Capitolul II — Organizarea gestionării situațiilor de urgență generate de cutremur

2.1. Constituirea organismelor dedicate în domeniul managementului situațiilor de urgență generate de cutremure

Articolul 9

(1) Comitetele pentru situații de urgență, centrele operaționale și centrele operative, centrele de conducere și coordonare, se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel național (GLERN), grupurile de lucru pe tipuri de riscuri, se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 768/2016 privind organizarea și funcționarea Platformei naționale pentru reducerea riscurilor la dezastre.

(3) La nivelul comitetelor județene/al Municipiului București pentru situații de urgență se constituie grupuri de suport tehnic, componența acestora și regulamentul de organizare și funcționare fiind aprobate prin ordin al prefectului, în calitate de președinte al comitetului județean/al Municipiului București pentru situații de urgență.

2.1.1. Comitetele pentru situații de urgență - organizare și responsabilități principale

Articolul 10

(1) Comitetul național pentru situații de urgență este un organism interinstituțional, în cadrul sistemului național de management al situațiilor de urgență, condus de către primul-ministru, în calitate de președinte, format din miniștri sau secretari de stat desemnați de aceștia și conducători ai instituțiilor publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de aceștia.

(2) În cazul situațiilor de urgență de amploare și intensitate deosebită, sau în cazul dezastrelor, suportul decizional al Comitetului național se asigură prin Centrul național de coordonare și conducere a intervenției.

(3) Comitetul național pentru situații de urgență are rolul de a îndeplini atribuțiile specifice pe linia realizării în România a obiectivelor strategiilor europene și internaționale de reducere a dezastrelor, adoptarea politicilor și strategiilor pentru cunoașterea, prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremur, coordonarea gestionării la nivel național a situațiilor de urgență, monitorizarea permanentă și evaluarea riscurilor din domeniul de competență.

(4) Managementul situațiilor de urgență din competența Comitetului național se realizează de Platforma de coordonare operațională, prin Centrul operațional de comandă al Guvernului.

(5) Modul de organizare, funcționare și componența Comitetului național pentru situații de urgență sunt stabilite prin HG nr. 94/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 11

(1) Comitetele ministeriale pentru situații de urgență se constituie la nivelul ministerelor și altor instituții publice centrale cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență, funcționează sub conducerea miniștrilor, respectiv a conducătorilor instituțiilor publice centrale.

(2) Comitetele ministeriale pentru situații de urgență au în componență persoane cu putere de decizie, experți și specialiști din aparatul propriu al ministerului și din unele instituții și unități aflate în subordinea acestuia, cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență.

(3) Comitetele ministeriale pentru situații de urgență îndeplinesc atribuțiile prevăzute la art. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Comitetul ministerial pentru situații de urgență constituit la nivel Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) și componenta nominală a acestuia se aprobă prin ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.

(5) Structura Comitetului ministerial pentru situații de urgență al MDLPA este:

a) președinte: Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;

b) vicepreședinte: demnitarul cu atribuții în domeniul situațiilor de urgență;

c) membrii: persoane cu funcții de răspundere din aparatul propriu al ministerului și persoane cu funcții de conducere din entitățile aflate în subordinea sau sub autoritatea MDLPA;

d) consultanți, experți și specialiști din aparatul propriu al MDLPA, precum și reprezentanți ai altor ministere, instituții publice de învățământ superior, instituții de cercetare- dezvoltare, asociații profesionale, servicii publice, manageri ai societăților cu atribuții în domeniul situațiilor de urgență, cooptați în comitetul ministerial la solicitarea președintelui.

(6) Principalele responsabilități ale Comitetului ministerial al MDLPA în situațiile de urgență generate de cutremure sunt:

a) informează Comitetul Național, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, privind situațiile de urgență;

b) elaborează regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremur;

c) evaluează situațiile de urgență și stabilește măsurile specifice pentru gestionarea acestora, și propune, după caz, declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgență;

d) analizează și avizează planurile proprii pentru continuitatea activității, asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionării situațiilor de urgență, planul de pregătire a angajaților în caz de cutremur;

e) centralizează rapoartele de evaluare a pagubelor primite din teritoriu și asigură transmiterea rapoartelor de sinteză către Comitetul național pentru situații de urgență, prin IGSU;

f) informează Comitetul Național și colegiile ministerelor asupra activității desfășurate.

Articolul 12

(1) Comitetele județene pentru situații de urgență, inclusiv Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență, se constituie la nivelul județelor/al Municipiului București, sub conducerea prefectului, în calitate de președinte.

(2) Din comitetul județean/al Municipiului București pentru situații de urgență fac parte președintele consiliului județean, șefi de servicii deconcentrate, descentralizate și de gospodărie comunală și alți manageri ai unor instituții și societăți comerciale de interes județean care îndeplinesc funcții de sprijin în gestionarea situațiilor de urgență, precum și manageri ai agenților economici care, prin specificul activității, constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență.

(3) Comitetele județene pentru situații de urgență, inclusiv Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență, îndeplinesc atribuțiile prevăzute la art. 22 și art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului Județean/al Municipiului București este asigurat de Centrul operațional din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență;

(5) Comitetele județene/al Municipiului București pentru situații de urgență au următoarele responsabilități principale în cazul situațiilor de urgență generate de cutremure:

a) informează Comitetul Național, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, privind situații de urgență;

b) informează Comitetul Național și consiliul județean asupra activității desfășurate;

c) evaluează situațiile de urgență produse în unitățile administrativ-teritoriale prin grupul de suport tehnic, stabilesc măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și monitorizează îndeplinirea acestora;

d) au obligația constituirii grupului de suport tehnic pentru cutremure în zonele în care valorile accelerației terenului pentru proiectare, a_g>0,15g;

e) asigură și verifică periodic funcționarea fluxului informațional-decizional privind înștiințarea, notificarea, transmiterea datelor, informațiilor, precum și a prelucrării și stocării acestora, transmiterii deciziilor de către factorii cu atribuții și responsabilități în domeniu către cei interesați;

f) asigură coordonarea tehnică, prin intermediul grupurilor de suport tehnic, a acțiunilor de intervenție operativă;

g) asigură, prin Inspectoratul Județean în Construcții, respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările ulterioare;

h) participă la exerciții de simulare a intervențiilor în caz de cutremur în unitățile administrativ-teritoriale;

i) coordonează acțiunile de pregătire a populației în aria de autoritate și a angajaților privind prevenirea, protecția și intervenția în situații de urgență;

j) analizează și avizează planurile județene pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionării situațiilor de urgență;

k) analizează și centralizează pagubele constatate în urma verificărilor în teren de către comisia de constatare și evaluare a pagubelor și decide asupra măsurilor de refacere/reabilitare care se impun.

Articolul 13

(1) Prefectul, în calitatea sa de președinte al Comitetului Județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență, îndeplinește atribuțiile în domeniul situațiilor de urgență prevăzute la art. 257 din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul Administrativ.

(2) Prefectul are următoarele responsabilități principale în cazul situațiilor de urgență generate de cutremure:

a) aprobă, prin ordine, organizarea, atribuțiile și funcționarea comitetului județean/al Municipiului București pentru situații de urgență;

b) dispune instituirea stării de alertă la nivel județean și propune președintelui Comitetului Național declanșarea procedurii, pentru instituirea stării de urgență pentru zona afectată;

c) coordonează activitatea serviciilor de urgență profesioniste;

d) asigură întocmirea planurilor de apărare, prin intermediul grupului de suport tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremure, și a planurilor de evacuare și de continuare a activității în aria de autoritate;

e) coordonează modul de organizare și dotare a comitetului județean/al Municipiului București și a comitetelor locale pentru situații de urgență;

f) dispune Inspectoratului pentru situații de urgență verificarea funcționalității punctului de comandă al comitetului județean/local, precum și dotarea cu mijloace tehnice și materiale specifice a echipelor de intervenție;

g) dispune Inspectoratului pentru situații de urgență elaborarea și punerea în practică a planului de pregătire a populației privind cunoașterea semnalelor de avertizare-alarmare, precum și a modului de comportare în cazul producerii situației de urgență generate de cutremur;

h) dispune Grupului de suport tehnic verificări periodice pe teren pentru inventarierea clădirilor vulnerabile, a infrastructurii și a altor elemente expuse la risc;

i) emite Ordinul de evacuare și primire/repartiție la propunerea centrelor operative cu activitate temporară sau Centrului Operațional al Inspectoratului pentru Situații de Urgență.

(3) Vicepreședinții Comitetului Județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență sunt președintele Consiliului Județean și inspectorul șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Județean/al Municipiului București. Aceștia au atribuții privind coordonarea unitară a tuturor componentelor cu responsabilități în realizarea intervenției. Îndeplinesc obligațiile președintelui în lipsa acestuia, precum și cele ce le revin în calitate de membrii ai comitetului.

a) Președintele Consiliului Județean are următoarele responsabilități principale:

i) propune spre aprobare Consiliului Județean bugetul județean pentru asigurarea resurselor necesare prevenirii, pregătirii, răspunsului și refacerii/reabilitării în situații de urgență;

ii) asigură anual fondurile necesare pentru constituirea și completarea stocurilor de materiale și mijloace de apărare în caz de cutremur, precum și spații de depozitare corespunzătoare pentru acestea, la nivelul tuturor primăriilor din județ;

iii) asigură fondurile necesare pentru dotarea Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență;

iv) dispune verificarea anuală a modului de achiziție, depozitare și gestionare a materialelor și mijloacelor de intervenții constituite în stoc la nivelul tuturor primăriilor din județ;

v) desemnează personal tehnic din aparatul propriu al Consiliului Județean, pentru a participa în Comisia numită prin Ordinul Prefectului, în scopul constatării și evaluării fizice și valorice a pagubelor produse în urma cutremurului.

b) Inspectorul șef are următoarele responsabilități principale:

i) este comandantul acțiunii la nivel județean sau, după caz, comandant al intervenției;

ii) propune activarea Centrului Județean/al Municipiului București de Conducere și Coordonare a Intervenției;

iii) coordonează forțele de intervenție stabilite pentru înlăturarea consecințelor situației de urgență din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență și dispune suplimentarea acestora, în funcție de evoluția situației de urgență.

