Capitolul VII — Drepturile persoanei private de libertate aflată în centru

(1) Exercitarea drepturilor persoanei private de libertate aflată în centru nu poate fi îngrădită decât în limitele și condițiile prevăzute de Constituția României și lege.

(2) Supunerea la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente a persoanelor private de libertate aflate în centru este strict interzisă.

(3) Nicio împrejurare excepțională, oricare ar fi ea - stare de război sau de amenințări cu războiul, instabilitate politică internă sau orice altă stare de excepție, ordinul superiorului sau al unei autorități publice - nu poate fi invocată pentru a justifica tortura.

(4) Pe timpul cât se află în centru, este interzisă orice formă de discriminare a persoanei private de libertate pe temei de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infecție HIV/SIDA sau alte temeiuri de același fel.

(1) Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale, care desfășoară activități în domeniul protecției drepturilor omului, pot vizita centrele și pot lua contact cu persoanele private de libertate, cu acordul inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române, exprimat în cadrul protocoalelor de colaborare.

(2) Accesul în centru al reprezentanților prevăzuți la alin. (1) se face în baza autorizațiilor emise în condițiile stabilite prin protocoalele de colaborare încheiate de organizațiile neguvernamentale cu Inspectoratul General al Poliției Române.

(3) Întrevederile dintre reprezentanții organizațiilor neguvernamentale prevăzute la alin. (1) și persoanele private de libertate se desfășoară în condiții de confidențialitate, sub supraveghere vizuală, în condițiile art. 123 din Regulamentul de aplicare a Legii și ale art. 110 alin. (2) din Lege, în cazul persoanei arestate preventiv în cursul urmăririi penale.

(1) Persoana privată de libertate are dreptul neîngrădit la asistență religioasă din partea cultelor și asociațiilor religioase recunoscute de lege.

(2) Persoana privată de libertate aflată în centru are libertatea credinței religioase, fără a aduce atingere libertății credințelor religioase a celorlalte persoane private de libertate.

(3) Persoana privată de libertate poate participa, pe baza liberului consimțământ, la serviciile și întrunirile religioase organizate în centru și să primească, să păstreze și să folosească obiecte de cult și publicații cu caracter religios necesare vieții sale spirituale, cu excepția celor care pot fi folosite la producerea de evenimente negative în centru.

(4) Cu aprobarea șefului unității de poliție, persoana ce face dovada de reprezentant al asociațiilor și cultelor religioase poate desfășura servicii și activități religioase în spațiul destinat activităților recreative și poate vizita persoanele private de libertate care aparțin confesiunilor religioase respective, în condițiile art. 247 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii.

(5) Toate activitățile desfășurate de persoanele prevăzute alin. (3) și (4) se efectuează în prezența personalului centrului, fără a afecta siguranța și programul centrului.

(1) Persoana privată de libertate poate solicita în scris asistență religioasă cu indicarea în cuprinsul cererii a modului în care va lua legătura și va realiza activitățile prevăzute la art. 102 cu reprezentanții cultelor și asociațiilor religioase recunoscute de lege.

(2) Persoana privată de libertate poate lua legătura cu reprezentanții cultelor și asociațiilor religioase recunoscute de lege telefonic sau prin corespondență.

(3) Cererile prevăzute la alin. (1) se depun la dosarul individual.

(1) Dreptul persoanei private de libertate la informații de interes public se realizează și prin intermediul radioului, televizorului, revistelor și ziarelor, literaturii beletristice și de specialitate sau prin orice alte mijloace autorizate de către administrația centrului.

(2) Publicațiile care conțin informații de interes public se achiziționează de către persoanele private de libertate în condițiile prezentului regulament.

(3) Aparatura radio-tv poate fi proprietatea administrației centrului sau a persoanei private de libertate.

(4) Persoanele private de libertate pot solicita șefului centrului aprobarea utilizării în centru a unor aparate radio-tv proprietate personală, în condițiile anexei nr. 2 la Regulamentul de aplicare a Legii.

(1) Accesul la informațiile difuzate în emisiuni radiofonice sau televizate, precum și la alte mijloace autorizate de transmitere a informațiilor de interes public se realizează în conformitate cu Regulamentul de ordine interioară, cu programul zilnic și cu respectarea normelor de siguranță.

(2) Emisiunile radiofonice pot fi recepționate printr-un sistem de radioficare sau prin utilizarea unor aparate radio cu baterii.

(3) În situația centrelor care nu sunt dotate cu televizoare în camerele de deținere, se asigură, cu respectarea criteriilor de separație, accesul persoanelor private de libertate la televizorul din spațiul destinat activităților recreative.

(1) Persoana privată de libertate aflată în centru care dispune de sume de bani înscrise în fișa contabilă nominală poate cumpăra ziare sau publicații periodice.

(2) Este interzisă achiziția de către persoana privată de libertate sau distribuirea către aceasta a publicațiilor cu caracter pornografic, sexual, rasist, xenofob sau cele care conțin articole care îndeamnă la discriminarea unor categorii de persoane.

(3) Costurile de livrare ale ziarelor sau publicațiilor periodice se suportă de solicitant.

(1) Administrația centrului are obligația de a achiziționa zilnic două cotidiene centrale sau locale, într-un număr rezonabil de exemplare, din fondurile proprii.

(2) Punerea la dispoziția persoanelor private de libertate a publicațiilor prevăzute la alin. (1) se face de către personalul centrului.

(1) Persoana privată de libertate are dreptul de a consulta dosarul individual și fișa medicală personală, precum și rapoartele de incident referitoare la persoana sa.

(2) Consultarea documentelor prevăzute la alin. (1) poate fi făcută și de către apărătorul persoanei private de libertate sau o altă persoană, cu acordul scris al persoanei private de libertate.

(3) La cererea scrisă, persoana privată de libertate, apărătorul acesteia sau persoana desemnată de către aceasta poate obține fotocopii, într-un număr justificat, ale documentelor prevăzute la alin. (1).

(4) Cererea prin care se solicită consultarea sau fotocopierea documentelor, se aprobă de șeful centrului, și trebuie să cuprindă mențiuni referitoare la documentele ce urmează a fi consultate sau fotocopiate, precum și numărul de exemplare.

(5) La cererea prin care se solicită consultarea sau fotocopierea documentelor de către apărător sau o altă persoană se atașează acordul scris al persoanei privată de libertate.

(6) Contravaloarea fotocopiilor se achită de către persoana privată de libertate, apărător sau persoana desemnată de către aceasta, tarifele pentru serviciile de fotocopiere fiind stabilite în conformitate cu prevederile art. 259 alin. (7) din Regulamentul de aplicare a Legii.

(7) În cazul în care persoana privată de libertate nu dispune de mijloacele bănești necesare, cheltuielile pentru fotocopierea documentelor sunt suportate de către administrația centrului. Este considerată persoană fără mijloace bănești, persoana care nu are sau nu a avut, în ultimele 30 zile, sume de bani în fișa contabilă nominală.

(8) Consultarea documentelor prevăzute în alin. (1) se face în prezența unei persoane desemnate de șeful centrului sau, după caz, în prezența personalului medico-sanitar. Fotocopierea se realizează prin grija administrației centrului de către personalul centrului sau o persoană desemnată de șeful unității sau, după caz, de către personal medico-sanitar.

(9) Cererile de consultare sau fotocopiere, precum și acordul scris al persoanei private de libertate se atașează la dosarul individual.

(1) Persoana privată de libertate poate fi vizitată de avocați, aleși sau din oficiu, în baza cererii, a împuternicirii avocațiale și a documentului avizat care atestă calitatea de avocat.

