Capitolul I — Dispoziții generale

Pe această pagină

Secțiunea 1 — Domeniul de aplicare și obiectul

Articolul 1

(1) Prezentul regulament se aplică instituțiilor emitente de monedă electronică, persoane juridice române cu sediul real în România, denumite în continuare instituții emitente de monedă electronică.

(2) Prezentul regulament stabilește:

a) cerințele și documentația ce trebuie prezentate Băncii Naționale a României în vederea autorizării instituțiilor emitente de monedă electronică;

b) cerințe privind persoanele care intenționează să dețină sau să cedeze participații calificate la instituțiile emitente de monedă electronică;

c) metodologia de calcul al necesarului de fonduri proprii și cerințe cu privire la calculul fondurilor proprii disponibile ale unei instituții emitente de monedă electronică aferente activității cu monedă electronică;

d) cerințele de aprobare ori informare prealabilă și cele de notificare a Băncii Naționale a României privind modificările intervenite în situația instituțiilor emitente de monedă electronică;

e) cerințele de raportare ale instituțiilor emitente de monedă electronică.

Articolul 2

(1) Termenii și expresiile utilizate în prezentul regulament au semnificația prevăzută de Legea nr. 210/2019 privind activitatea de emitere de monedă electronică și Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative.

(2) Volumul mediu al monedei electronice în circulație al unei instituții emitente de monedă electronică reprezintă media aritmetică a obligațiilor financiare legate de moneda electronică emisă de instituția emitentă de monedă electronică și aflată în circulație, la finele fiecărei zile calendaristice pe parcursul ultimelor 6 luni calendaristice, și calculată pentru fiecare lună calendaristică în prima zi calendaristică a acesteia.

(3) În înțelesul prezentului regulament, persoanele care dețin indirect participații la o instituție emitentă de monedă electronică sunt acele persoane care dețin o cotă-parte din capital sau din drepturile de vot la o instituție emitentă de monedă electronică, prin intermediul unei societăți/entități asupra căreia acestea exercită controlul.

(4) În înțelesul prezentului regulament, codul LEI reprezintă «identificatorul entității juridice» (Legal Entity Identifier), un cod de referință format din 20 de caractere pentru identificarea unică a entităților distincte din punct de vedere juridic care se angajează în tranzacții financiare și datele de referință asociate și care se bazează pe standardul ISO 17442 elaborat de Organizația Internațională de Standardizare.

(la 25-10-2022, Articolul 2 din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost completat de Punctul 1, Articolul V din REGULAMENTUL nr. 11 din 10 octombrie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1036 din 25 octombrie 2022 )

Secțiunea a 2-a — Cerințe privind informațiile și documentația

Articolul 3

(1) Persoana juridică română care intenționează să emită monedă electronică în calitate de instituție emitentă de monedă electronică și, după caz, să presteze servicii de plată, trebuie să solicite Băncii Naționale a României autorizarea și să furnizeze în susținerea cererii informații conforme cu realitatea, actualizate, complete, clare și relevante pentru activitățile cu monedă electronică și, dacă este cazul, serviciile de plată pe care intenționează să le presteze.

(2) Solicitanții trebuie să probeze cu documente adecvate și actuale informațiile furnizate Băncii Naționale a României.

(3) Banca Națională a României poate verifica informațiile furnizate în acord cu prevederile alin. (1), prin solicitarea de documente suplimentare și/sau prin obținerea unei confirmări din partea altor autorități naționale ori străine, după caz.

(4) Pentru evitarea unor întârzieri în furnizarea informațiilor necesare în cadrul procesului de autorizare, în anticiparea unei cereri formale, se poate solicita Băncii Naționale a României organizarea unor întâlniri preliminare în vederea prezentării și clarificării elementelor legate de proiectul propus, în special dacă acesta prezintă o complexitate deosebită.

(5) Datele personale transmise Băncii Naționale a României vor fi prelucrate de aceasta în îndeplinirea obligațiilor care îi revin potrivit dispozițiilor legale în vigoare, în calitate de operator de date cu caracter personal.

(6) În cazul în care, potrivit prezentului regulament, se transmit Băncii Naționale a României informații și documente ce cuprind date de identificare ale unor persoane juridice, acestea vor conține și identificatorul entității juridice (codul LEI), dacă persoanele respective dețin un astfel de identificator.