Articolul 14

(1) Comitetele locale pentru situații de urgență se constituie la nivelul municipiilor, orașelor, sectoarelor municipiului București, precum și al comunelor, sub conducerea primarului.

(2) Din comitetul local pentru situații de urgență fac parte un viceprimar, secretarul comunei, orașului, sectorului sau municipiului, după caz, și reprezentanți ai serviciilor publice și ai principalelor instituții și agenți economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum și manageri sau conducători ai agenților economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, care, prin specificul activității, constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență.

(3) Structura operativă temporară a Comitetului local pentru situații de urgență este asigurată de către Centrul Operativ, care asigură Secretariatul Tehnic Permanent al comitetului.

(4) Comitetele locale pentru situații de urgență, inclusiv Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență, îndeplinesc atribuțiile prevăzute la art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(5) Comitetele locale pentru situații de urgență au următoarele responsabilități principale în cazul situațiilor de urgență generate de cutremure:

a) evaluează situațiile de urgență produse pe teritoriul unității administrativ-teritoriale și informează operativ Comitetul Județean pentru Situații de Urgență conform fluxului informațional - operativ - decizional;

b) declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unității administrativ- teritoriale;

c) propune necesarul de resurse materiale, umane și financiare pentru acțiuni de prevenire, intervenții și refacere în situații de urgență;

d) coordonează acțiunile de pregătire a populației în aria de autoritate și a angajaților privind prevenirea, protecția și intervenția în situații de urgență;

e) asigură organizarea și funcționarea sistemului informațional-decizional pe plan local;

f) elaborează planurile locale pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionării situațiilor de urgență și efectelor asociate acestora;

g) coordonează aplicarea unitară și în mod organizat a măsurilor de evacuare în plan teritorial al localității;

h) coordonează activitatea de constituire a rezervelor de strictă necesitate destinate persoanelor evacuate/sinistrate;

i) dispune constituirea unui grup operativ format din membrii comitetului local pentru situații de urgență sau alți specialiști în domeniu, care să se deplaseze în zona afectată pentru informare și luarea deciziilor, precum și pentru conducerea acțiunilor de intervenție

j) dispune înștiințarea și alarmarea autorităților, instituțiilor publice, agenților economici și populației din zonele afectate de riscurile asociate cutremurelor;

k) organizează puncte de informare privind persoanele evacuate/sinistrate;

l) asigură aprovizionarea cu produse de strictă necesitate;

m) stabilește măsuri de urgență pentru asigurarea funcțiilor vitale necesare desfășurării activității economico-sociale, în zonele afectate;

n) organizează primirea și utilizarea în intervenție a forțelor și mijloacelor de intervenție sosite din localitățile vecine, județene, naționale sau din străinătate;

o) organizează primirea și distribuirea ajutoarelor umanitare sosite din țară și străinătate;

p) solicită acordarea de ajutoarele materiale și ajutoare de urgență pentru persoanele afectate de cutremur;

r) decide asupra funcționării unităților comerciale, de alimentație publică, școlare precum și a unităților de producție de primă necesitate pentru populația din zonele afectate de cutremur;

s) organizează inventarierea, expertizarea și evaluarea post-seism a efectelor și pagubelor produse și le asigură mijloacele necesare desfășurării activităților;

t) solicită Comitetului Județean pentru Situații de Urgență suplimentarea forțelor, materialelor și mijloacelor de intervenție în cazul depășirii capacității de intervenție la nivel local.

Articolul 15

(1) Primarul, în calitatea sa de președinte al Comitetului local pentru situații de urgență, ia măsuri pentru prevenirea și, după caz, gestionarea situațiilor de urgență, conform art. 155 din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul Administrativ.

(2) Primarul are următoarele responsabilități principale în cazul situațiilor de urgență generate de cutremure:

a) asigură introducerea hărților de risc la cutremure în Planurile de Urbanism General (P.U.G.) pentru zonele de risc la cutremure, delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și a măsurilor specifice privind prevenirea și atenuarea riscului seismic, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste zone;

b) informează populația cu privire la necesitatea încheierii polițelor de asigurare obligatorie a locuințelor împotriva dezastrelor naturale și aplică sancțiuni în cazul nerespectării prevederilor legale;

c) asigură mijloacele necesare și stabilește responsabilitățile pentru avertizarea și alarmarea populației din zonele de risc la cutremur;

d) conduce acțiunile de evacuare cu sprijinul autorităților competente;

e) stabilește necesarul de forțe și mijloace, pe baza planurilor/convențiilor de colaborare/cooperare, și definește nevoile de sprijin din partea Comitetului județean pentru situații de urgență;

f) asigură cazarea persoanelor sinistrate, aprovizionarea cu apă, alimente, bunuri de strictă necesitate, acordarea de asistență medicală, psihologică și religioasă, și identifică noi posibilități de cazare temporară a persoanelor sinistrate, asigură adăpostirea, hrănirea și acordarea de asistență veterinară animalelor evacuate;

g) organizează distribuirea apei potabile, alimentelor și ajutoarelor umanitare către populația afectată;

h) solicită instituțiilor și persoanelor specializate executarea salubrizării și aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice în zonele afectate, organizează activitățile de căutare și identificare a victimelor și persoanelor date dispărute.

(3) Pentru organizarea activităților, primarul este susținut de serviciile voluntare pentru situații de urgență aflate în subordinea consiliului local.

Articolul 16

(1) Serviciile voluntare și serviciile private pentru situații de urgență sunt structuri specializate, altele decât cele aparținând serviciilor de urgență profesioniste, organizate cu personal angajat și/sau voluntar, în scopul apărării vieții, avutului public și/sau privat în situații de urgență, modul de organizare și funcționare al acestora fiind prevăzut în OMAI nr. 75/2019.

(2) Serviciile voluntare se constituie potrivit legii, în comune, orașe și municipii, în subordinea consiliilor locale, iar serviciile private la operatori economici și instituții.

(3) Principalele atribuții ale serviciilor voluntare pentru situații de urgență constau în:

a) desfășurarea activității de prevenire, informare și instruire a populației privind cunoașterea riscului;

b) realizează recunoașterea vizuală rapidă a pagubelor și asigură raportarea către consiliile locale;

c) efectuează acțiuni de intervenție pentru căutare-salvare, evacuare a persoanelor, distribuire ajutoare umanitare sau ajutoare de primă necesitate către populația afectată;

d) colaborează cu toate structurile locale, zonale sau naționale din domeniul situațiilor de urgență pentru asigurarea unui nivel de operativitate crescut și desfășurarea unor intervenții operative și eficiente.

(4) Șeful Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență are următoarele atribuții principale:

a) întocmește documentele de organizare și funcționare a activității serviciului voluntar;

b) planifică și conduce activitatea de pregătire a personalului serviciului voluntar;

c) organizează activitatea de prevenire;

d) verifică întreținerea materialelor și mijloacelor din dotare;

e) conduce acțiunile de intervenție în limita competențelor stabilite;

f) întocmește rapoartele de intervenție.

2.1.2. Centre operaționale și centrele operative - organizare și responsabilități principale

Articolul 17

(1) Centrul Operațional Național din cadrul IGSU îndeplinește permanent funcțiile de monitorizare, evaluare, înștiințare, avertizare, prealarmare, alertare și coordonare tehnică operațională la nivel național a situațiilor de urgență și asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului național pentru situații de urgență.

(2) Centrele operaționale din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență îndeplinesc permanent funcțiile de monitorizare, evaluare, înștiințare, avertizare, prealarmare, alertare și coordonare tehnică operațională la nivelul județelor, respectiv al Municipiului București, și asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului județean/al Municipiului București pentru situații de urgență.

(3) Centrele operaționale se încadrează cu personal specializat pe tipuri de riscuri în raport cu natura riscurilor și frecvența lor de manifestare, precum și cu datele geografice și demografice din zona de competență a inspectoratului, precum și cu specialiști în comunicații, informatică și în alte domenii de activitate, conform cerințelor operative.

(4) Centrele operaționale au următoarele responsabilități principale în situații de urgență generate de cutremure:

a) efectuează activități de analiză, evaluare și sinteză referitoare la situațiile de urgență;

b) monitorizează evoluția situațiilor de urgență și informează operativ, când este cazul, președintele comitetului pentru situații de urgență și celelalte organisme abilitate să întreprindă măsuri cu caracter preventiv ori de intervenție, propunând, în condițiile legii, instituirea stării de alertă;

c) elaborează concepția specifică privind planificarea, pregătirea, organizarea și desfășurarea acțiunilor de răspuns, precum și concepția de acțiune în situații de urgență generate de cutremure, conform reglementărilor interne;

d) asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispozițiilor și ordinelor și urmărește menținerea legăturilor de comunicații cu Centrul Operațional Național, centrele operative cu funcționare permanentă, cu alte organisme implicate în gestionarea situațiilor de urgență, precum și cu forțele proprii aflate în îndeplinirea misiunilor;

e) evaluează consecințele probabile ale surselor de risc;

f) desfășoară activități în domeniul primirii și acordării asistenței internaționale și al medicinei de urgență a dezastrelor.