(2) Întrevederile cu avocații sunt confidențiale și se desfășoară sub supraveghere vizuală directă sau prin intermediul camerelor video, în spațiile de la art. 18, prevăzute cu dispozitive de separare care să limiteze contactul fizic, dar care să permită transmiterea de înscrisuri.

(3) Vizita cu avocatul se consemnează în documentele de evidență ale centrului și se acordă în afara celor prevăzute la art. 247 alin. (6) din Regulamentul de aplicare a Legii.

(4) În timpul programului de vizită stabilit prin Regulamentul de ordine interioară, cererea la care se atașează, în original, împuternicirea avocațială se aprobă de către șeful centrului. În afara orelor de program, vizita se aprobă de ofițerul aflat la continuitatea conducerii sau ofițerul de serviciu pe unitate, cu informarea prealabilă a șefului unității în care funcționează centrul.

(5) În cazul în care la nivelul centrului există formațiune cu atribuții în acordarea drepturilor persoanelor private de libertate, în timpul programului de vizită stabilit prin Regulamentul de ordine interioară, cererea se aprobă de șeful acestei formațiuni. În afara orelor de program, cererea se aprobă în condițiile alin. (4).

(6) Vizitele avocatului au loc cu respectarea timpului de odihnă și repaus stabilit conform prezentului regulament și regulamentului de ordine interioară.

(7) În mod excepțional, în vederea pregătirii apărării, se acordă acest drept și în zilele sau orele de repaus, cu respectarea condițiilor de siguranță a centrului.

(8) Persoana privată de libertate poate lua legătura cu apărătorul și prin telefon, în timpul stabilit prin regulamentul de ordine interioară.

(9) Avocatul poate înmâna persoanei private de libertate pe care o reprezintă înscrisuri, numai în situația în care a menționat această intenție și înscrisurile în cauză în cererea depusă.

(10) Persoana privată de libertate nu poate primi de la avocat cu ocazia vizitei produse alimentare sau lichide pentru a fi consumate pe perioada acesteia, bunuri, bani sau alte valori și înscrisuri, cu excepția celor prevăzute la alin. (9).

(11) Persoanei private de libertate îi este interzis să semneze înscrisuri prezentate de avocat, cu excepția contractului de asistență juridică și împuternicirea avocațială.

(12) În situația încălcării interdicțiilor prevăzute la alin. (10) și (11), polițistul care supraveghează exercitarea dreptului la vizită suspendă vizita, restituind avocatului bunurile și întocmind un proces-verbal în acest sens. Cu privire la cele întâmplate, șeful unității de poliție informează baroul de avocați, iar în cazul înscrisurilor, acestea se ridică și se informează și organul judiciar. Procesul-verbal se înregistrează în evidențele centrului.

(13) Dacă pe parcursul desfășurării activităților prevăzute de prezentul articol persoana privată de libertate săvârșește o abatere disciplinară, polițistul care a acordat dreptul la vizită întocmește raport de incident.

(14) În situația în care persoana privată de libertate nu vorbește sau nu înțelege limba română, nu se poate exprima ori are deficiențe de comunicare, cu acordul procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, avocatul poate fi însoțit de o persoană care poate realiza comunicarea.

(1) Dreptul de petiționare al persoanei private de libertate aflată în centru este garantat.

(2) În baza acestui drept, persoana privată de libertate poate adresa orice cerere sau sesizare autorităților publice, instituțiilor publice, organelor judiciare, organizațiilor guvernamentale sau neguvernamentale naționale ori internaționale.

(3) Forma și conținutul petiției nu pot fi modificate decât de persoana privată de libertate.

(4) Petițiile și răspunsurile la acestea au caracter confidențial și nu pot fi deschise sau reținute, decât în limitele și condițiile art. 63 din Lege.

(5) Persoana privată de libertate este informată cu privire la condițiile de exercitare a dreptului de petiționare la primirea în centru, precum și la modificarea condițiilor de exercitare a acestui drept.

(1) Administrația centrului ia măsurile necesare pentru punerea la dispoziția persoanei private de libertate a materialelor necesare exercitării dreptului de petiționare, în situația în care nu dispune de mijloacele necesare exercitării acestui drept.

(2) Plângerile sau cererile care privesc măsurile și actele de urmărire penală se înaintează organului judiciar competent, în termenele prevăzute de Codul de procedură penală.

(3) Răspunsurile la petițiile, cererile sau sesizările primite de persoanele private de libertate se predau destinatarului, de îndată, prin personalul centrului, acesta semnând de primire.

(1) Pentru asigurarea confidențialității, în interiorul fiecărui centru se instalează cutii poștale, la care persoana privată de libertate are acces conform programului zilnic.

(2) Conținutul cutiilor poștale este colectat de către furnizorul de servicii poștale.

(3) Persoana desemnată de către furnizorul de servicii poștale să ridice corespondența din interiorul centrului are acces la cutiile poștale însoțit de către un polițist anume desemnat de către șeful centrului.

(1) Fiecare persoană privată de libertate are posibilitatea de a se adresa direct, în scris sau verbal, judecătorului de supraveghere a privării de libertate, șefului unității de poliție și șefului centrului ori persoanelor desemnate de acestea din urmă.

(2) Persoanei private de libertate i se asigură posibilitatea de a fi ascultată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, fără prezența personalului centrului.

(3) Persoana privată de libertate, la cerere, poate fi ascultată de către:

(4) Persoana privată de libertate este informată cu privire la prevederile alin. (3) prin afișarea programului în incinta centrului, în locuri vizibile.

(1) Dreptul la corespondență al persoanei private de libertate aflată în centru este garantat, orice persoană privată de libertate având dreptul de a trimite și de a primi corespondență.

(2) Dreptul la corespondență este nelimitat pentru toate categoriile de persoane private de libertate.

(3) Corespondența primită de către persoana privată de libertate este supusă controlului antiterorist și de specialitate.

(4) În scopul prevenirii introducerii în centre, prin intermediul corespondenței, a drogurilor, substanțelor toxice, explozibililor sau a altor obiecte a căror deținere este interzisă, corespondența se deschide, fără a fi citită, în prezența persoanei private de libertate.

(1) Corespondența are caracter confidențial și nu poate fi deschisă sau reținută decât în limitele și în condițiile legii.

(2) Corespondența poate fi reținută dacă există indicii temeinice cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, pe baza dispoziției emise în scris și motivat de către organul competent, potrivit dispozițiilor art. 63 alin. (5), teza a doua din Lege.

(3) Administrația centrului înștiințează persoana privată de libertate de îndată, în scris, doar cu privire la deschiderea și reținerea corespondenței, dispusă în condițiile alin. (2), cu menționarea temeiului legal.

(4) Corespondența reținută împreună cu eventualele bunuri interzise identificate și cu procesul-verbal întocmit se înaintează organului de urmărire penală competent.

(5) Corespondența și bunurile prevăzute la alin. (4) sunt însoțite de încheierea judecătorului de supraveghere a privării de libertate prin care a fost dispusă măsura.

(1) Procedura de distribuire a materialelor destinate exercitării dreptului de petiționare și la corespondență se aprobă prin dispoziție a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române.

(2) Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență se suportă potrivit prevederilor art. 64 alin. (5) din Lege și art. 131 din Regulamentul de aplicare a Legii.

(1) Persoana privată de libertate aflată în centru are dreptul de a efectua convorbiri telefonice săptămânal, în condițiile art. 246 din Regulamentul de aplicare a Legii.

(2) Prin Regulamentul de ordine interioară se stabilește durata unei convorbiri în funcție de gradul de ocupare al centrului și numărul posturilor telefonice instalate, în condițiile art. 246 din Regulamentul de aplicare a Legii.

(3) Convorbirile telefonice au caracter confidențial.

(4) Cheltuielile ocazionate de efectuarea convorbirilor telefonice sunt suportate de către persoana privată de libertate.