(la 25-10-2022, Articolul 3 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost completat de Punctul 2, Articolul V din REGULAMENTUL nr. 11 din 10 octombrie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1036 din 25 octombrie 2022 )

Articolul 4

(1) Documentele vor fi prezentate Băncii Naționale a României în limba română, iar pentru actele cu caracter oficial redactate într-o limbă străină se va prezenta și traducerea legalizată a acestora. Pentru documentele redactate într-o limbă de circulație internațională, Banca Națională a României poate excepta aplicarea cerinței privind traducerea legalizată.

(2) În situația în care solicitantul invocă imposibilitatea obținerii unui document oficial din cele necesar a fi prezentate potrivit prezentului regulament, se va prezenta o declarație pe propria răspundere în care se va motiva corespunzător imposibilitatea obținerii documentului, însoțită de dovezi care să ateste această împrejurare. Banca Națională a României analizează și decide cu privire la adecvarea dovezilor furnizate de solicitant.

(3) Documentația transmisă Băncii Naționale a României în aplicarea dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 210/2019 referitoare la procedura de notificare pentru desfășurarea activității în afara teritoriului României de către instituții emitente de monedă electronică autorizate de Banca Națională a României trebuie prezentată în două exemplare, dintre care unul în limba română, iar celălalt în limba engleză.

(4) Actele cu caracter oficial și cele sub semnătură privată, pentru care nu este prevăzută în prezentul regulament forma în care acestea se remit Băncii Naționale a României, vor fi prezentate în original sau în copie legalizată.

(5) Documentele emise sau legalizate de o autoritate străină vor fi supralegalizate în condițiile prevăzute de lege ori vor purta apostila prevăzută de Convenția cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare. În cazul în care se invocă o situație de înlăturare a acestor cerințe, se va prezenta o confirmare în acest sens din partea autorităților române sau străine competente, sarcina probei revenind celui ce invocă o asemenea situație.

(6) În cazul certificatelor de cazier judiciar, certificatelor de cazier fiscal sau altor documente echivalente, se vor prezenta documentele eliberate de autoritățile competente din țările în care persoanele în cauză au avut în ultimii 3 ani stabilit/stabilită domiciliul/reședința și/sau au desfășurat activitate.

(7) Orice curriculum vitae prezentat Băncii Naționale a României potrivit prezentului regulament va fi semnat și datat de către persoana în cauză.

(8) Solicitantul va structura potrivit art. 28 informațiile din documentația transmisă în susținerea cererii de autorizare și va menționa documentele prezentate într-un opis.

(9) Prevederile din prezentul regulament referitoare la conducerea unei alte persoane decât solicitantul vizează persoanele care, potrivit actelor constitutive și/sau hotărârii organelor statutare, sunt împuternicite să conducă, să coordoneze activitatea zilnică și să angajeze răspunderea respectivei persoane.

(10) În scopul aplicării cerințelor referitoare la autorizarea instituțiilor emitente de monedă electronică, procesele, procedurile, sistemele, mecanismele și măsurile implementate se referă la cele existente și, în cazul în care acestea nu au fost implementate, la cele pe care instituția urmează să le implementeze. În cazul în care procesele, procedurile, sistemele, mecanismele și măsurile nu au fost încă implementate, solicitantul va preciza termenul estimat pentru implementare, ce nu poate depăși data începerii activității.

(11) Pentru facilitarea analizării de către Banca Națională a României, solicitantul va prezenta documentația în susținerea cererii de autorizare și în format electronic, stocată într-o formă accesibilă pentru consultare.

(12) Banca Națională a României analizează documentele și informațiile primite potrivit prezentului regulament din perspectiva cerințelor aflate în aria sa de competență prevăzute de Legea nr. 210/2019, respectiv de Legea nr. 209/2019, precum și de prezentul regulament și de Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 4/2019 privind instituțiile de plată și furnizorii specializați în servicii de informare cu privire la conturi.

Secțiunea a 3-a — Cerințe operaționale și elemente privind evaluarea

Articolul 5

Banca Națională a României evaluează în procedura de autorizare și, ulterior, în exercitarea competențelor de supraveghere, dacă solicitantul îndeplinește cerințele aplicabile prevăzute în Legea nr. 210/2019 și, după caz, în Legea nr. 209/2019, cu luarea în considerare a elementelor prevăzute în prezenta secțiune.