Articolul 18

(1) Centrele operative pentru situații de urgență se constituie la nivelul Secretariatului General al Guvernului, al ministerelor, al altor instituții publice centrale cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență, al municipiilor, cu excepția Municipiului București, orașelor, sectoarelor Municipiului București și comunelor.

(2) Centrele operative se constituie, la Secretariatul General al Guvernului, precum și la ministerele și instituțiile publice centrale cu atribuții și funcții de sprijin complexe în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, stabilite prin hotărâre a Guvernului, ca structuri cu activitate permanentă.

(3) Centrele operative prevăzute la alin. (2) se constituie din personalul aparatului propriu al autorității respective, prin ordin al ministrului, conducătorului instituției publice centrale sau prin dispoziție a primarului.

(4) Centrele operative îndeplinesc permanent funcțiile de monitorizare, evaluare, înștiințare, avertizare, prealarmare, alertare și coordonare tehnica operațională, în domeniile de competență, ale ministerelor și instituțiilor publice centrale respective.

(5) Centrele operative asigură secretariatele tehnice ale comitetelor constituite la nivelul autorităților publice centrale sau locale prevăzute la alin. (1).

(6) Atribuțiile principale ale centrelor operative cu activitate permanentă sunt prevăzute la art. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(7) Centrele operative care se constituie numai la declararea stării de alertă, pe timpul funcționarii lor, îndeplinesc atribuții similare celor prevăzute la alin. (6). Documentele și baza de date referitoare la situațiile de urgență, deținute de aceste centre operative, se gestionează permanent de către persoane anume desemnate din cadrul aparatului propriu al autorităților respective.

(8) Centrele operative cu activitate temporară sunt structuri tehnico-administrative înființate în scopul îndeplinirii funcțiilor specifice pe durata stării de alertă, în cazul situațiilor de urgență, precum și pe timpul unor exerciții, aplicații și antrenamente pentru pregătirea răspunsului în astfel de situații.

2.1.3. Centre de conducere și coordonare

Articolul 19

(1) Centrele de coordonare și conducere a intervenției se organizează și funcționează la nivel național și județean/al Municipiului București ca structuri interinstituționale care asigură suportul decizional pentru Comitetul Național pentru Situații de Urgență și pentru comandantul acțiunii la nivel național, respectiv pentru comitetele județene/al municipiului București pentru situații de urgență, precum și analiza, evaluarea situației și coordonarea acțiunilor de intervenție la nivel județean/ Municipiul București.

(2) Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției (CNCCI), și centrele județene/al Municipiului București de coordonare și conducere a intervenției (CJCCI) exercită funcții de coordonare operațională, planificare și organizare a acțiunilor de răspuns, de management al informațiilor, de notificare, de cooperare și de informare publică.

(3) Suportul decizional este asigurat prin colectarea, structurarea și analiza datelor de interes operativ în vederea luării unor decizii sau formulării unor direcții de acțiune ce pot fi adoptate de către factorii decidenți prevăzuți la alin. (1).

(4) Centrele de coordonare și conducere a intervenției se activează când, în aplicarea dispozițiilor art. 9 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, cu modificările ulterioare, comandantul acțiunii declanșează, potrivit art. 11 alin. (2) din aceeași hotărâre, coordonarea integrată a capabilităților implicate în acțiunile de intervenție operativă determinate de manifestarea tipurilor de risc, pe baza concepției naționale de răspuns și a planurilor de acțiune adaptate evoluției situației de urgență.

Articolul 20

(1) Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției (CNCCI) îndeplinește următoarele atribuții principale, conform prevederilor de la art. 7 din HG nr. 574/2022, printre care:

a) coordonează operațional activitatea centrelor de coordonare și conducere de la nivel județean, a centrelor operative pentru situații de urgență ale autorităților responsabile cu rol principal și secundar, precum și ale celorlalte centre operative de la nivel local, după caz;

b) monitorizează punerea în aplicare a planurilor de cooperare, de intervenție și de evacuare elaborate la nivel central, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 557/2016, cu modificările ulterioare;

c) la ordinul cu caracter operativ emis de comandantul acțiunii, poate asigura coordonarea acțiunilor de răspuns desfășurate la nivelul unei zone din cadrul uneia sau al mai multor unități administrativ-teritoriale grav afectate, precum și suportul decizional pentru comandantul intervenției desemnat în acest caz;

d) asigură la nivel național coordonarea activităților de acordare a ajutoarelor umanitare de urgență;

e) elaborează rapoarte și analize pentru informarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență și/sau a comandantului acțiunii, în funcție de consecințele situației de urgență;

f) centralizează la nivel național solicitările privind necesarul de resurse pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin și coordonează planificarea resurselor umane și materiale necesare gestionării situațiilor de urgență;

g) asigură fluxul informațional-decizional cu toate componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, prin centralizarea, procesarea și diseminarea datelor și informațiilor furnizate de către CJCCI și centrele operative pentru situații de urgență.

(2) Șeful CNCCI este inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență sau persoana desemnată de acesta cu acordul comandantului acțiunii la nivel național.

Articolul 21

(1) Centrele județene/al Municipiului București de coordonare și conducere a intervenției (CJCCI/CMBCCI) funcționează în subordinea comandantului acțiunii la nivel județean/al Municipiului București, după caz, și sub coordonarea operațională a CNCCI, în situația activării acestuia.

(2) Centrele județene/al Municipiului București de coordonare și conducere a intervenției asigură analiza, evaluarea situației și coordonarea acțiunilor de intervenție și asigură suportul decizional al comitetelor județene, respectiv al Municipiului București.

(3) Au în componență personal din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență, precum și experți și specialiști din cadrul instituțiilor și operatorilor economici de interes local care asigură funcții de sprijin.

(4) Centrele județene/al Municipiului București de coordonare și conducere a intervenției îndeplinesc următoarele atribuții principale, conform prevederilor de la art. 13 din HG nr. 574/2022, printre care:

a) coordonează integrat activitățile de intervenție operativă în zonele afectate;

b) coordonează activitatea centrelor operative de la nivelul județului/al Municipiului București, precum și a celorlalte centre operative de la nivel local;

c) coordonează punerea în aplicare a planurilor de cooperare, de intervenție și de evacuare de la nivelul localităților sau al sectoarelor Municipiului București;

d) asigură suportul decizional al comitetului județean pentru situații de urgență/al Municipiului București pentru Situații de Urgență în vederea adoptării măsurilor necesare restabilirii stării provizorii de normalitate, declarării, prelungirii sau încetării stării de alertă la nivelul uneia sau mai multor localități din județ ori la nivelul întregului județ, în baza concluziilor rezultate din analizele operative efectuate;

e) propune prefectului constituirea bazelor de operații cu personal și resurse materiale din cadrul autorităților administrației publice locale și structurilor cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență;

f) propune prefectului permanentizarea activității unor centre operative cu activitate temporară, în funcție de tipul de risc produs și efectele manifestate;

g) întocmește analize operative și propune comitetului județean/al Municipiului București pentru situații de urgență să solicite Comitetului Național pentru Situații de Urgență alocarea de produse, bunuri materiale și resurse financiare necesare sprijinirii autorităților administrației publice locale și populației afectate;

h) coordonează acțiunile care vizează asigurarea sprijinului logistic și tehnic de specialitate pentru echipele internaționale desemnate să intervină, la nevoie, pe teritoriul județului/al Municipiului București;

i) asigură centralizarea, prelucrarea, analiza datelor și informațiilor, elaborarea de prognoze privind evoluția situației, precum și de raportări sau documente operative necesare asigurării suportului decizional și informării comitetului județean/al Municipiului București pentru situații de urgență, CNCCI și a comandantului acțiunii/intervenției;

j) centralizează la nivel județean/Municipiul București solicitările privind necesarul de resurse pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin și coordonează planificarea resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionării situațiilor de urgență;

k) asigură coordonarea activității de colectare, transport și distribuire a ajutoarelor umanitare de urgență;

l) asigură sprijin tehnic și operațional forțelor internaționale care execută misiuni pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale din cadrul județului.

Articolul 22

(1) Coordonarea unitară și permanentă a activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență se asigură de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, ca organ de specialitate din subordinea Ministerului Afacerilor Internelor.

(2) În situații de urgență, coordonarea unitară a acțiunii tuturor forțelor implicate în intervenție se realizează de către comandantul acțiunii, care este desemnat la nivel național, județean/ al Municipiul București, în funcție de natura și gravitatea evenimentului și de mărimea categoriilor de forțe concentrate.

(3) Comandantul acțiunii este persoana din cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne prin care se asigură coordonarea operațională a capabilităților implicate în acțiunile de intervenție operativă.

(4) Comandantul acțiunii coordonează integrat capabilitățile, după caz, prin structurile operaționale din subordine/coordonare, Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției, centrele județene/zonale de coordonare și conducere a intervenției, Punctul operativ avansat și comandantul/comandanții intervenției, pe baza concepției naționale de răspuns și a planurilor de acțiune adaptate evoluției situației de urgență.