(5) Persoana privată de libertate poate efectua convorbiri telefonice în limba maternă.

(1) Convorbirile telefonice se efectuează de la telefoanele publice, instalate în interiorul centrului. Telefoanele destinate acordării dreptului la convorbiri telefonice se instalează, la nivelul sectorului de cazare, în spațiile destinate acordării acestui drept, precum și în alte spații unde au acces persoanele private de libertate.

(2) Pentru asigurarea exercitării dreptului la convorbiri telefonice, administrația centrului are obligația de a lua măsurile necesare pentru instalarea de telefoane publice în interiorul centrului.

(3) Persoana privată de libertate solicită exercitarea dreptului la convorbiri telefonice prin cerere scrisă adresată șefului centrului, cu indicarea în cuprinsul acesteia a listei cu numele, prenumele, calitatea persoanelor și numerele de telefon corespondente. Cererea se aprobă de șeful centrului.

(4) Persoana privată de libertate poate indica maximum 10 persoane pe care le poate apela pe perioada deținerii în centru. Persoanele și numerele de telefon se pot înlocui la cererea persoanei private de libertate, fără a depăși numărul maxim, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. (3).

(1) Polițistul care supraveghează acordarea dreptului la convorbiri telefonice asistă la tastarea numărului apelat, conform cererii, dacă sistemul prin care se acordă dreptul la convorbiri telefonice permite și tastarea altor numere decât cele solicitate prin cerere.

(2) Toate convorbirile telefonice se consemnează în fișa de evidență a convorbirilor telefonice și comunicărilor online a persoanei private de libertate, cu respectarea rubricației, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în situația în care sistemul prin care se acordă dreptul la convorbiri telefonice permite evidențierea electronică a acestora, fișa de evidență a convorbirilor telefonice și comunicărilor online a persoanei private de libertate se listează și se certifică prin semnătură, pentru conformitate, de personalul anume desemnat de către șeful centrului.

(1) Persoana privată de libertate aflată în centru are dreptul la comunicări on-line, o dată pe lună, în condițiile art. 253 din Regulamentul de aplicare a Legii.

(2) Pentru asigurarea exercitării dreptului la comunicări on-line, administrația centrului poate amenaja, în sectorul administrativ, spații dotate conform anexei nr. 1. Echipamentul pentru comunicări on-line cuprinde echipament informatic destinat comunicărilor audiovideo necesar realizării comunicării audiovideo on-line și surse neîntreruptibile de tensiune, după caz. Echipamentul trebuie securizat împotriva accesului direct al persoanei la alte funcționalități ale echipamentului informatic destinat comunicărilor audiovideo.

(3) Comunicările on-line au caracter confidențial. Legătura la internet nu poate fi accesată în alte scopuri, decât acela pentru care a fost înființată.

(4) Exercitarea dreptului, se realizează în urma unei cereri scrise a persoanei private de libertate, aprobată de șeful centrului. În cerere se menționează modalitatea de comunicare și persoana cu care urmează să se realizeze aceasta.

(5) Toate comunicările on-line se consemnează în Registrul de evidență a convorbirilor telefonice și comunicări on-line.

(5) Toate comunicările online se consemnează în fișa de evidență a convorbirilor telefonice și comunicărilor online a persoanei private de libertate, cu respectarea rubricației.

(1) Fiecărei persoane private de libertate i se asigură, zilnic, minimum o oră în vederea efectuării plimbării. Pe timpul plimbării, persoana privată de libertate poate efectua exerciții fizice.

(2) Plimbarea se execută sub supraveghere vizuală directă sau prin intermediul camerelor video, în curțile de plimbare, amenajate cu respectarea normelor de siguranță.

(3) Prin Regulamentul de ordine interioară se stabilește programul de acordare a dreptului la plimbare zilnică.

(4) Evidența acordării dreptului la plimbare zilnică persoanelor private de libertate se ține în Registrul de evidență a scoaterilor în curtea de plimbare, în care se menționează timpul alocat plimbării, persoanele private de libertate care nu au beneficiat de acest drept, precum și cele care refuză exercitarea acestui drept. Refuzul exercitării dreptului la plimbare zilnică se confirmă de persoana privată de libertate, prin semnarea în Registrul de evidență a scoaterilor în curtea de plimbare.

(5) În cazul unor condiții climaterice care nu permit exercitarea dreptului la plimbare zilnică, șeful de schimb face mențiune cu privire la aceste împrejurări în Registrul de evidență a scoaterilor în curtea de plimbare.

(1) Persoana privată de libertate poate fi vizitată de membrii de familie, aparținători sau alte persoane, în spațiile special amenajate și dotate cu mobilier corespunzător, în condiții care să asigure restricțiile și măsurile de supraveghere impuse de interesele administrării justiției, siguranței și ordinii locului de deținere.

(2) Programul de vizită, pe zile și ore, regulile de desfășurare a vizitei și alte dispoziții interne se aduc la cunoștința persoanelor private de libertate și a persoanelor vizitatoare, prin afișare în locuri accesibile, precum și pe pagina de internet a unității de poliție.

(3 În funcție de numărul spațiilor existente pentru acordarea dreptului la vizită, prin Regulamentul de ordine interioară se stabilesc numărul de persoane care pot vizita simultan o persoană privată de libertate și durata vizitei, în condițiile art. 248 alin. (6) din Regulamentul de aplicare a Legii.

(1) Cererea prin care se solicită acordarea vizitei se aprobă de către șeful centrului. În cazul persoanei arestate preventiv în cursul urmăririi penale, vizita se aprobă numai cu acordul procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, în condițiile art. 245 alin. (5) din Regulamentul de aplicare a legii. În lipsa acordului vizita nu se acordă.

(2) În cuprinsul cererii prin care se solicită acordarea vizitei se înscriu numele și calitatea persoanelor care doresc să participe la vizită, alături de solicitant. Copiii în vârstă de până la 14 ani pot vizita persoana privată de libertate numai însoțiți de o persoană majoră.

(3) Consimțământul sau refuzul persoanei private de libertate de a fi vizitată de o anumită persoană se menționează, de către aceasta sub semnătură, pe cererea de acordare a vizitei.

(4) Acordarea dreptului la vizită impune efectuarea percheziției corporale sumare a persoanei private de libertate, atât înainte, cât și după efectuarea acesteia, în condițiile prezentului regulament.

(5) Accesul persoanei private de libertate la vizită este condiționat de efectuarea percheziției corporale sumare a acesteia și supunerea la toate măsurile de control necesare pentru siguranța centrului, a celorlalte persoane private de libertate și a personalului centrului.

(1) Persoana care solicită vizita este obligată să prezinte un act de identitate, în caz contrar nefiind acceptată la vizită. Verificarea identității persoanei care solicită vizitarea persoanei private de libertate se face de către personalul centrului desemnat să acorde vizita.

(2) În scopul prevenirii introducerii de armament, muniție ori substanțe stupefiante, toxice sau explozive, precum și de bunuri interzise la deținere în centru, persoanele vizitatoare, indiferent de vârstă sau sex, sunt supuse controlului specific, antiterorist sau de specialitate, prin observare, palpare, control corporal sau utilizarea unor echipamente tehnice fixe ori portabile de detectare.

(3) Înainte de efectuarea controlului, persoana vizitatoare este informată, prin afișare în locuri accesibile acesteia, cu privire la bunurile și obiectele permise a se afla în posesia unei persoane private de libertate, precum și cu privire la bunurile și obiecte care cad sub incidența art. 185 și 186 din Lege.

(4) Persoana vizitatoare este obligată să predea, la intrarea în centru, bunurile și obiectele prevăzute la alin. (3).