Articolul 6

În aplicarea art. 17 din Legea nr. 210/2019 cerința privind nivelul minim de capital inițial se va determina în echivalent lei utilizându-se cursul pieței valutare comunicat de Banca Națională a României la data înregistrării cererii de autorizare la Banca Națională a României.

Articolul 7

(1) Solicitantul trebuie să specifice tipul de activități cu monedă electronică pe care intenționează să le desfășoare, respectiv emitere, răscumpărare și, după caz, distribuție de monedă electronică și, dacă intenționează să presteze servicii de plată, să furnizeze o descriere a tipurilor de servicii de plată avute în vedere, să fundamenteze în mod corespunzător încadrarea pe care o face în activitățile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 209/2019 și să precizeze dacă acestea sunt legate de emiterea de monedă electronică sau sunt independente de emiterea de monedă electronică.

(2) Solicitantul trebuie să demonstreze că poate realiza activitățile propuse cu respectarea cerințelor aplicabile din Legea nr. 210/2019 și prezentul regulament, respectiv din Legea nr. 209/2019 și regulamentul emis în aplicarea acesteia.

(3) Din planul de afaceri trebuie să rezulte că solicitantul este capabil să angajeze sistemele, resursele și procedurile adecvate și proporționale care să-i permită atingerea obiectivelor propuse și desfășurarea în condiții de prudență a activităților cu monedă electronică și, după caz, a serviciilor de plată.

Articolul 8

(1) Calitatea persoanelor care dețin, direct sau indirect, participații calificate la o instituție emitentă de monedă electronică trebuie să corespundă cerințelor asigurării unui management prudent și sănătos al instituției emitente de monedă electronică.

(2) Banca Națională a României evaluează în ce măsură calitatea persoanelor care dețin participații calificate este adecvată, potrivit următoarelor criterii cumulative:

a) reputația;

b) capacitatea instituției emitente de monedă electronică de a respecta cerințele legale;

c) suspiciuni privind spălarea banilor sau finanțarea terorismului.

(3) Banca Națională a României evaluează pe baza documentelor prevăzute la art. 39 doar persoana/persoanele care deține/dețin în mod direct participații calificate și persoana/persoanele care are/au calitatea de ultim deținător indirect al participației calificate la instituția emitentă de monedă electronică vizată, cu excepția cazului în care Banca Națională a României consideră ca fiind necesară evaluarea unuia sau a mai multor deținători intermediari de participații calificate din lanțul de deținători de participații calificate identificați pe linie de control.

(4) Banca Națională a României decide cu privire la necesitatea evaluării deținătorilor intermediari de participații calificate, inclusiv pornind de la informațiile publice disponibile cu privire la aceștia și comunică solicitantului informațiile ce trebuie transmise. În această situație devin incidente dispozițiile art. 25 alin. (2), ori, după caz, ale art. 25 alin. (5) din Legea nr. 210/2019.

Articolul 9

(1) La evaluarea reputației persoanelor care dețin participații calificate sunt avute în vedere, în măsura în care prezintă relevanță, în sensul că pot induce dubii cu privire la îndeplinirea criteriului prevăzut la art. 8 alin. (2) lit. a), cel puțin următoarele aspecte și situații care vizează persoanele respective:

a) condamnări pentru care nu a intervenit reabilitarea sau anularea;

b) hotărâri definitive, în materie civilă sau administrativă, pentru încălcarea cadrului legislativ și care au relevanță pentru procesul de evaluare;

c) procedură de insolvență, faliment sau alta similară încheiată sau în derulare;

d) investigații de natură penală în derulare;

e) investigații sau măsuri ori sancțiuni aplicate, în materie administrativă sau civilă, pentru nerespectarea prevederilor care reglementează domeniul bancar, financiar, al activității de asigurare sau a oricăror prevederi relevante pentru evaluare.

(2) În plus față de cele prevăzute la alin. (1), la evaluarea reputației persoanelor care dețin participații calificate, Banca Națională a României poate avea în vedere și alte aspecte și situații pe care le consideră relevante, fără a se limita la:

a) refuzul înregistrării, autorizării, acordării calității de membru sau licențierii pentru o activitate comercială, o afacere ori o profesie;

b) revocarea, retragerea sau anularea înregistrării, a autorizării, a calității de membru sau a licențierii pentru o activitate comercială, o afacere ori o profesie;

c) excluderea de către un organism de reglementare în domeniul financiar, o autoritate publică sau de către un organism profesional;

d) deținerea unei poziții cu responsabilități relevante într-o entitate care a făcut obiectul unei condamnări, investigații, sancțiuni sau al altei măsuri similare, inclusiv pentru fapte de corupție, fraudă, înșelăciune, spălarea banilor, finanțarea terorismului sau alte fapte și infracțiuni în domeniul financiar;

e) demiterea sau eliberarea dintr-o poziție de fiduciar sau o situație similară.