(5) Comandantul acțiunii are următoarele atribuții, potrivit prevederilor de la art. 12 din HG nr. 557/2016, cu modificările și completările ulterioare:

a) coordonează forțele de intervenție stabilite pentru înlăturarea consecințelor situației de urgență;

b) informează comitetul pentru situații de urgență competent despre evoluția situației de urgență și modul de desfășurare a intervenției;

c) dispune suplimentarea forțelor de intervenție în funcție de evoluția situației de urgență;

d) desemnează comandanți ai intervenției din cadrul autorităților responsabile, în funcție de tipul de risc produs și de amploarea și intensitatea situației de urgență;

e) asigură implementarea deciziilor comitetului pentru situații de urgență competent, referitoare la gestionarea situației de urgență.

(6) La nivel național, comandantul acțiunii este secretarul de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sau persoana desemnată de acesta.

(7) În situația în care sunt afectate mai multe județe, comandantul acțiunii poate fi desemnat la nivel zonal, prin dispoziție a secretarului de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență.

(8) La nivel județean sau al Municipiului București, comandantul acțiunii este șeful inspectoratului pentru situații de urgență în a cărui zonă de competență s-a produs evenimentul.

(9) În situația în care șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne devine comandantul acțiunii, inspectorii șefi ai inspectoratelor pentru situații de urgență devin, de drept, comandanți ai intervenției în zona de competență.

(10) Comandantul intervenției este persoana care asigură în teren conducerea forțelor și mijloacelor aparținând autorităților responsabile, implicate în acțiunile de răspuns.

(11) Comandantul/comandanții intervenției se subordonează operațional comandantului acțiunii și asigură conducerea forțelor și mijloacelor care acționează în zona/sectorul de intervenție repartizat de comandantul acțiunii.

2.1.4. Grupuri de suport tehnico-științific și grupuri de lucru - componența structurilor la nivel central și teritorial

Articolul 23

(1) Pentru stabilirea strategiilor și programelor privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, Comitetul național poate solicita consultarea unor experți, specialiști, cadre didactice sau cercetători constituiți în grupuri de suport tehnico-științific.

(2) Conform prevederilor din HG nr. 557/2016, cu modificările și completările ulterioare, comitetul național pentru situații de urgență și grupurile de suport tehnico-științific, alături de reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, asociațiilor profesionale, sindicatelor, unităților de învățământ superior și institutelor de cercetare, instituțiilor culturale, ale cultelor și asociațiilor religioase recunoscute potrivit legii și ai mass-mediei, formează Platforma națională pentru reducerea riscurilor la dezastre.

(3) În cadrul Platformei naționale pentru reducerea riscurilor la dezastre, membrii grupurilor de suport tehnico-științific, alături de ceilalți factori implicați, se constituie în grupuri de lucru pe tipuri de riscuri.

Articolul 24

(1) Grupurile de lucru pe tipuri de riscuri sunt coordonate de către reprezentanții ministerelor sau autorităților administrației publice centrale responsabile de managementul tipurilor de riscuri generatoare de situații de urgență.

(2) Activitatea fiecărui grup de lucru se desfășoară în baza unui regulament de organizare și funcționare, aprobat prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituției publice centrale responsabile de managementul tipurilor de riscuri specifice.

(3) Grupurile de lucru colaborează cu comitetele ministeriale pentru situații de urgență.

(4) La nivelul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în calitate de autoritate responsabilă cu rol principal pentru tipul de risc "cutremure", prin Ordinul nr. 1992/2019, cu modificările ulterioare, a fost aprobată componența grupului de lucru aferent riscului "Cutremure".

(5) Grupul de lucru aferent riscului "Cutremure" este alcătuit din reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, inclusiv ai instituțiilor publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale aflate în subordinea (Inspectoratul de Stat în Construcții, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice), reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, ai Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Economiei, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Educației, Ministerului Afacerilor Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Institutului Geologic al României, Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți pentru Structuri, Universității Tehnice de Construcții București, Universității din București - Facultății de Geologie și Geofizică, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Asociației Municipiilor din România, Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, Asociației Orașelor din România, Asociația Comunelor din România.

(6) Grupul de lucru aferent riscului "Cutremure" are rol de suport tehnico - științific și consultativ în planificarea și implementarea activităților suport aferente tipului de risc și a riscurilor asociate acestuia. Principalele activități se desfășoară în domeniul de acțiune "prevenire", pentru a asigura sprijin în identificarea, evaluarea și eficientizarea eforturilor de reducere a riscului generat de cutremure.

Articolul 25

(1) În cadrul comitetelor județene pentru situații de urgență se constituie grupurile de suport tehnic, care au ca responsabilități principale următoarele:

a) asigură consultanță de specialitate în cadrul Comitetului județean pentru situații de urgență;

b) coordonează tehnic, la nivel județean, acțiunile pentru gestionarea situațiilor de urgență;

c) acordă asistență tehnică comitetelor municipale, orășenești și comunale pentru întocmirea planurilor de apărare specifice;

c) asigură în colaborare cu centrul operațional al inspectoratului județean pentru situații de urgență, centralizarea rapoartelor operative inițiale ale comitetelor locale pentru situații de urgență, pe timpul situațiilor de urgență, elaborarea rapoartelor de sinteză, după încetarea acestora, precum și transmiterea lor la Centrul operativ pentru situații de urgență din cadrul ministerului de resort;

d) participă în comisia stabilită de comitetul județean pentru situații de urgență, la evaluarea și stabilirea pagubelor produse;

e) asigură în colaborare cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență, organizarea și desfășurarea la nivel județean, a exercițiilor de simulare pentru verificarea modului de funcționare a fluxului informațional;

f) desfășoară activități de pregătire în domeniul situațiilor de urgență;

g) menține comunicarea cu structurile din cadrul diferitelor autorități/instituții/institute de cercetare care organizează și execută monitorizarea stărilor potențial generatoare de situații de urgență;

h) întocmește și actualizează planul de apărare în cazul producerii unei situații de urgență specifice riscului la cutremur la nivelul județului;

(2) Activitatea grupurilor de suport tehnic este coordonată de inspectorul șef al Inspectoratul Județean/al Municipiului București în Construcții.

(3) Grupurile de suport tehnic sunt formate din, fără a se limita la, reprezentanți ai Consiliului Județean/al Municipiului București, ai Inspectoratelor pentru situații de urgență județene//București-Ilfov, Inspectorate de jandarmerie și poliție județene/al Municipiului București, ai Direcției de Sănătate Publică județene/al Municipiului București, ai Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene/al Municipiului București, ai Oficiului Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară, ai Agenției pentru Protecția Mediului, ai Inspectoratelor școlare județene/al Municipiului București, în calitate de membri, și din reprezentanți ai operatorilor furnizori/prestatori de servicii de utilități publice esențiale: apă, gaze, energie, sistem de apă canal, ai operatorilor economici care gestionează infrastructura de transport și rețelele de comunicații, ai mediului academic și de cercetare, în calitate de consultanți.

Articolul 26

(1) În cadrul Platformei naționale pentru reducerea riscurilor la dezastre, potrivit prevederilor de la art. 6 alin. (5) din HG nr. 768/2016, este constituit Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel național (GLERN), cu rolul de a asigura abordarea integrată, la nivel național, a managementului riscurilor în vederea eficientizării eforturilor de reducere a riscului de dezastre.

(2) GLERN este format din reprezentanți ai grupurilor de lucru pe tipuri de risc, nominalizați de către coordonatorii acestora.

2.1.5. Titulari de autorizație/proprietari de instalații

Articolul 27

(1) Titularii de autorizație/proprietari de instalații au următoarele atribuții:

a) să dețină resursele financiare și/sau aranjamentele financiare care să acopere eventualele pagube materiale;

b) să evalueze amploarea reală sau potențială a avarierii bunurilor;

c) să ia măsurile necesare pentru a reduce consecințele acestora;

d) să comunice rezultatele evaluării autorităților publice competente;

e) să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea asistenței autorităților publice și organizațiilor de răspuns la urgență privind pregătirea și răspunsul la situația de urgență, inclusiv informarea populației în zonele de intervenție în caz de situații de urgență și să furnizeze recomandări scrise pentru comportamentul în caz de situație de urgență;

f) să asigure pregătirea continuă a personalului propriu, testarea și exersarea modalităților de răspuns pentru situațiile de urgență;

g) să elaboreze și să pună în aplicare planul de continuitate a activității în cazul producerii unui cutremur.

(2) Operatorii economici și autoritățile publice au obligația de a întocmi planuri de continuitate a activității, sens în care au atribuții privind:

(a) dezvoltarea și implementarea sistemului de management pentru dezvoltarea și menținerea continuității activității;

(b) identificarea și prioritizarea proceselor critice pentru organizație;

(c) analiza riscurilor și planul de tratare a riscurilor, prin identificarea amenințărilor și vulnerabilităților și analiza acestora care ar putea avea efecte adverse asupra activității, stabilirea măsurilor pentru a diminua riscurile identificate;

(d) stabilirea necesarului minim/de bază (logistic/resurse umane/financiare) pentru asigurarea fluxului informațional-decizional, stabilirea măsurilor de protecție fizică a personalului;

(d) încheierea unei polițe de asigurare adecvate;

(e) securitatea datelor și strategia de back-up;

(f) analiză de impact pentru a evalua riscurile identificate și impactul în relație cu activitățile critice ale activității și identificarea unor cerințe de bază pentru recuperare.

(g) planul de răspuns în cazul incidentelor critice și reducerea impactului acestor incidente cu privire la operațiunile identificate anterior;

(h) organizarea de cursuri de instruire a personalului.

(3) Titularii de autorizație/proprietarii de instalații au răspunderea pentru întocmirea planurilor de apărare proprii și aplicarea acțiunilor și măsurilor prevăzute.