(1) Șeful centrului poate aproba vizite între persoane private de libertate soți, soție sau rude până la gradul IV inclusiv aflate în același centru, în spațiul amenajat pentru vizite. Dispozițiile art. 245 alin. (5) teza a doua din Regulamentul de aplicare a Legii se aplică în mod corespunzător, acordul procurorului fiind necesar pentru ambele persoane, după caz.

(2) Persoana privată de libertate internată într-un spital din afara sistemului penitenciar poate fi vizitată cu aprobarea șefului centrului și cu avizul medicului în a cărui supraveghere se află, în prezența lucrătorului desemnat să acorde acest drept. În situația prevăzută de art. 236 alin. (10) din Regulamentul de aplicare a Legii, aprobarea vizitei se face de către șeful unității de poliție teritoriale, competentă.

(3) Prevederile art. 124 și art. 125 se aplică în mod corespunzător.

(1) Evidența acordării dreptului de a primi vizite se ține în Registrul de evidență vizite, pachete și bani.

(2) În registrul prevăzut la alin. (1) se evidențiază, în mod distinct, pentru fiecare persoană privată de libertate, timpul alocat vizitei, calitatea persoanelor vizitatoare, persoanele private de libertate care nu au beneficiat de acest drept, precum și cele care refuză exercitarea acestui drept.

(1) Șeful centrului poate refuza, motivat, efectuarea vizitei solicitate, în condițiile art. 141 din Regulamentul de aplicare a Legii, precum și în lipsa acordului prevăzut la art. 245 alin. (5) din Regulamentul de aplicare a Legii. Refuzul se comunică în scris persoanei vizitatoare, cu precizarea motivului și, după caz, a perioadei stabilite.

(2) Nerespectarea regulilor privind desfășurarea vizitei atrage încetarea acesteia, cu aprobarea șefului centrului. Motivele încetării vizitei se consemnează în Registrul de evidență vizite, pachete și bani în care se menționează data și ora producerii incidentului, o scurtă descriere a acestuia și persoanele implicate. Dacă se impune, polițistul care a acordat dreptul la vizită întocmește raport de incident.

(3) În situația prevăzută la alin. (2), vizita se înregistrează ca fiind efectuată.

(1) Persoana privată de libertate este informată de către administrația centrului cu privire la boala gravă sau decesul unui membru de familie, aparținător sau o altă persoană, în cel mai scurt timp de la luarea la cunoștință, despre evenimentul produs. Persoana privată de libertate poate fi consiliată psihologic, atunci când i se aduce la cunoștință evenimentul și ulterior, după caz.

(2) Administrația centrului solicită persoanei private de libertate datele de contact ale unui membru de familie, aparținător sau a unei alte persoane, pentru a fi încunoștințate despre deteriorarea stării sale de sănătate.

(1) Administrația centrului amenajează, în funcție de posibilități și alocările bugetare existente, spații destinate acordării dreptului la vizită intimă, în condițiile art. 249 și 250 din Regulamentul de aplicare a Legii.

(2) Amenajarea și dotarea spațiilor destinate acordării vizitei intime se realizează potrivit anexei nr. 1.

(1) Dreptul la vizită intimă se acordă, cu aprobarea șefului centrului, la solicitarea scrisă a persoanei private de libertate, după verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 249 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Legii.

(2) Aprobarea și acordarea dreptului la vizită intimă se realizează în termen de maxim 30 de zile de la depunerea solicitării, cu îndeplinirea procedurii prevăzută la art. 250 din Regulamentul de aplicare a Legii.

(3) Dacă la nivelul centrului nu se identifică spații corespunzătoare, acordarea dreptului se realizează, după caz, în alte centre, în spații aparținând Ministerului Afacerilor Interne sau închiriate de la operatori economici, în condiții care să asigure restricțiile și măsurile de supraveghere impuse de interesele administrării justiției și siguranței.

(4) Odată cu aprobarea solicitării, șeful centrului stabilește data și locul unde urmează a fi acordat dreptul la vizită intimă, cu informarea persoanei private de libertate. Refuzul de a aproba dreptul la vizită intimă trebuie motivat în scris.

(5) Prevederile art. 124 alin. (4) și (5) și art. 125 se aplică în mod corespunzător.

(1) Persoanele private de libertate pot primi lunar un pachet, de la membrii de familie, aparținători sau alte persoane în condițiile art. 251 din Regulamentul de aplicare a Legii.

(2) Pachetele cu bunuri se primesc numai în cadrul sectorului de acordare a dreptului la vizită, conform programului stabilit prin Regulamentul de ordine interioară, atât concomitent cu acordarea dreptului la vizită, cât și separat de acesta.

(3) Primirea bunurilor, inclusiv a celor alimentare, se face cu respectarea regulilor de igienă și a măsurilor de siguranță impuse de administrația centrului. Înainte de a fi primite, bunurile sunt supuse controlului specific, efectuat de către personalul anume desemnat de către șeful centrului, în prezența persoanelor de la care se primesc cu verificarea identității acestora.

(4) Controlul specific se efectuează prin utilizarea unor echipamente tehnice fixe ori portabile de detectare a substanțelor și obiectelor interzise la deținere, sau prin palpare, mărunțire, feliere, verificare, deschiderea recipientelor, miros, precum și orice alte procedee care să prevină introducerea în centru a substanțelor și obiectelor interzise.

(5) Se interzice primirea de bunuri peste limitele prevăzute în anexa nr. 2 la Regulamentul de aplicare a Legii.

(6) Bunurile a căror primire nu este permisă se restituie imediat persoanei care le-a adus, cu excepția celor care prin lege sunt interzise la deținere, situație în care este informat organul judiciar competent, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

(7) Persoanele private de libertate pot primi în condițiile alin. (2) și prin mandat poștal sume de bani, în lei și valută, care se consemnează în fișa contabilă nominală.

(8) Sumele de bani introduse în centru, în lei sau valută, pe alte căi decât cele prevăzute la alin. (7), precum și cele găsite asupra persoanelor private de libertate cu ocazia perchezițiilor se confiscă și se fac venit la bugetul de stat.

(1) Dreptul de a primi bunuri sau sume de bani, se acordă pe baza unei cereri, aprobate de către șeful centrului. În cazul în care la nivelul centrului există formațiune cu atribuții în acordarea drepturilor persoanelor private de libertate, cererea se aprobă de șeful acestei formațiuni.

(2) Cererea cuprinde numele, prenumele și calitatea persoanei care depune pachetul, precum și sumele de bani, bunurile și cantitățile ce urmează a fi predate persoanei private de libertate.

(3) Bunurile primite de persoana privată de libertate se predau acesteia pe bază de semnătură, iar sumele de bani se menționează în fișa contabilă nominală a acesteia.

(4) Bunurile care nu pot fi păstrate în camera de deținere se păstrează la magazia centrului, se evidențiază în registrul special întocmit, persoana privată de libertate semnând la predarea și primirea acestora.

(5) Persoana privată de libertate internată într-un spital din afara sistemului penitenciar poate primi pachet, cu aprobarea șefului centrului și cu avizul medicului în a cărui supraveghere se află, în prezența lucrătorului desemnat să acorde acest drept. În situația prevăzută de art. 236 alin. (10) din Regulamentul de aplicare a Legii, aprobarea primirii pachetului se face de către șeful unității de poliție teritoriale, competente.

(6) Cu acordul personalului medico-sanitar care asigură asistența medicală la nivelul centrului, persoana privată de libertate poate primi medicamente sau suplimente alimentare, în condițiile art. 150 din Regulamentul de aplicare a Legii, ori de câte ori acestea sunt necesare.

(7) Medicamentele și suplimentele alimentare sunt primite de personalul medico-sanitar în condițiile art. 132 alin. (2) - (4) și (6), se înregistrează la cabinetul medical și se gestionează separat.