(3) Dacă persoana care deține participații calificate este persoană juridică, cerința de reputație trebuie să fie îndeplinită atât de persoana juridică, cât și de persoanele care asigură conducerea activității acesteia.

(4) Dispozițiile alin. (1) lit. c) se aplică, în mod corespunzător, în relație cu orice persoană controlată sau condusă de persoana care deține participații calificate.

(5) Banca Națională a României evaluează relevanța situațiilor cum sunt cele prevăzute la alin. (1) și (2), de la caz la caz, având în vedere circumstanțele caracteristice fiecărei situații, precum și faptul că asemenea situații pot fi semnificative considerate împreună, chiar dacă luate separat pot să nu prezinte relevanță.

Articolul 10

La evaluarea reputației, Banca Națională a României are în vedere și dacă persoana care deține participații calificate la solicitant:

a) deține participații calificate la o entitate reglementată și supravegheată de Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară ori de o autoritate de supraveghere cu atribuții similare dintr-un alt stat membru;

b) este o persoană ce asigură conducerea și/sau administrarea activității unei entități reglementate și supravegheate de Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară ori de o autoritate de supraveghere cu atribuții similare dintr-un alt stat membru;

c) este o entitate reglementată și supravegheată de Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară ori de o autoritate de supraveghere cu atribuții similare dintr-un alt stat membru.

Articolul 11

(1) În aplicarea art. 8 alin. (2) lit. b), Banca Națională a României evaluează dacă persoanele care dețin participații calificate au capacitatea de a finanța participația și de a menține soliditatea financiară pentru a asigura administrarea prudentă și sănătoasă a instituției emitente de monedă electronică.

(2) Evaluarea capacității de finanțare a participației și de menținere a solidității financiare se realizează cu luarea în considerare a obiectivului declarat al participării persoanei la capitalul instituției emitente de monedă electronică și cu politica sa privind această participare, iar în cazul acționarului/ asociatului ce urmează să dețină controlul asupra instituției emitente de monedă electronică, cu obiectivele financiare prognozate, compatibile cu strategia cuprinsă în planul de activitate.

Articolul 12

(1) La evaluarea calității unei persoane care deține participații calificate sunt avute în vedere, de la caz la caz, în funcție de circumstanțele caracteristice fiecărei situații, în sensul că pot induce dubii cu privire la îndeplinirea criteriului prevăzut la art. 8 alin. (2) lit. c), cel puțin următoarele aspecte:

a) persoana este suspectată, pe plan intern ori internațional, ca fiind terorist ori că finanțează acte de terorism;

b) persoana este stabilită într-un stat sau teritoriu care se află pe listele publicate de Comisia Europeană, FATF - GAFI - Grupul de Acțiune Financiară Internațională, Moneyval sau alte organisme internaționale și care cuprind țările cu grad înalt de risc ori cu deficiențe majore în regimul național de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului;

c) Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a informat Banca Națională a României, într-un regim de confidențialitate care permite utilizarea informației de către banca centrală, că persoana este expusă la risc de spălare a banilor și finanțare a terorismului.

(2) În aplicarea alin. (1), Banca Națională a României are în vedere și dacă oricare dintre următoarele persoane se regăsește într-una dintre situațiile de la alin. (1):

a) persoanele care conduc activitatea persoanelor juridice care dețin participații calificate la solicitant;

b) persoanele juridice care participă, direct sau indirect, la capitalul persoanelor juridice care dețin participații calificate la solicitant;

c) persoanele care gestionează activele, beneficiarii sau participanții/investitorii în cazul entităților fără personalitate juridică ce dețin participații calificate la solicitant în nume propriu, precum organismele de plasament colectiv, fondurile de investiții sau fiduciile;

d) beneficiarii reali ai persoanelor ce dețin participații calificate la solicitant, definiți de legislația în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.

Articolul 13

În aplicarea art. 8 alin. (2) lit. c), solicitantul trebuie să demonstreze că fondurile utilizate pentru participarea la capital provin din surse licite.