(4) Planul de continuitate a activității are rolul de a îndruma organizațiile în vederea răspunsului, recuperării, reluării și restabilirii unui nivel predefinit al operațiunilor, ca urmare a întreruperii neașteptate a funcțiilor/operațiilor critice, manuale sau automate. Structura-cadru a planului este prevăzută în Anexa nr. 5 la prezentul regulament.

Articolul 28

Deținătorii, cu orice titlu, de construcții, dotări și terenuri, căi de acces, administratorii de rețele de utilități publice, a căror avariere în caz de situație de urgență specifică poate avea efecte asupra populației, mediului natural și fondului construit, sunt obligați să asigure întreținerea, repararea, exploatarea corespunzătoare și urmărirea comportării în timp.

Articolul 29

(1) Proprietarii construcțiilor, persoane fizice sau juridice, și asociațiile de proprietari, precum și persoanele juridice care au în administrare construcții, vor acționa pentru punerea în aplicare a măsurilor pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, potrivit prevederilor din Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările ulterioare.

(2) Pentru clădirile de interes și utilitate publică aflate în patrimoniul instituțiilor publice și care aparțin proprietății publice/private a statului/unităților administrativ-teritoriale ori, după caz, proprietății private a acestor instituții, conducătorii instituțiilor publice vor acționa, cu prioritate, pentru punerea în aplicare a măsurilor pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, potrivit prevederilor din Legea nr. 212/2022, cu modificările ulterioare.

(3) Clădirile publice existente care au funcțiuni esențiale, pentru care păstrarea integrității post-cutremur este vitală pentru protecția civilă (clasa I de importanță - expunere) trebuie instrumentate și monitorizate seismic cu accelerometre digitale, amplasate la ultimul nivel, la baza construcției și în câmp liber.

(4) Instrumentarea, întreținerea și exploatarea datelor obținute prin instrumentarea seismică revine proprietarului construcției. Înregistrările obținute în timpul cutremurelor de adâncime intermediară (mai adânci de 60 km), având magnitudinea locală ML ≥ 4, și ale cutremurelor crustale (cu adâncimi de până în 60 km), având magnitudinea locală ML ≥ 3,5, produse pe teritoriul României sau în imediata apropiere, conform raportării INCDFP, vor fi puse la dispoziția autorităților responsabile (MDLPA), în termen de maxim 7 zile după producerea unui cutremur în parametrii menționați.

(5) Datele obținute vor contribui la alcătuirea unei baze de date seismice care va fi configurată și întreținută de către INCDFP și INCD URBAN-ÎNCERC, conform Strategiei de Reducere a Riscului Seismic, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1442/2022, și va fi folosită pentru analiza fenomenului seismic, evaluarea implicațiilor cutremurului asupra fondului construit și revizuirea codurilor de proiectare seismică. Metodologia privind raportarea datelor înregistrate și formatul acestora, precum și caracteristicile minimale ale accelerometrele digitale ce vor fi utilizate în instrumentarea seismică, se va stabili de către MDLPA.

f) alte structuri/organisme constituite conform legii

Articolul 30

(1) Experții tehnici și verificatorii de proiecte atestați de MDLPA și responsabilii tehnici cu execuția autorizați de ISC, sunt obligați să se autosesizeze și să se prezinte de urgență la sediul inspectoratelor județene în construcții, pentru a fi repartizați în vederea inspectării de urgență post-seism a construcțiilor, dotărilor și rețelelor tehnico-edilitare avariate și stabilirii soluțiilor cadru de intervenție pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor avariate, potrivit legislației.

(2) La investigarea post-seism a clădirilor participă și experți și verificatori tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice atestați de Ministerul Culturii, după caz.

Articolul 31

(1) Comisia Națională de Inginerie Seismică este organism tehnic de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ, de analiză și de avizare prealabilă, care se organizează și funcționează sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

(2) Comisia Națională este formată din experți tehnici atestați pe domenii/subdomenii de construcții și pe specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, precum și din specialiști din domeniul construcțiilor și arhitecturii, desemnați dintre specialiștii propuși de către instituții de învățământ superior și institute de cercetare-dezvoltare, asociații profesionale și patronale reprezentative, autorități ale administrației publice cu responsabilități în domeniu.

(3) Atribuțiile Comisiei Naționale de Inginerie Seismică sunt următoarele:

a) avizarea din punct de vedere tehnic a soluțiilor de intervenție pentru clădirile încadrate, conform Codului de proiectare seismică P100-3, în clasa I de importanță, a căror funcționalitate, în timpul cutremurului și imediat după cutremur, trebuie să fie asigurată integral, precum și în clasa II de importanță, care prezintă un pericol major pentru siguranța publică în cazul prăbușirii sau avarierii grave, la solicitarea factorilor interesați;

b) avizarea din punct de vedere tehnic a soluțiilor de intervenție pentru clădirile existente cu destinația de locuință, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII, incluse în Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, la solicitarea factorilor interesați.

2.2. Responsabilitățile structurilor cu responsabilități directe sau de sprijin în managementul tipului de risc pe domenii de acțiune

Articolul 32

(1) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) este autoritatea pentru lucrări publice, construcții, disciplina în construcții, amenajarea teritoriului, urbanism, arhitectură, locuire, locuințe, clădiri de locuit, gestiune și dezvoltare imobiliar-edilitară, dezvoltare regională, coeziune și dezvoltare teritorială, dezvoltarea serviciilor comunitare de utilități publice.

(2) În domeniul reglementării, MDLPA are următoarele atribuții:

a) inițiază și elaborează strategii și proiecte de acte normative în domeniul reducerii riscului seismic al construcțiilor existente pentru asigurarea conformării clădirilor existente și proiectării clădirilor noi la cerințele de calitate aplicabile, în special a cerințelor privind rezistența mecanică și stabilitate, respectiv siguranță și accesibilitate în exploatare;

b) inițiază și elaborează proiecte de acte normative în domeniul amenajarea teritoriului, urbanism, mobilitate urbană și arhitectură, domeniul lucrărilor publice, domeniul construcțiilor, gestiunii și dezvoltării imobiliar-edilitare;

c) coordonează elaborarea reglementărilor tehnice în domeniul reducerii riscului seismic al construcțiilor existente;

d) avizează documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism;

e) asigură fundamentarea politicilor de dezvoltare națională, regională și locală prin elaborarea de analize teritoriale și utilizarea instrumentelor de monitorizare și analiză a stării teritoriului.

(3) În domeniul de acțiune privind prevenirea și pregătirea, MDLPA are următoarele atribuții:

a) asigură implementarea acțiunilor prevăzute în Strategia națională de reducere a riscului seismic;

b) asigură coordonarea și monitorizarea progresului acțiunilor și evaluarea indicatorilor de rezultat pentru implementarea Strategiei naționale de reducere a riscului seismic;

c) desfășoară activități de informare, comunicare și educație în caz de seism;

d) asigură coordonarea Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, reglementat prin Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările ulterioare, finanțat de la bugetul de stat;

e) asigură coordonarea Programului național "Școli sigure și sănătoase", finanțat de la bugetul de stat;

f) asigură coordonarea Programului pentru elaborarea hărților de risc natural pentru cutremure și alunecări de teren, în baza Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și a Hotărârii Guvernului nr. 932/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind finanțarea de la bugetul de stat a hărților de risc natural pentru cutremure și alunecări de teren;

g) asigură, prin structurile de specialitate, disciplina și calitatea în construcții, precum și respectarea reglementărilor în domeniul urbanismului și amenajarea teritoriului, autorizarea execuției lucrărilor de construcții și avizarea documentațiilor tehnico- economice, conform legii;

h) organizează și asigură funcționarea sistemului de atestare tehnico-profesională a specialiștilor cu activitate în construcții: verificatori de proiecte, experți tehnici;

i) asigură organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Inginerie Seismică în vederea avizării din punct de vedere tehnic a soluțiilor de intervenție (consolidare) pentru clădirile cuprinse în programul național de consolidare, la solicitarea beneficiarilor;

j) centralizează datele privind riscul seismic al clădirilor, colectate și raportate de instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, inclusiv cele subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, respectiv indicatorii specifici și de progres în implementarea Strategiei naționale de reducere a riscului seismic și indicatorii programelor de investiții, conform unei metodologii de colectare și raportare a datelor privind riscul seismic;

k) centralizează datele colectate de autoritățile publice centrale și locale prin aplicarea metodologiei de evaluare vizuală rapidă a clădirilor;

l) asigură dezvoltarea și operaționalizarea Registrului național digital al clădirilor;

(4) În domeniul de acțiune privind răspunsul, MDLPA are următoarele atribuții:

a) asigură organizarea și funcționarea Comitetului ministerial pentru situații de urgență, cu atribuții în evaluarea situațiilor de urgență produse în domeniile de competență și stabilirea măsurilor specifice pentru gestionarea acestora;

b) asigură transmiterea operativă a datelor și informațiilor privind monitorizarea efectelor generate de cutremure către structurile din componența Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, prin Centrul Operativ pentru Situații de Urgență;

c) asigură organizarea și funcționarea grupului de lucru pentru evaluarea riscului "cutremure", constituit în cadrul Platformei Naționale de Reducere a Riscului la Dezastre.