(1) Persoana privată de libertate are dreptul de a efectua cumpărături în condițiile art. 252 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Legii.

(2) Serviciul de efectuare a cumpărăturilor pentru persoanele private de libertate poate fi asigurat de către administrația centrului și prin intermediul operatorilor economici, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(3) Bunurile cumpărate sunt supuse controlului specific, potrivit art. 132.

(1) Acordarea dreptului de a efectua cumpărături se aprobă de către șeful centrului, în baza unei cereri a persoanei private de libertate.

(2) Persoana privată de libertate semnează pentru primirea bunurilor cumpărate pe cererea prevăzută la alin. (1).

(3) Cu ocazia fiecărei exercitări a dreptului de a efectua cumpărături, se atașează la fișa contabilă nominală cererea persoanei private de libertate și bonul fiscal aferent cumpărăturilor efectuate.

(4) Persoana privată de libertate poate solicita administrației centrului în care se află să achiziționeze medicamentele și suplimentele alimentare pentru uz personal, la recomandarea sau cu avizul medicului, care asigură asistența medicală la nivelul centrului, din banii aflați la dispoziția sa, fără a afecta cuantumul sumelor din care persoanele private de libertate pot efectua cumpărături. Condițiile de achiziționare a medicamentelor și de primire a acestora de la membrii de familie sunt cele stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne.

(1) Dreptul la asistență medicală al persoanelor private de libertate este garantat.

(2) Persoana privată de libertate beneficiază în mod gratuit de asistență medicală și de medicamente.

(3) Serviciile de asistență medicală și medicamentele sunt asigurate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, din fondurile unităților Ministerului Afacerilor Interne, aprobate cu această destinație, și din alte surse, potrivit legii.

(4) Asistența medicală a persoanei private de libertate se asigură de către personalul medico-sanitar cu atribuții în acest sens din cadrul unității medicale a Ministerului Afacerilor Interne care are în competență asigurarea asistenței medicale la nivelul centrului, precum și de către personal medico-sanitar din unitățile sanitare ale Ministerului Afacerilor Interne sau din alte unități sanitare publice, potrivit legii.

(5) Persoana privată de libertate poate beneficia în centru, contra cost, în urma unei cereri scrise, adresate administrației centrului de reținere și arestare preventivă, de asistență medicală din partea unui medic solicitat de aceasta, cu informarea medicului care asigură asistența medicală în centrul de reținere și arestare preventivă. Rezultatul examenului medical efectuat de către medicul solicitat se consemnează de către acesta în fișa medicală a persoanei private de libertate.

(1) Examenul medical al persoanei private de libertate se realizează la primirea în centru, la cererea acesteia datorată unor acuze de boală, în baza unei programări efectuată de către medic în cazul bolnavilor aflați în tratament sau dispensarizați, precum și ori de câte ori este necesar.

(2) Examinarea medicală se efectuează cu respectarea confidențialității, demnității și intimității persoanei private de libertate, cu excepția cazurilor în care medicul solicită expres supraveghere suplimentară în cazuri particulare, pentru motive de siguranță și de menținere a ordinii și disciplinei.

(3) Programul de lucru și activitatea personalului medico-sanitar desemnat să asigure asistența medicală a persoanelor private de libertate se stabilește de către șeful centrului medical. În vederea asigurării continuității asistenței medicale la nivelul centrului, șeful centrului medical al Ministerului Afacerilor Interne sau al structurii cu atribuții întocmește planificarea personalului medico-sanitar de la nivelul unității/structurii sanitare și este adusă la cunoștință șefului centrului de reținere și arestare preventivă.

(1) Rezultatul fiecărei examinări medicale se consemnează de către personalul medico-sanitar în Registrul de consultații medicale și, cronologic, în fișa medicală a persoanei private de libertate.

(2) Rezultatele examenelor paraclinice și cele ale examenelor de specialitate efectuate pentru stabilirea diagnosticului se păstrează în fișa medicală, în ordine cronologică.

(3) Toate cazurile de internare în spital se înregistrează în registrul de internări în spital.

(4) Tratamentele injectabile și intervențiile de mică chirurgie se consemnează în registrul de tratamente, persoana privată de libertate semnând la efectuarea lor.

(5) Persoana privată de libertate semnează pentru primirea medicației în registrul de consultații sau în registrul de bolnavi cronici, după caz.

(6) Medicul semnează și parafează toate înscrisurile din evidențele primare ale cabinetului medical. Asistentul medical semnează toate consemnările efectuate, conform competenței, în evidențele existente la nivelul cabinetului medical.

(1) Cu prilejul examenului medical, persoana privată de libertate este informată cu privire la starea de sănătate, prognosticul afecțiunii prezentate, investigațiile necesare, precum și despre condițiile terapeutice.

(2) Persoana privată de libertate are dreptul să refuze o intervenție medicală sau un tratament, asumându-și în scris răspunderea pentru această decizie.

(3) Pacientul este informat sub semnătură de către medic despre consecințele medicale ale refuzului sau întreruperii actelor medicale.

(4) Refuzul persoanei private de libertate privind efectuarea unei intervenții medicale sau întreruperea actelor medicale la cererea acesteia nu poate face obiectul unui raport de incident și nu constituie abatere disciplinară.

(5) Persoana privată de libertate semnează după efectuarea oricărei examinări medicale, investigații sau tratament în registrul de consultații/tratamente și în fișa medicală.

(1) Persoana privată de libertate care are boli cronice, depistate cu ocazia primirii în centru sau prin examinările/investigațiile medicale ulterioare, este luată în evidență de personalul medico-sanitar de la cabinetul medical din centru în registrul de bolnavi cronici, este dispensarizată și i se asigură tratamentul și regimul alimentar corespunzătoare.

(2) Indicația de regim alimentar este reevaluată periodic în funcție de evoluția stării de sănătate a pacientului și de recomandările medicului specialist.

(1) Bolnavul cu diabet zaharat este luat în evidență în registrul de bolnavi cronici și dispensarizat conform normelor Ministerului Sănătății.

(2) Tratamentul se asigură în cadrul programelor naționale de sănătate, iar regimul alimentar se acordă conform recomandărilor medicului specialist și normelor legale în vigoare privind hrănirea persoanelor private de libertate.

(1) În cazul în care personalul medico-sanitar constată cu ocazia examenelor medicale efectuate pe parcursul deținerii în centru, că persoana privată de libertate prezintă urme de violență, a recurs la acțiuni de autoagresiune, a fost supusă la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la rele tratamente sau acuză violențe, întocmește un proces- verbal, la care se atașează documentele medicale întocmite în acest sens.

(2) Procesul-verbal prevăzut la alin. (1) se întocmește în 3 exemplare, se înregistrează la secretariatul unității sanitare, se aduce la cunoștința persoanei private de libertate sub semnătură și se atașează la dosarul individual.

(3) Un exemplar al procesului-verbal se transmite de îndată procurorului, în condițiile art. 72 din Lege.

(1) Femeia gravidă primită în centru beneficiază de asistență medicală prenatală și postnatală, luându-se măsuri pentru ca nașterea să aibă loc în unități sanitare publice de specialitate.

(2) Personalul medico-sanitar care asigură asistența medicală la nivelul centrului ia în evidență și înregistrează femeia gravidă, încă de la primire, în Registrul de evidență gravide, urmând a fi dispensarizată conform indicațiilor medicului de specialitate obstetrică-ginecologie și cu respectarea normelor metodologice elaborate de Ministerul Sănătății.

(3) Cu cel puțin 30 zile înainte de termenul de naștere, medicul centrului solicită transferul femeii gravide într-un compartiment de specialitate dintr-un penitenciar spital.