Articolul 14

(1) Banca Națională a României evaluează în ce măsură persoanele responsabile pentru conducerea și administrarea activității de emitere de monedă electronică și, după caz, de prestare de servicii de plată au o bună reputație și dispun de cunoștințe și experiență adecvate pentru desfășurarea activității de emitere de monedă electronică și, după caz, de prestare de servicii de plată.

(2) În aplicarea alin. (1), Banca Națională a României poate realiza interviuri profesionale cu persoanele responsabile pentru conducerea și administrarea activității de emitere de monedă electronică și, după caz, de prestare de servicii de plată.

(3) Responsabilitățile pentru conducerea și administrarea activității de emitere de monedă electronică și, după caz, de prestare de servicii de plată pot fi exercitate numai de persoane fizice.

(4) Persoanele responsabile pentru conducerea și administrarea activității de emitere de monedă electronică și, după caz, de prestare de servicii de plată alocă suficient timp pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin în această calitate.

(5) La evaluarea cerinței de la alin. (4), Banca Națională a României are în vedere, în funcție de natura, extinderea și complexitatea activității entității următoarele:

a) timpul estimat de solicitant ca fiind necesar pentru îndeplinirea de către persoana în cauză a atribuțiilor încredințate;

b) deținerea de responsabilități de administrare și/sau de conducere în cadrul altor entități;

c) exercitarea oricăror altor profesii și activități;

d) timpul de călătorie necesar pentru exercitarea de către persoana în cauză a activităților la care se face referire la lit. a), b) și c), în cazul în care se află în orașe sau țări diferite;

e) necesitatea alocării de timp pentru pregătirea profesională pe bază continuă.

(6) Prevederile alin. (1)-(5) sunt aplicabile și persoanelor desemnate să asigure conducerea sucursalelor din state terțe ale instituțiilor emitente de monedă electronică.

Articolul 15

(1) La evaluarea reputației persoanelor responsabile pentru conducerea și administrarea activității de emitere de monedă electronică și, după caz, de prestare de servicii de plată, Banca Națională a României are în vedere, în mod corespunzător, dispozițiile art. 9 alin. (1), (2) și (5) și art. 10 lit. a) și b), precum și orice măsuri disciplinare, inclusiv demiterea dintr-o funcție de conducere.

(2) Dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. c) se aplică, în mod corespunzător, în relație cu orice entitate condusă de persoana responsabilă pentru conducerea și administrarea activității de emitere de monedă electronică și, după caz, de prestare de servicii de plată.

Articolul 16

(1) Solicitantul trebuie să demonstreze că persoanele responsabile pentru conducerea și administrarea activității de emitere de monedă electronică și, după caz, de prestare de servicii de plată dispun de cunoștințe teoretice și practice adecvate cu privire la activitățile ce urmează a fi desfășurate de instituția emitentă de monedă electronică.

(2) La evaluarea persoanelor responsabile pentru conducerea și administrarea activității de emitere de monedă electronică și, după caz, de prestare de servicii de plată, Banca Națională a României are în vedere și dacă planul de activitate și planul de afaceri prezentate și semnate de acestea au la bază o abordare realistă și denotă profesionalism.

(3) Cel puțin una dintre persoanele responsabile pentru conducerea și administrarea activității de emitere de monedă electronică și, după caz, de prestare de servicii de plată pe teritoriul României trebuie să ateste cunoașterea limbii române.

Articolul 17

(1) Solicitantul trebuie să demonstreze Băncii Naționale a României că dispune de un cadru de organizare și administrare a activității de emitere de monedă electronică și, după caz, de prestare de servicii de plată riguros conceput și de mecanisme de control intern care să asigure efectuarea de verificări permanente și periodice, inclusiv proceduri administrative, de gestionare a riscurilor și contabile, precum și de acorduri contractuale, încheiate sau în stadiu de proiect, pentru utilizarea serviciilor TIC, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/2.554 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2022 privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 909/2014 și (UE) 2016/1.011, care sunt adecvate, cuprinzătoare și adaptate la natura, extinderea și complexitatea activităților cu monedă electronică desfășurate și, după caz, a serviciilor de plată prestate.

(la 26-05-2025, Alineatul (1), Articolul 17, Sectiunea a 3-a, Capitolul I a fost modificat de Punctul 1., Articolul III din REGULAMENTUL nr. 1 din 15 mai 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 489 din 26 mai 2025 )

(2) Potrivit naturii, extinderii și complexității activității de emitere de monedă electronică și, după caz, a serviciilor de plată prestate, mecanismele de control intern cuprind, după caz, funcția de administrare a riscurilor, de asigurare a conformității și de audit intern.