(5) În domeniul de acțiune privind evaluarea/investigarea post-eveniment, MDLPA are următoarele atribuții:

a) asigură participarea la evaluarea rapidă a stabilității structurilor și stabilirea măsurilor de intervenție în primă urgență la construcțiile vulnerabile, prin reprezentanții ISC și corpul experților tehnici, pentru: dispunerea de expertize tehnice la construcții, luarea de decizii privind condițiile de utilizare în continuare sau de evacuare/demolare a acestora, când în urma unei expertize se concluzionează că este pusă în pericol viața cetățenilor ori posibilitatea producerii de pagube materiale, luarea de măsuri pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor afectate de seism;

b) asigură participarea la acțiunile de organizare a intervențiilor operative în situații de urgență, pe plan central și local (reprezentare în comisii locale pentru situații de urgență), respectiv în comisiile mixte numite de prefecți, pentru evaluarea pagubelor înregistrate după cutremure, prin reprezentanții Inspectoratului de Stat în Construcții.

(6) În domeniul de acțiune privind refacerea/reabilitarea, MDLPA are următoarele atribuții:

a) asigură controlul calității lucrărilor de intervenție, executate conform prevederilor aplicabile din reglementările tehnice în vigoare, prin Inspectoratul de Stat în Construcții, după stabilirea stării de normalitate;

b) monitorizează, prin proprietarii/operatorii/administratorii de infrastructură critică națională/europeană, efectele cutremurului asupra elementelor de infrastructură critică, în calitate de autoritate responsabilă, conform competențelor;

c) asigură restabilirea stării provizorii de normalitate pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate, pe domeniile de competență.

d) asigură coordonarea Programului național de construcții de interes public sau social, Subprogramul "Lucrări în primă urgență", pentru asigurarea resurselor necesare executării investițiilor la obiective afectate de cutremure, implementat prin Compania Națională de Investiții.

Articolul 33

(1) Ministerul Afacerilor Interne (MAI) este autoritate competentă în domeniul protecției civile și gestionării situațiilor de urgență.

(2) În domeniul reglementării, MAI inițiază și elaborează strategii și proiecte de acte normative în domeniul prevenirii, pregătirii și managementului situațiilor de urgență.

(3) În domeniul de acțiune privind răspunsul, MAI are următoarele atribuții:

a) planifică și asigură integrat coordonarea operațională a capabilităților implicate în acțiunile de intervenție operativă;

b) participă, cu efective și mijloace proprii, la acțiunile de protecție, căutare - salvare, evacuare a populației și a bunurilor materiale după producerea unui cutremur;

c) asigură gestionarea situațiilor de urgență generate de riscurile asociate cutremurelor (incendii, accidente nucleare, accidente în transport etc.) și monitorizează obiectivele economice considerate ca surse de risc la incendii și explozii, accidente nucleare;

d) centralizează datele și informațiile privind monitorizarea situațiilor de urgență generate de cutremure, a efectelor și a riscurilor asociate acestora;

e) pune la dispoziție, conform legii, resurse materiale și umane pentru îndeplinirea activităților specifice în cadrul funcțiilor de sprijin;

f) îndeplinește misiuni privind distribuirea de ajutoare umanitare de prima necesitate pentru populația afectată;

g) asigură restabilirea stării provizorii de normalitate după cutremur pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate, pe domeniile de competență.

Articolul 34

(1) Departamentul pentru Situații de Urgență, structură operațională fără personalitate juridică a Ministerului Afacerilor Interne, îndeplinește atribuții de coordonare, cu caracter permanent, la nivel național, a activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, asigurarea și coordonarea resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate, inclusiv primul ajutor calificat și asistența medicală de urgență în cadrul unităților și compartimentelor de primire a urgențelor (UPU/CPU), printre care:

a) coordonarea, în sistem integrat, a acțiunilor de gestionare a situațiilor de urgență și asigurarea răspunsului la nivel național, până la restabilirea stării de normalitate;

b) informarea operativă a factorilor decizionali privind producerea situațiilor de urgență;

c) monitorizarea evoluției situației operative și realizarea fluxului informațional - decizional cu privire la acțiunile desfășurate de structurile aflate coordonare și/sau coordonare operațională;

d) centralizarea solicitărilor de resurse necesare pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin și formularea de propuneri pentru asigurarea operativă a acestora;

e) monitorizarea necesităților de medicamente/produse sangvine/echipamente/ materiale de intervenție și sanitare și coordonarea transferului acestora către zonele afectate;

f) participarea, prin personalul desemnat, la misiuni cu caracter operativ și monitorizarea la nivelul structurilor aflate în coordonare și/sau coordonarea operațională, a punerii în aplicare a ordinelor și dispozițiilor, pe linie operativă, aprobate de comandantul acțiunii;

g) comunicarea publică în domeniul situațiilor de urgență și al dezastrelor;

h) asigurarea asistenței medicale de urgență și prim ajutor calificat prin structurile aflate în coordonare.

Articolul 35

(1) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, denumit în continuare IGSU, ca organ de specialitate din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, asigură coordonarea unitară și permanentă a activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență.

(2) În domeniul de acțiune privind prevenirea, IGSU și inspectoratele pentru situații de urgență județene/București-Ilfov au printre atribuțiile specifice următoarele:

a) informarea și educarea preventivă a populației în caz de cutremur prin organizarea de campanii sau elaborarea de materiale informative;

b) avizarea actelor normative privind managementul situațiilor de urgență;

c) participarea la întocmirea planurilor de apărare în teritoriu;

d) transmiterea mesajelor RO-ALERT pentru avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență;

e) realizarea Registrului național de capabilități, prin centralizarea registrelor de capabilități asociate funcțiilor de sprijin repartizate autorităților responsabile cu rol principal.

(3) În domeniul de acțiune privind pregătirea, IGSU și inspectoratele pentru situații de urgență județene/București-Ilfov asigură planificarea și desfășurarea pregătirii în situații de urgență, inclusiv organizarea de exerciții pentru verificarea capacității de răspuns a autorităților în cazul unui cutremur.

(4) În domeniul de acțiune privind răspunsul, IGSU și inspectoratele pentru situații de urgență județene/București-Ilfov au printre atribuțiile specifice următoarele:

a) monitorizarea, evaluarea și cercetarea cauzelor producerii situațiilor de urgență;

b) coordonarea aplicării unitare la nivel național a măsurilor și acțiunilor de gestionare a situațiilor de urgență;

c) coordonarea activităților de intervenție desfășurate de serviciile publice comunitare profesioniste, precum și constituirea grupelor operative pentru coordonarea și sprijinul răspunsului în situații de urgență în zonele grav afectate;

d) coordonarea tehnică și de specialitate a centrelor operaționale și a centrelor operative și asigura menținerea permanentă a fluxului informațional cu acestea;

e) coordonarea planificării resurselor necesare gestionării situațiilor de urgență la nivel național;

f) transmite mesaje RO-ALERT pentru avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență;

g) asigurarea logisticii intervenției pentru structurile proprii și punerea la dispoziția altor structuri, a unor categorii de tehnică, materiale și echipamente;

h) informarea populației prin mass-media cu privire la efectele generate de cutremure și măsurile post-eveniment propuse;

i) constituirea și gestionarea bazei de date cu privire la situațiile de urgență și punerea la dispoziția instituțiilor interesate a datelor și informațiilor solicitate pentru soluționarea situațiilor de urgență;

j) participarea la acțiunile de căutare, descarcerare și salvare a persoanelor;

k) organizarea și ținerea evidenței populației care se evacuează sau a bunurilor acestora, asigură instalarea taberelor de sinistrați, participă la transportul populației și al unor categorii de bunuri;

l) acordarea asistenței medicale de urgență prin module SMURD din cadrul serviciilor de urgență profesioniste.

(5) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență elaborează Concepția națională de răspuns post-seism, avizată de Departamentul pentru Situații de Urgență și cu sprijinul celorlalte autorități responsabile implicate în asigurarea conducerii și intervenției operative în cadrul acțiunilor de răspuns.

Articolul 36

La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, în activitatea de gestionare a situațiilor de urgență sunt implicate și alte structuri, după cum urmează:

(1) Direcția Generală Management Operațional este unitatea din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne și are următoarele atribuții pe partea de răspuns:

a) asigură suportul decizional și coordonarea la nivel național a forțelor și mijloacelor de intervenție, pe domeniul ordine și siguranță națională;

b) asigură coordonarea cu celelalte centre operative ale instituțiilor în domeniul gestionării situațiilor speciale, pe domeniul ordine și siguranță națională;

c) realizează coordonarea misiunilor structurilor de ordine publică din subordinea MAI, pe timpul situației speciale și planifică posibilele misiuni asociate, în calitate de instrument de suport decizional al conducerii ministerului;

d) realizează managementul și diseminarea informațiilor operaționale, asociate altor evenimente care nu sunt consecințele directe ale cutremurelor.

(2) Direcția Generală de Protecție Internă este structura specializată cu atribuții în domeniul securității naționale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, având atribuții în ceea ce privește identificarea, prevenirea și contracararea amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc generate de producerea unui cutremur cu efecte majore, la adresa informațiilor, patrimoniului, personalului, misiunilor, procesului decizional și capacității operaționale.