(4) Femeia gravidă cu evoluție complicată a sarcinii este internată de urgență într-un compartiment de specialitate al unui penitenciar spital sau al unui spital din rețeaua Ministerului Sănătății.

(5) Femeia însărcinată beneficiază pe perioada sarcinii de regim alimentar specific, conform normelor legale.

(6) În situația în care mama privată de libertate solicită să își îngrijească copilul până la vârsta de un an, medicul centrului solicită transferul acesteia într-un loc de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(1) Urgențele medico-chirurgicale sunt prezentate personalului medico- sanitar de îndată, iar acesta adoptă măsurile necesare în limita competenței.

(2) În situația urgențelor medico-chirurgicale care nu pot fi rezolvate în centru, personalul medico sanitar informează șeful centrului în vederea asigurării escortei și mijlocului de transport pentru prezentarea persoanei private de libertate la unitatea spitalicească recomandată de acesta, sau, după caz, apelează sistemul național unic pentru apeluri de urgență.

(3) În situația prevăzută la alin. (2), echipajele medicale de urgență solicitate prin Sistemul național unic pentru apeluri de urgență, au acces în centru.

(4) Cu privire la solicitarea intervenției vor fi informați, de îndată, șeful unității de poliție și șeful centrului.

(5) În cazul în care echipajul medical de urgență transportă persoana privată de libertate la un spital, șeful unității de poliție dispune măsurile necesare de asigurare a pazei și supravegherii persoanei private de libertate pe timpul transportului și în incinta spitalului.

(6) Numele și prenumele membrilor echipajului medical de urgență și numărul de înmatriculare/înregistrare al autospecialei sunt menționate în evidențele punctului acces control în unitate.

(1) Asistența medicală de specialitate, clinică și paraclinică, se realizează la nivelul cabinetelor de specialitate din unitățile ambulatorii ale Ministerului Afacerilor Interne și în ambulatoriile din structura unităților sanitare publice, potrivit legii.

(2) Serviciile de asistență medicală de specialitate din ambulatoriu se acordă, la recomandarea medicului din centru, în baza unui bilet de trimitere, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

(3) În vederea prezentării persoanei private de libertate la examenul medical de specialitate, personalul medico-sanitar informează, în scris, șeful centrului în vederea dispunerii măsurilor necesare asigurării escortei și transportului, și eliberează biletul de trimitere către unitatea sanitară de specialitate.

(4) Personalul medico-sanitar însoțește persoana privată de libertate în vederea efectuării examenului de specialitate în cazul în care starea de sănătate a acesteia impune acest lucru.

(1) În situația în care persoana privată de libertate solicită efectuarea unei anumite examinări/investigații medicale de specialitate, medicul procedează potrivit dispozițiilor art. 237 alin. (12) din Regulamentul de aplicare a legii.

(2) Șeful centrului procedează potrivit prevederilor art. 240 din Codul de procedură penală și dispune măsurile necesare în vederea asigurării condițiilor privind escortarea și transportul persoanei private de libertate.

(3) Documentele medicale rezultate în urma acestor servicii medicale transmise personalului medico-sanitar care asigură asistența medicală la nivelul centrului se anexează la fișa medicală.

(1) Asistența medicală spitalicească se realizează conform legii, prin internare în penitenciarele-spital, precum și în alte unități sanitare spitalicești aflate în relații contractuale cu casa de asigurări de sănătate.

(2) Internarea persoanelor private de libertate se face în baza biletului de internare, eliberat de către medicul care asigură asistența medicală la nivelul centrului, consecință a actului medical propriu, la recomandarea medicului specialist sau în situația oricărei urgențe medico-chirurgicale.

(3) În vederea stabilirii priorității în acordarea asistenței medicale spitalicești în anumite unități de profil, la nivelul centrului medical al Ministerului Afacerilor Interne se realizează o listă a unităților spitalicești care furnizează acest tip de servicii, cu respectarea criteriilor legale. Lista unităților este aprobată de șeful centrului medical cu avizul șefului unității de poliție.

(4) În vederea asigurării unui cadru organizatoric funcțional pentru prestarea acestor servicii, centrul medical și unitatea de poliție, pot încheia protocoale de colaborare cu unitățile spitalicești din unitatea administrativ teritorială în care se află centrul.

(1) Orice refuz de internare într-o unitate spitalicească, exprimat în fața medicului care asigură asistența medicală la nivelul centrului, se anunță de îndată șefului centrului, persoana privată de libertate asumându-și sub semnătură riscurile pe care această decizie le implică.

(2) Dacă medicul care asigură asistența medicală la nivelul centrului consideră internarea ca fiind absolut necesară pentru sănătatea persoanei private de libertate, se solicită transferul persoanei la un penitenciar-spital. În acest caz, refuzul persoanei private de libertate nu poate împiedica internarea într-un penitenciar-spital.

(1) La punerea în libertate a unei persoane private de libertate, personalul medico-sanitar care asigură asistența medicală la nivelul centrului ia măsuri în vederea întocmirii unei scrisori medicale către medicul de familie al persoanei private de libertate, în care sunt consemnate datele relevante privind starea de sănătate a acesteia pe perioada privării de libertate.

(2) În situația în care persoana privată de libertate este în tratament pentru o boală infecțioasă sau a fost în contact cu o boală infecțioasă, personalul medico-sanitar anunță în scris autoritatea de sănătate publică în a cărei zonă teritorială își are domiciliul. Copia adresei de informare se atașează la fișa medicală.

(3) În cazul persoanei private de libertate dependentă de droguri, inclusă într-un program integrat de tratament de substituție, centrul de prevenire și consiliere antidrog care a condus și asigurat tratamentul pe perioada deținerii întreprinde demersurile necesare asigurării continuității tratamentului și după liberare.

(1) Fișa medicală se arhivează conform normelor în vigoare privind arhivarea documentelor medicale. Durata de păstrare a fișelor medicale arhivate este similară cu a dosarului individual al persoanei private de libertate.

(2) Persoana privată de libertate poate obține pe perioada reținerii/deținerii în centru sau după liberare, la cerere, contra cost, într-un număr de exemplare justificat, fotocopii ale fișei medicale.

(3) Apărătorul sau oricare altă persoană, cu acordul scris al persoanei private de libertate, poate obține, contra cost, o fotocopie a fișei medicale.

(4) Datele cu caracter personal ale persoanelor private de libertate sunt confidențiale, potrivit legii.

(1) Fișele medicale și celelalte documente întocmite în urma examenelor medicale ale persoanelor private de libertate se păstrează la spațiul special amenajat în centru.

(2) În situațiile în care nu există un spațiu special amenajat în centru, fișa medicală și celelalte documente întocmite în urma examenelor medicale, se păstrează la dosarul individual, în plicul sigilat de către personalul medico-sanitar.

(3) Toate documentele medicale rezultate în urma consultațiilor medicale/investigațiilor efectuate pe perioada deținerii în centru se anexează la fișa medicală.

(4) Fișa medicală constituie document medico-legal și este interzisă scoaterea acesteia din spațiul în care este păstrată, cu excepția situațiilor stabilite prin prezentul regulament.

(1) Informațiile cu privire la starea de sănătate a persoanei private de libertate pot fi furnizate numai în cazul în care acestea își dau consimțământul explicit sau în cazurile expres prevăzute de normele legale.

(2) Actele și documentele ce cuprind informații rezultate din examenul medical se atașează fișei medicale a persoanei private de libertate, aceasta având dreptul să își consulte dosarul medical sau să primească, la cerere, fotocopii de pe acesta, în condițiile prevăzute în prezentul regulament.