(3) În cadrul mecanismelor de control intern, solicitantul instituie aranjamente de audit, interne sau externe, independente de activitățile controlate, care să asigure că toate operațiunile aferente activității de emitere de monedă electronică și, după caz, de prestare de servicii de plată pe care le desfășoară solicitantul, inclusiv cele aferente funcțiilor operaționale externalizate, sunt conforme cu politicile și procedurile interne și cu prevederile Legii nr. 210/2019 privind activitatea de emitere de monedă electronică, cu modificările ulterioare, ale Legii nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului (UE) 2022/2.554.

(la 26-05-2025, Alineatul (3), Articolul 17, Sectiunea a 3-a, Capitolul I a fost modificat de Punctul 1., Articolul III din REGULAMENTUL nr. 1 din 15 mai 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 489 din 26 mai 2025 )

(4) În funcție de natura, extinderea și complexitatea activității desfășurate, solicitanții pot externaliza sarcini operaționale legate de controlul intern.

(5) În aplicarea alin. (4), solicitanții trebuie să monitorizeze în mod adecvat activitățile externalizate și să se asigure că administrează riscurile aferente acestei externalizări. Responsabilul cu funcția de control intern și organul de conducere rămân în continuare responsabili pentru aceste activități.

(6) În cadrul evaluării aducerii la îndeplinire a obligației prevăzute la alin. (1) de către instituțiile emitente de monedă electronică care externalizează funcții operaționale potrivit art. 46 alin. (2) și art. 47-50 din Legea nr. 210/2019, prestează servicii de plată în state terțe prin intermediul agenților, potrivit art. 51 din Legea nr. 210/2019 coroborat cu art. 65 alin. (2) din Legea nr. 209/2019 ori prestează în state terțe servicii de distribuție și, după caz, de răscumpărare de monedă electronică prin intermediul distribuitorilor, potrivit art. 57 alin. (2) din Legea nr. 210/2019, Banca Națională a României are în vedere cerințele din Ghidul EBA/GL/2019/02 privind externalizarea.

Articolul 18

(1) Instituției emitente de monedă electronică îi este interzis să utilizeze pentru alte scopuri contul deschis la o instituție de credit în care depune fondurile protejate potrivit metodei prevăzute la art. 34 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 210/2019.

(2) Instituțiile emitente de monedă electronică pot deschide conturile pentru protejarea fondurilor potrivit alin. (1) numai la instituții de credit autorizate să desfășoare activitate într-un stat membru.

(3) Contul prevăzut la alin. (1) va avea denumire specifică din care să rezulte clar că este un cont de protejare a fondurilor primite de la deținătorii de monedă electronică.

Articolul 19

(1) În aplicarea art. 34 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 210/2019, activele lichide și de foarte bună calitate includ elementele care se încadrează în una dintre categoriile stabilite în tabelul 1 din art. 336 alin. (1) din Regulamentul nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, denumit în continuare Regulamentul nr. 575/2013, pentru care cerința de capital pentru riscul specific nu depășește 1,6%, dar excluzând alte elemente eligibile așa cum sunt definite la art. 336 alin. (4) din Regulamentul nr. 575/2013.

(2) Se consideră active lichide și de foarte bună calitate și titlurile de participare în organismele de plasament colectiv în valori mobiliare care investesc numai în activele prevăzute la alin. (1).

Articolul 20

Instituția emitentă de monedă electronică ce utilizează metoda prevăzută la art. 34 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 210/2019 trebuie să țină evidența fondurilor protejate, defalcat pe:

a) fondurile păstrate într-un cont bancar potrivit art. 18;

b) fondurile investite în active lichide și de foarte bună calitate potrivit art. 19.

Articolul 21

(1) Solicitantul trebuie să demonstreze Băncii Naționale a României că aplicarea metodei prevăzute la art. 34 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 210/2019 pentru protejarea fondurilor este adecvată, în sensul asigurării unei protecții depline a deținătorilor de monedă electronică.