(3) Poliția Română, prin Inspectoratul General al Poliției Române și structurile subordonate, are următoarele atribuții în domeniul de acțiune privind răspunsul:

a) recunoașterea, cercetarea, evaluarea în teren și raportarea primară a efectelor unui cutremur major de către efectivele în serviciu;

b) asigurarea monitorizării pericolelor și riscurilor specifice;

c) menținerea ordinii publice în localitățile și zonele afectate, intensificând măsurile de prevenire și combatere a infracțiunilor sau a altor manifestări antisociale;

d) participarea la planificarea, asigurarea capacităților operaționale necesare deblocării căilor de acces în zona afectată de cutremur, în scopul salvării de vieți omenești și facilitării accesului structurilor de urgență în locurile afectate;

e) participarea la stabilirea și pregătirea punctelor de îmbarcare și debarcare a persoanelor evacuate din zonele afectate;

f) controlul și evidența autoevacuării, supravegherea modului de desfășurare a operațiunilor de evacuare;

g) controlul, dirijarea și supravegherea circulației rutiere, acordând prioritate traseelor pe care se execută evacuarea populației, a bunurilor materiale, a fondului arhivistic, a valorilor din patrimoniul național, precum și deplasarea forțelor și a mijloacelor, dirijarea circulației autovehiculelor și pietonilor, după caz;

h) efectuarea activităților specifice de cercetare la fața locului și de identificare a victimelor, sinistraților și de stabilire a persoanelor dispărute, conform reglementărilor naționale și internaționale;

i) participarea la acțiunile de informare a populației despre situația creată, pericolul existent și măsurile de protecție ce se impun a fi aplicate în vederea diminuării consecințelor dezastrului.

(4) Jandarmeria Română, prin Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și structurile subordonate, au următoarele atribuții în domeniul de acțiune privind răspunsul:

a) recunoașterea, cercetarea, evaluarea în teren și raportarea primară a efectelor unui cutremur major de către efectivele în serviciu;

b) asigurarea monitorizării pericolelor și riscurilor specifice;

c) participarea, conform competențelor, împreună cu celelalte instituții abilitate, la menținerea ordinii și siguranței publice la nivel național;

d) asigurarea securității perimetrului zonelor de intervenție;

e) asigurarea și restabilirea ordinii publice;

f) asigurarea securității zonelor evacuate;

g) participarea la planificarea, asigurarea capacităților operaționale necesare deblocării căilor de acces în zona afectată de o situație de urgență, în scopul salvării de vieți omenești și facilitării accesului structurilor de urgență în locurile afectate;

h) participarea, conform competențelor, cu efective și mijloace, în funcție de misiunile specifice și de situația concretă, la acțiunile de protecție și de intervenție, iar la ordin, constituie capacități de acțiune pentru zonele grav afectate;

i) participarea la stabilirea și pregătirea punctelor de îmbarcare și debarcare a persoanelor evacuate din zonele afectate;

j) organizarea și asigurarea pazei locurilor de depozitare a valorilor materiale salvate.

(5) Poliția de Frontieră Română, prin Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, are următoarele atribuții în zona de competență în domeniul de acțiune privind răspunsul:

a) recunoașterea, cercetarea, evaluarea în teren și raportarea informațiilor privind efectele unui cutremur major, de către efectivele în serviciu;

b) controlul și supravegherea persoanelor și mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat;

c) menținerea ordinii și liniștii publice în punctele de trecere a frontierei de stat, iar la solicitarea altor autorități, participă la astfel de acțiuni, ca forță de sprijin;

d) participarea la planificarea, asigurarea capacităților operaționale necesare deblocării căilor de acces în zona afectată de o situație de urgență, în scopul salvării vieții omenești și facilitării accesului structurilor de urgență în zonele afectate;

e) participarea la stabilirea și pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaților din zonele afectate;

f) asigurarea fluidizării traficului transfrontaliere al persoanelor și mijloacelor de transport în punctele de trecere a frontierei și menținerea climatului de normalitate în zona de competență.

(6) Inspectoratul General de Aviație are următoarele atribuții în domeniul de acțiune privind răspunsul:

a) recunoașterea, cercetarea, controlul aerian în zonele afectate de situația de urgență și raportarea informațiilor privind efectele/pagubele unui cutremur major;

b) participarea la operațiunile de salvare a persoanelor aflate în locuri izolate sau greu accesibile

c) asigurarea misiunilor de evacuare aeromedicală, transport urgent al persoanelor grav rănite la unitățile medicale specializate;

d) asigurarea misiunilor de transport materiale sau personal de intervenție.

(7) Inspectoratul General pentru Imigrări are următoarele atribuții în domeniul de acțiune privind răspunsul:

a) acordarea de asistență în vederea repatrierii cetățenilor străini de pe teritoriul național afectați de cutremur;

b) asigură, după caz, reprezentanți în cadrul centrelor de coordonare și conducere a intervenției.

(8) Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor și autoritățile publice locale asigură evidența populației evacuate.

Articolul 37

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) are următoarele atribuții:

(1) Prevenire

a) elaborează studii, proiecte, programe și soluții de intervenție, urmare producerii unor situații de urgență care pot afecta construcțiile hidrotehnice din domeniul specific de activitate și de importanță vitală pentru comunitățile locale;

b) evaluează principalele riscuri care pot afecta sectorul agricol, precum și costurile prevenirii, reducerii și atenuării efectelor acestora.

(2) Răspuns: misiuni de sprijin

a) urmărește permanent, prin specialiștii și personalul tehnic din cadrul Filialelor Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, instituție aflată în subordinea MADR, starea tehnică și funcționalitatea lucrărilor din amenajări, constată anumite defecțiuni/defecte, evaluează starea de siguranță a amenajărilor de îmbunătățiri funciare și alte construcții hidrotehnice, iau măsurile necesare pentru lucrările de reparații, iar în cazul unor probleme tehnice deosebite apelează la experți tehnici atestați de MDLPA pentru efectuarea de expertize tehnice.

Articolul 38

Ministerul Educației (ME) are următoarele atribuții:

(1) Prevenire

a) asigurarea informării elevilor, a personalului unităților de învățământ și a părinților cu privire la comportamentul în caz de cutremur, prin secțiunea dedicată de pe site-ul propriu;

b) educarea beneficiarilor primari privind modul de comportare în cazul producerii situațiilor de urgență prin susținerea unor teme educative și desfășurarea exercițiilor practice de evacuare la nivelul unităților de învățământ;

c) planificarea și executarea, la nivelul fiecărei unități de învățământ, cel puțin a unui exercițiu de comportament în caz de cutremur per semestru;

d) monitorizarea clădirilor cu destinație învățământ din punct de vedere al riscului seismic și publicarea rezultatului monitorizării.

(2) Răspuns: misiuni de sprijin

a) asigură utilizarea spațiilor din administrarea proprie - săli de sport, stadioane, patinoare - sau schimbarea destinației acestora pentru cazarea provizorie a populației sinistrate, pe perioada stării de alertă declarată în zona afectată de cutremur, în condițiile respectării și asigurării procesului instructiv-educativ, după caz. Pe perioada stării de alertă generată de cutremur, la solicitarea autorităților administrației publice locale, cu avizul prealabil al Instituției Prefectului, ministrul educației poate emite avizul conform pentru schimbarea destinației bazei materiale a unităților de învățământ preuniversitar de stat situate în zona în care s-a produs cutremurul, exclusiv pentru organizarea și funcționarea unor centre de cazare pentru populația sinistrată.

b) asigurarea restabilirii stării provizorii de normalitate pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate, pe domeniile de competență;

c) emiterea de acte privind întreruperea sau reorganizarea procesului de învățământ.

Articolul 39

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) are următoarele atribuții:

(1) Prevenire

a) ia măsuri specifice pentru ca operatorii să-și protejeze amplasamentele proprii și să asigure serviciile pentru populația din zonele afectate.

(2) Răspuns: misiuni de sprijin

a) solicită operatorilor/furnizorilor de servicii de comunicații electronice punerea la dispoziție a serviciilor de comunicații necesare asigurării fluxului informațional-decizional între punctele de conducere din componența SNMSU și forțele de intervenție implicate în acțiunile de limitare și înlăturare a efectelor situațiilor de urgență;

b) solicită ANCOM disponibilitatea frecvențelor din domeniul neguvernamental;

c) colaborează cu toate structurile specializate din cadrul Sistemului de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională (SAOPSN), pentru asigurarea continuității serviciilor de comunicații electronice în cazul producerii unei situații de urgență specifice;

d) sprijină și solicită operatorilor instalarea echipamentelor suplimentare ale autorităților SAOPSN în amplasamentele proprii;

e) asigură, prin S.N. Radiocom S.A., condițiile tehnice și operaționale pentru buna funcționare a rețelei naționale de emisie și transport, radio și televiziune;

f) asigură, prin C.N. Poșta Română, condițiile tehnice și operaționale pentru buna funcționare a serviciilor poștale;

g) susține funcționarea continuă a Instalațiilor și Obiectivelor Speciale de Interes Național (IOSIN) din domeniul seismologiei și ingineriei seismice, care facilitează îndeplinirea obligațiilor menționate în acest regulament, precum rețelele seismice naționale și centrele de date seismice.

(3) Refacere/Reabilitare: restabilirea stării de normalitate

a) solicită operatorilor/furnizorilor de servicii de comunicații electronice restabilirea operativă a rețelelor de comunicații în zonele afectate.

Articolul 40

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) are următoarele atribuții:

(1.1) Prevenire

a) monitorizează starea de siguranță a construcțiilor hidrotehnice din zone cu seismicitate ridicată;

b) evaluează posibilitatea producerii de inundații asociate unor cutremure (scenarii multirisc);

c) solicită deținătorilor de mari baraje (A și B) evaluarea siguranței seismice și ierarhizarea barajelor după riscul seismic;

d) intervenții la construcții hidrotehnice cu probleme de siguranță pentru a preveni/reduce posibilitatea producerii unor inundații generate de cutremure.