(3) La punerea în libertate, persoana privată de libertate poate primi, la cerere, un rezumat scris al investigațiilor, diagnosticului, tratamentului și îngrijirilor acordate pe perioada deținerii și, la cerere, o copie a înregistrărilor investigațiilor de înaltă performanță, cu respectarea prevederilor art. 12 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, cu modificările ulterioare, întocmit de către medicul care asigură asistența medicală la nivelul centrului.

(1) În cazul decesului unei persoane private de libertate, personalul medico- sanitar raportează de îndată directorului Direcției Medicale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne despre împrejurările producerii acestuia, iar în termen de 24 de ore înaintează un referat medical complet privind modul în care s-a produs decesul și îngrijirile medicale acordate anterior decesului.

(2) În termen de 10 zile de la deces se înaintează Direcției Medicale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne dosarul de deces, care cuprinde următoarele documente:

(3) Personalul medico-sanitar pune la dispoziția organelor judiciare, la solicitarea acestora, toate documentele medicale pe care le deține cu privire la persoana privată de libertată decedată.

(1) Fișa medicală, copia foii de observație clinică din spital, referatul medical privind modul în care s-a produs decesul și copia certificatului constatator al decesului se păstrează și se arhivează conform normelor în vigoare privind arhivarea documentelor medicale.

(2) Familia persoanei decedate sau împuternicitul acesteia au acces la fișa medicală, la referatul medical privind modul în care s-a produs decesul și îngrijirile medicale acordate anterior decesului, precum și la alte documente privitoare la deces, potrivit legii, putând obține, la cerere, fotocopii ale acestora.

(1) Serviciile medicale dentare sunt efectuate prin cabinetele medicale de profil din unitățile sanitare ale Ministerului Afacerilor Interne.

(2) În situația în care unitățile sanitare ale Ministerului Afacerilor Interne nu au organizate cabinete de medicină dentară, se asigură servicii medicale de medicină dentară preventive și tratamente de medicină dentară prevăzute în normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru, prin cabinete medicale de specialitate aflate în relație contractuală cu o casă de asigurări de sănătate, în condițiile legii.

(1) Prezentarea la consultație se face în baza programării efectuate de personalul medico-sanitar de la nivelul centrului, la cabinetul de medicină dentară, cu excepția cazurilor urgente, când asistența de specialitate se acordă de îndată.

(2) Documentele medicale referitoare la consultațiile și tratamentele dentare efectuate se anexează la fișa medicală a persoanei private de libertate.

(3) Urgențele chirurgicale oro-maxilo-faciale sunt transportate la cea mai apropiată unitate sanitară cu serviciu de specialitate în condițiile prezentului regulament.

(1) În situația în care la momentul încarcerării, există în curs un tratament pentru reabilitarea funcției masticatorii, la recomandarea expresă a medicului specialist curant, cu avizul medicului care asigură asistența medicală în centru sau, după caz, al medicului specialist medicină dentară al Ministerului Afacerilor Interne, persoana privată de libertate poate solicita continuarea lucrărilor protetice, precum și orice alt tratament de medicină dentară în cabinetul de medicină dentară care a inițiat tratamentul, cu condiția ca acesta să se afle în localitatea în care funcționează centrul.

(2) Contravaloarea acestor servicii se suportă de către persoana privată de libertate.

(3) Șeful centrului procedează potrivit prevederilor art. 240 din Codul de procedură penală și dispune măsurile necesare în vederea asigurării condițiilor privind escortarea și transportul persoanei private de libertate.

(1) Prescrierea medicamentelor se face numai de către medic, în limita specialității acestuia, cu excepția medicilor aflați în relații contractuale cu casa de asigurări de sănătate ca medici de familie, care pot prescrie și alte medicamente, la recomandarea specialiștilor din unitățile medicale ambulatorii sau spitalicești, conform prevederilor Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

(2) În baza unei prescripții medicale, persoana privată de libertate beneficiază gratuit de medicamentele prevăzute în Nomenclatorul medicamentelor de uz uman, aprobat de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, prin suportarea contravalorii din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și din fondurile bugetare ale Ministerului Afacerilor Interne, având această destinație.

(3) În situația prescripțiilor medicale eliberate de către medici din afara rețelei medicale a Ministerului Afacerilor Interne, persoana privată de libertate beneficiază de medicamentele prescrise, cu avizul medicului care asigură asistența medicală în centru.

(4) Medicamentele și suplimentele alimentare sunt administrate persoanei private de libertate de către personalul medico-sanitar sau în prezența acestuia.

(5) Administrarea medicamentelor antidiabetice, tuberculostatice, antiepileptice, antipsihotice, anxiolitice, hipnotice și sedative, precum și a altor medicamente, la recomandarea medicului, se face strict supravegheat, în funcție de caz.

(6) Persoanele prevăzute la alin. (4) și (5) urmăresc ca medicamentele și suplimentele alimentare administrate să nu poată fi stocate și folosite în scop de suicid.

(7) Persoana privată de libertate semnează de primire la fiecare administrare în Registrul de distribuire a medicamentelor, pentru medicamentele achiziționate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și în Registrul de distribuire a medicamentelor personale, pentru cele achiziționate contracost din fonduri proprii.

(8) În cazul refuzului de primire al medicamentelor și suplimentelor alimentare se consemnează în fișa medicală și se face mențiune în Registrul de distribuire a medicamentelor, persoana privată de libertate semnând la rubrica corespunzătoare.

(1) Persoana privată de libertate poate cumpăra ori primi în condițiile prezentului regulament, de la familie sau alte persoane, cu avizul medicului și aprobarea șefului centrului, medicamentele și suplimentele alimentare necesare, acestea fiind păstrate separat de cele asigurate și achiziționate, potrivit prescripțiilor, de către personalul medico-sanitar.

(2) Pe baza recomandării medicului și cu aprobarea șefului centrului, persoana privată de libertate poate să-și procure ochelari de vedere, proteze ortopedice, chirurgicale, stomatologice sau auditive sau alte dispozitive medicale, a căror contravaloare se suportă de către aceasta, aparținători, persoane sau organizații care oferă ajutor umanitar.

(3) Dacă dispozitivele medicale prevăzute la alin. (2) sunt necesare ca urmare a unui accident produs în timpul, din cauza și în legătură cu activitățile de muncă neremunerată prestată potrivit prezentului regulament de către persoanele private de libertate sau din cauze imputabile administrației centrului, contravaloarea lor se suportă de către aceasta.

(4) Prevederile alin. (3) se aplică ulterior stabilirii, de către organele competente, a persoanelor responsabile.

(1) Personalul medico-sanitar desfășoară activități de educație pentru sănătate în vederea însușirii de către persoanele private de libertate a cunoștințelor necesare cu privire la igiena individuală și colectivă, prevenirea îmbolnăvirilor și pentru formarea deprinderilor igienice.

(2) În vederea respectării condițiilor igienico-sanitare la nivelul centrului, personalul medico – sanitar verifică periodic și ori de câte ori este necesar:

(3) În situația în care sunt constatate deficiențe în ceea ce privește starea igienico- sanitară, personalul medico-sanitar semnalează aceasta șefului unității și verifică modul de remediere a deficiențelor.

(4) Situațiile deosebite, care se constituie în risc pentru sănătatea personalului centrului și/sau a persoanelor private de libertate, se raportează potrivit legislației în vigoare medicilor inspectori sanitari și sanitari veterinari ai Ministerului Afacerilor Interne. Cu privire la aceste situații se informează șeful unității de poliție, precum și conducerea Direcției Medicale a Ministerului Afacerilor Interne.

(1) Pentru asigurarea evidenței activității de asistență medicală a persoanelor private de libertate, prin grija șefului unității sanitare, se constituie evidențele prevăzute la art. 69 alin.(1).