(2) Condițiile minime pentru îndeplinirea cerinței prevăzute la alin. (1) sunt:

a) polița de asigurare sau garanția comparabilă să fie furnizată de un asigurător sau de o instituție de credit, autorizate să desfășoare activitate într-un stat membru;

b) suma asigurată sau garantată să acopere integral suma fondurilor protejate;

c) polița de asigurare sau garanția comparabilă să fie expresă, respectiv protecția furnizată să fie legată în mod clar de expuneri ce pot fi identificate cu exactitate sau de un portofoliu de expuneri clar delimitat, astfel încât gradul de acoperire a protecției este clar definit și nu poate fi pus la îndoială;

d) polița de asigurare sau garanția comparabilă să fie irevocabilă, respectiv, în afara nerespectării de către cumpărătorul protecției a obligației de a plăti la scadență prețul protecției, contractul prin care este furnizată protecția să nu conțină nicio clauză care ar putea să permită furnizorului protecției să anuleze unilateral garanția;

e) polița de asigurare sau garanția comparabilă să fie necondiționată, respectiv contractul prin care este furnizată protecția să nu conțină nicio clauză asupra căreia cumpărătorul protecției să nu dețină controlul, clauză care să poată scuti garantul de obligația de a plăti în termenul stabilit.

Articolul 22

(1) Instituția emitentă de monedă electronică trebuie să țină evidența fondurilor protejate potrivit art. 21.

(2) Instituția emitentă de monedă electronică informează Banca Națională a României - Direcția supraveghere, în termen de 3 zile de la producerea riscului asigurat/garantat, în legătură cu modul în care a funcționat mecanismul de protecție prevăzut la art. 21.

Articolul 23

Solicitantul trebuie să demonstreze Băncii Naționale a României că dispune de proceduri și resurse care să asigure, fără efecte adverse asupra sistemelor de plăți ori asupra utilizatorilor serviciilor de plată:

a) continuitatea activității în caz de producere a unor evenimente care ar conduce la pierderea unor persoane cu atribuții importante, pierderea unor date importante, incapacitatea de a accesa sediile sau defecțiuni ale sistemelor informatice importante;

b) executarea tranzacțiilor de plată în derulare și terminarea contractelor existente în caz de încetare a activității de prestare de servicii de plată.

Articolul 24

(1) Solicitantul trebuie să demonstreze Băncii Naționale a României că dispune de politici, proceduri și instrumente pentru identificarea, monitorizarea și gestionarea riscurilor de securitate, care asigură protejarea adecvată a utilizatorilor serviciilor de plată împotriva riscurilor aferente activităților prestate, inclusiv a riscului de fraudă și de utilizare ilegală a datelor sensibile privind plățile.

(2) Măsurile de control de securitate și de diminuare a riscurilor trebuie să asigure un nivel ridicat de reziliență operațională digitală potrivit prevederilor cap. II din Regulamentul (UE) 2022/2.554, în special cu privire la securitatea tehnică și protecția datelor, inclusiv pentru programele informatice și sistemele TIC utilizate de solicitant sau de entitățile către care acesta externalizează total sau parțial funcțiile sale operaționale.

(la 26-05-2025, Alineatul (2), Articolul 24, Sectiunea a 3-a, Capitolul I a fost modificat de Punctul 2., Articolul III din REGULAMENTUL nr. 1 din 15 mai 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 489 din 26 mai 2025 )

Articolul 25

Solicitantul trebuie să demonstreze Băncii Naționale a României că dispune de un cadru de control intern care să asigure conformarea la cerințele în materia prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.

Articolul 26

(1) Instituțiile emitente de monedă electronică care intenționează să presteze și oricare dintre serviciile de plată prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. g) și h) din Legea nr. 209/2019 determină cel puțin anual nivelul minim al asigurării de răspundere civilă profesională sau al altei garanții comparabile, cu respectarea condițiilor, criteriilor, indicatorilor și a formulei comunicate public de Banca Națională a României.

(2) În cadrul evaluării aducerii la îndeplinire a obligației prevăzute la alin. (1), Banca Națională a României are în vedere condițiile, criteriile, indicatorii și formula prevăzute de Ghidul EBA/GL/2017/08 privind criteriile de stabilire a valorii monetare minime a asigurării de răspundere civilă profesională sau a altei garanții comparabile, în conformitate cu art. 5 alin. (4) din Directiva (UE) 2015/2.366.

(3) Polița de asigurare de răspundere civilă profesională sau garanția comparabilă trebuie să fie furnizată de un asigurător sau de o instituție de credit, autorizate să desfășoare activitate într-un stat membru, care nu face parte din același grup cu solicitantul.

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.