atingere siguranței centrului.

(3) Filmarea sau fotografierea în centru de către reprezentanții mass-media a persoanelor private de libertate nu este permisă, cu excepția acordării dreptului prevăzut la art. 110 alin. (2) din Lege.

(1) Pentru prevenirea unor evenimente deosebite, a situațiilor de risc, precum și pentru ridicarea obiectelor interzise, persoana privată de libertate, bagajele, echipamentul, cazarmamentul, camerele de deținere și celelalte spații din cadrul centrului sunt supuse percheziției.

(2) Perchezițiile prevăzute la alin. (1) sunt distincte de perchezițiile dispuse de instanță conform Codului de procedură penală și se execută potrivit dispozițiilor prevăzute în prezentul Regulament.

(1) Perchezițiile spațiilor în care funcționează centrul se efectuează în baza unui plan de acțiune, înregistrat conform dispozițiilor legale. Cel puțin o dată pe lună, se efectuează o percheziție a spațiilor în care funcționează centrul.

(2) Procesul-verbal întocmit cu ocazia efectuării percheziției se semnează de către personalul care a efectuat percheziția, de către persoanele private de libertate care au asistat la efectuarea percheziției, precum și de cele asupra cărora s-au găsit bunuri sau valori interzise la deținere în centru, conform normelor legale.

(3) În cazul în care cu ocazia percheziției se găsesc obiecte, înscrisuri sau valori care interesează urmărirea penală, procesul-verbal se încheie în două exemplare, exemplarul original fiind transmis organului de urmărire penală competent pentru a fi atașat dosarului cauzei.

(4) În cazul în care cu ocazia percheziției se găsesc obiecte, înscrisuri sau valori a căror deținere constituie infracțiune, procesul-verbal se încheie cu respectarea dispozițiilor Codului de procedură penală, urmând a fi sesizat organul de urmărire penală competent. O copie a procesului-verbal se păstrează de centru.

(5) Obiectele, înscrisurile sau valorile prevăzute la alin. (3) și (4) se transmit organului de urmărire penală competent împreună cu procesele-verbale încheiate cu aceste ocazii.

(1) Percheziția corporală sumară se efectuează la fiecare scoatere și introducere din / în camerele de deținere sau ori de câte ori este necesar. Percheziția bagajelor se efectuează ori de câte ori se impune, în prezența persoanei private de libertate căreia îi aparțin.

(2) Prevederile art. 18 din Regulamentul de aplicare a Legii se aplică în mod corespunzător.

(1) Sumele de bani și bunurile procurate și deținute în alte condiții decât cele prevăzute în Regulamentul de aplicare a Legii, găsite cu ocazia efectuării perchezițiilor, se confiscă.

(2) Confiscarea este dispusă de către ordonatorul de credite care are în subordine centrul, în baza procesului-verbal întocmit de către persoanele care au descoperit bunurile ce fac obiectul confiscării.

(1) Verificarea și controlul activităților specifice centrului se execută de către șeful unității de poliție, adjuncții acestuia, șeful centrului, ofițeri de poliție anume desemnați de șeful unității de poliție și ofițerul de serviciu pe unitate. Rezultatul verificărilor se consemnează în evidențele specifice.

(2) Șeful de schimb face mențiuni în procesul-verbal de predare-primire a serviciului cu privire la faptul că au fost efectuate verificări de către persoanele prevăzute la alin. (1) și, după caz, cu privire la măsurile dispuse.