(2) În desfășurarea activității medicale sunt utilizate următoarele tipizate:

(3) Documentele de evidență constituite la nivelul cabinetului medical se înregistrează, se păstrează și se arhivează conform normelor în vigoare privind documentele medicale.

(4) Personalul medico-sanitar răspunde cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și a celor care privesc respectarea confidențialității informațiilor privind starea de sănătate a persoanelor private de libertate.

(1) Persoana privată de libertate care are altă cetățenie decât cea română are dreptul de a se adresa reprezentanțelor diplomatice sau consulare în România ale statului al cărui cetățean este și de a fi vizitat de funcționarii acestor reprezentanțe, în condiții de confidențialitate.

(2) Persoana privată de libertate care are calitatea de solicitant de azil sau căreia i s-a acordat protecție în temeiul Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare, apatridul, cea care nu dorește să beneficieze de asistența autorităților din țara de origine ori cea al cărei stat nu este reprezentat diplomatic sau consular în România, poate solicita administrației centrului să contacteze reprezentanța organizației internaționale competente, o organizație internațională umanitară sau o autoritate națională competentă, după caz, și poate fi vizitată de reprezentanții acesteia, în condiții de confidențialitate.

(3) La primirea în centru, șeful de schimb, informează persoana privată de libertate prevăzută la alin. (1) și (2) despre posibilitatea de a lua legătura cu reprezentanții organizațiilor sau autorităților competente.

(4) Administrația centrului are obligația să contacteze instituțiile/organizațiile prevăzute în alin. (1) și (2), la solicitarea persoanelor private de libertate și să coopereze cu acestea pentru realizarea asistenței persoanelor private de libertate.

(1) Administrația centrului are obligația de a asigura condițiile necesare încheierii căsătoriei, în condițiile art. 168 din Regulamentul de aplicare a Legii. Dispozițiile art. 245 alin. (5) teza a doua din Regulamentul de aplicare a Legii se aplică în mod corespunzător.

(2) Căsătoria se oficiază în sediul unității de poliție, într-o încăpere corespunzător amenajată. La cererea expresă a soților, șeful unității de poliție poate aproba ca încheierea căsătoriei să fie urmată de ceremonialul religios corespunzător.

(3) Căsătoriile programate anterior primirii persoanelor private de libertate în centru pot fi oficiate, dacă centrul se află în competența teritorială a ofițerului de stare civilă care a primit declarația de căsătorie.

(4) Cu ocazia încheierii căsătoriei se pot efectua fotografii, în locul stabilit de șeful unității de poliție, fără a fotografia elemente ale interiorului acesteia sau polițiștii aflați în serviciu. După oficierea căsătoriei pot fi servite băuturi nealcoolice.

(5) Persoana privată de libertate căsătorită în centru beneficiază de vizită intimă în condițiile art. 130 și 131.

(6) Prevederile prezentului regulament referitoare la identificarea, percheziția și controlul bagajelor persoanelor vizitatoare se aplică în mod corespunzător.

(1) Persoanei private de libertate i se asigură zilnic minimum 7 ore de somn, conform Regulamentului de ordine interioară.

(2) Persoanei private de libertate care desfășoară activități de muncă neremunerată i se asigură cel puțin două zile consecutive de repaus pe săptămână. Zilele de sărbători legale sunt zile de repaus.

(3) Șeful centrului, la recomandarea medicului, poate prelungi durata timpului de repaus la pat.

(1) Administrația centrului asigură persoanei private de libertate, de trei ori pe zi, o hrană variată, bine preparată, corespunzătoare calitativ și cantitativ, ținând cont de vârstă, starea de sănătate și convingerile religioase, potrivit normelor legale.

(2) Persoanei private de libertate care, din motive religioase, solicită o anumită hrană specifică, i se asigură această hrană, în limita posibilităților, de administrația centrului ori de membri de familie sau alte persoane, cu avizul medicului. Avizul medicului se acordă în funcție de eventualele contraindicații medicale raportate la starea de sănătate.

(3) Orele de servire a hranei, modalitatea și locul de servire a acesteia se stabilesc în cadrul programului zilnic, aprobat prin Regulamentul de ordine interioară.

(1) Administrația centrului asigură condiții de servire a hranei, în camerele de deținere sau în sala de mese, după caz, precum și vesela necesară pentru prepararea, distribuirea și servirea hranei.

(2) Pentru servirea hranei se pune la dispoziția fiecărei persoane private de libertate o farfurie sau castron și o lingură.

(3) Persoana privată de libertate poate utiliza pentru servirea hranei veselă din plastic primită din partea aparținătorilor sau cumpărată de aceasta.

(4) Pentru persoana privată de libertate cu afecțiuni contagioase, vesela se ține separat și se dezinfectează după fiecare utilizare.

(5) Hrana persoanei private de libertate care nu este prezentă în centru la orele stabilite în Regulamentul de ordine interioară pentru servirea meselor este păstrată în condiții care să asigure menținerea proprietăților organoleptice.

(6) Persoanei private de libertate care lipsește mai mult de 8 ore din centru, i se distribuie hrană rece.

(1) Fiecărei persoane private de libertate i se asigură condiții de folosire fără restricții a surselor de apă curentă și produse igienico-sanitare pentru menținerea igienei personale și colective.

(2) Persoanei private de libertate i se asigură posibilitatea de a face baie, cu apă caldă, de cel puțin două ori pe săptămână.

(3) Regulile de igienă individuală și colectivă, prevăzute în regulamentul de ordine interioară, precum și alte măsuri stabilite de medic, sunt obligatorii pentru toate persoanele private de libertate.

(4) Persoana privată de libertate poate primi produse igienico-sanitare și prin intermediul persoanelor venite în vizită sau prin achiziția de către aceasta din sumele avute la dispoziție.

(5) În vederea menținerii igienei spațiilor de deținere și a prevenirii apariției toxiinfecțiilor alimentare, nu se permite persoanei private de libertate să păstreze, în camera de deținere, hrana ușor alterabilă.

(1) Administrația centrului asigură tunsul părului prin personal propriu sau prin operatori economici, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(2) Tunsoarea se execută cu acordul persoanei în cauză. Prin excepție se execută obligatoriu la recomandarea medicului, în situația unor boli de piele sau pentru deparazitare.

(1) Administrația centrului asigură fiecărei persoane private de libertate pat individual, saltea, pernă, față de pernă, cearșaf și pătură. Pe timp de iarnă se pot asigura, după caz, câte două pături pentru fiecare persoană.

(2) Persoanele private de libertate pot primi din partea aparținătorilor articole de echipament și cazarmament, cu aprobarea șefului centrului, în condițiile Regulamentului de aplicare a Legii.

(1) Persoana privată de libertate poartă ținută civilă.

(2) În cazul în care persoana privată de libertate nu dispune de ținută personală, aceasta se asigură gratuit de către administrația centrului. Ținuta persoanei private de libertate se poate asigura temporar de către centru, până la primirea primului pachet cu efecte personale potrivit art. 251 alin. (3) din Regulamentul de aplicare a Legii sau la achiziția din banii personali.

(3) Ținuta asigurată de administrația centrului, prin caracteristicile sale, nu trebuie să fie umilitoare sau degradantă.

(4) Ținuta persoanei private de libertate, personală sau asigurată de administrația centrului, nu trebuie să fie asemănătoare cu uniforma personalului.

(1) Normele de echipare și durata de folosință a ținutei asigurate de administrația centrului sunt stabilite conform prevederilor în vigoare care reglementează asigurarea structurilor și efectivelor cu materiale de resortul echipamentului, de întreținere și alte materiale specifice.

(2) Ținuta persoanelor private de libertate este înlocuită la expirarea duratei de folosință, stabilită conform dispozițiilor alin. (1), precum și ori de câte ori este necesar din cauza degradării acesteia.