(1.2) Răspuns: misiuni de sprijin

a) asigură intervenția operativă pentru infrastructura de gospodărire a apelor afectată de cutremur

b) asigură intervenția operativă pentru infrastructura de gospodărire a apelor pentru evitarea producerii unor inundații generate de afectarea seismică a structurilor și/sau a terenului adiacent;

c) asigură informarea centrelor de coordonare și conducere a intervenției despre producerea unor avarii la obiectivele din administrare/subordine, dispune măsuri necesare pentru limitarea și diminuarea efectelor negative ale seismelor;

d) stabilește modul de adaptare și folosire a mijloacelor tehnice și utilajelor proprii pe timpul situațiilor de urgență pentru nevoi de protecție civilă;

e) asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispozițiilor și ordinelor, precum și menținerea legăturilor de comunicații cu centrele operaționale și operative implicate în gestionarea situațiilor de urgență.

(1.3) Refacere/Reabilitare

a) asigură reabilitarea infrastructurii de gospodărire a apelor afectată de cutremure, cu prioritizare conform importanței sociale;

b) asigură coordonarea reabilitării seismice a marilor baraje pentru conformarea la exigențele de protecție la seism conform celor mai recente normative în vigoare;

b) asigură promovarea și finanțarea unor acțiuni și măsuri urgente de intervenție și/sau refacere în vederea înlăturării efectelor unor seisme sau a celor care mențin starea de pericol iminent pentru infrastructura de gospodărire a apelor.

(2) Administrația Națională de Meteorologie (ANM) are următoarele atribuții:

(2.1) Răspuns: misiuni de sprijin

a) asigură elaborarea prognozelor și avertizărilor privitoare la fenomene meteorologice periculoase și transmiterea acestora la factorii interesați;

b) asigură transmiterea, de către Centrele Meteorologice Regionale a atenționărilor și avertizărilor meteorologice de tip "nowcasting" la Inspectoratele Județene/București-Ilfov pentru Situații de Urgență și la unitățile de gospodărire a apelor, pentru înștiințarea autorităților administrației publice locale, avertizarea și/sau alarmarea populației în timp util și pentru managementul lucrărilor hidrotehnice;

c) asigură transmiterea cantităților de precipitații înregistrate la punctele de observație și măsurători din rețeaua meteorologică, în cazul depășirii pragurilor critice, prin Stațiile Meteorologice Regionale către ANM, MAP, INHGA, ANAR, Centrele operative ale Administrațiilor Bazinale de Apă.

(3) Garda Națională de Mediu are următoarele atribuții:

(3.1) Prevenire

a) supraveghează activitățile care prezintă pericole de accidente majore și/sau impact semnificativ asupra mediului cauzate de substanțe periculoase, în vederea prevenirii și limitării riscurilor de poluare accidentală prin măsurile prevăzute de lege;

(3.2) Răspuns: misiuni de sprijin

a) participă la evaluarea efectelor și stabilirea cauzelor ce au determinat poluarea componentelor de mediu;

b) identifică activitățile care au generat poluări accidentale sau afectarea calității aerului prin depășirea limitelor maxime admisibile la stațiile rețelei naționale de monitorizare.

(4) Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) are următoarele atribuții:

(4.1) Prevenire

a) coordonează activitățile care prezintă impact semnificativ asupra mediului, pericole de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase, în vederea prevenirii și limitării consecințelor acestora.

(4.2) Răspuns: misiuni de sprijin

a) participă la evaluarea efectelor și stabilirea cauzelor care au condus la producerea unui accident major în care sunt implicate substanțe periculoase

b) urmărește monitorizarea calității aerului prin stațiile rețelei naționale și sesizează Garda Națională de Mediu, în cazul depășirii limitelor maxime admise.

(4.3) Refacerea/Reabilitare:

a) urmărește realizarea măsurilor de refacere/reabilitare a amplasamentelor, până la aducerea acestora la starea inițială.

Articolul 41

Ministerul Sănătății (MS) are următoarele atribuții:

(1) Răspuns: misiuni de sprijin

a) asigură asistență medicală și psihologică în cazul situațiilor de urgență generate, cu sprijinul Societății Naționale de Cruce Roșie, Colegiul Psihologilor din România, și a altor ONG-uri din România prin utilizarea rețelei sanitare și extinderea, la nevoie, a capacității de spitalizare;

b) asigură aplicarea regulilor de igienă colectivă, inclusiv în taberele de sinistrați precum și realizarea măsurilor sanitare, pe timpul acțiunilor de evacuare a populației, precum și ajutorarea sinistraților;

c) asigură medicamentele și instrumentarul medical unităților sanitare;

d) asigură funcționalitatea unităților sanitare, inclusiv a instalațiilor, echipamentelor și a aparaturii de specialitate și de comunicații;

e) verifică intervenția formațiunilor medico-sanitare;

f) verifică punerea în aplicare de către unitățile spitalicești a Planului Alb;

g) pune în aplicare măsurile stabilite pentru suplimentarea capacității de spitalizare și tratament precum și pentru suplimentarea personalului medical și auxiliar;

h) aplică măsuri profilactice, monitorizează starea de sănătate a populației și evaluează riscurile de îmbolnăviri în masă și riscurile biologice;

i) asigură, la solicitare, întreprinderea demersurilor pentru evacuarea medicală a unor pacienți în afara teritoriului național;

j) face propuneri pentru solicitarea asistenței internaționale în ceea ce privește produsele medicale/sanitare;

k) face propuneri și asigură întreprinderea demersurilor necesare în vederea dislocării personalului medical din județele afectate în zonele de risc;

l) asigură măsuri de verificare a apei potabile, prin laboratoarele Institutului Național de Sănătate Publică - Centrele Regionale de Sănătate Publică, pentru persoanele afectate sau evacuate.

Articolul 42

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) are următoarele atribuții:

(1) Răspuns: misiuni de sprijin

a) sprijină sau participă, după caz, la salvarea persoanelor ca urmare a producerii unor accidente grave pe/la infrastructura feroviară, aeriană și maritimă prin entitățile aflate în subordinea/sub autoritatea sa;

b) asigură mijloacele necesare pentru transportul populației din zonele afectate de dezastre, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare prin entitățile aflate în subordinea/sub autoritatea sa;

c) asigură mijloacele necesare pentru transportul animalelor din zonele afectate de dezastre, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare prin entitățile aflate în subordinea/sub autoritatea sa;

d) asigură mijloacele necesare pentru transportul valorilor culturale importante și a bunurilor de patrimoniu, din zonele afectate de dezastre, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare prin entitățile aflate în subordinea/sub autoritatea sa;

e) asigură controlul circulației, pentru autovehiculele cu masa totală autorizată mai mare de 3,5 tone, potrivit domeniului de competență, prin entitățile aflate în subordinea/sub autoritatea sa;

f) asigură mijloacele necesare pentru transportul fondului arhivistic național din zonele afectate de dezastre, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare prin entitățile aflate în subordinea/sub autoritatea sa;

g) asigură mijloacele necesare pentru transportul persoanelor și bunurilor evacuate, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare, prin entitățile aflate în subordinea/sub autoritatea sa;

h) asigură mijloacele necesare pentru transportul resurselor necesare pentru intervenție și asistență de primă necesitate în situații de urgență, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare, prin entitățile aflate în subordinea/sub autoritatea sa;

i) asigură mijloacele necesare pentru transportul forțelor și mijloacelor de intervenție și a altor resurse, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare, prin entitățile aflate în subordinea/sub autoritatea sa;

j) asigură accesul, în spațiul aerian al României, aeronavelor cu ajutoare umanitare și asistență internațională, prin entitățile aflate în subordinea/sub autoritatea sa;

k) transmite date și informații privind starea aeroporturilor ce pot fi utilizate de către echipele internaționale solicitate;

l) dispune măsuri privind prioritizarea aterizării/decolării aeronavelor sosite în baza solicitării de asistență internațională și sprijină activitățile de "handling" pentru acestea

Articolul 43

Ministerul Apărării Naționale (MApN) are următoarele atribuții:

(1) Răspuns: misiuni de sprijin

a) sprijină executarea misiunilor de căutare și salvare a persoanelor;

b) sprijină executarea misiunilor de evacuare medicală cu mijloacele din dotare;

c) participă, cu forțe și mijloace proprii, la activitățile pentru limitarea și înlăturarea efectelor unei situații de urgență specifice;

d) acordă asistență medicală de urgență, suplimentează capacitatea de spitalizare a spitalelor subordonate și instalează spitale de campanie;

e) sprijină autoritățile administrației publice centrale și locale pentru evacuarea populației precum și pentru transportul resurselor necesare pentru intervenție și asistență de primă necesitate în situații de urgență;

f) asigură, la nevoie, intervenția operativă a forțelor și mijloacelor de sprijin, cu materialele necesare pentru realizarea decontaminării populației, căilor rutiere și clădirilor puse la dispoziție de Ministerul Afacerilor Interne;

g) asigură restabilirea stării provizorii de normalitate la obiectivele afectate din subordine/coordonare sau de sub autoritate.

Articolul 44

Ministerul Economiei (ME) are următoarele atribuții:

(1) Răspuns: misiuni de sprijin

a) asigură prin unitățile aflate în subordinea, coordonarea sau autoritatea ministerului și în funcție de disponibilitate utilizarea spațiilor pentru cazarea provizorie a populației sinistrate;

b) emite actele de autoritate privind întreruperea sau reluarea activităților economice;

c) asigură restabilirea stării provizorii de normalitate pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate, pe domeniile de competență.

Articolul 45

Ministerul Energiei (ME) are următoarele atribuții:

(1) Răspuns: misiuni de sprijin

a) asigură prin companiile și societățile naționale din coordonare și de sub autoritate, precum și prin alți operatori economici, remedierea avariilor survenite în sistemul electro- energetic național, la rețelele de gaze naturale, țiței și produse petroliere, potrivit priorităților stabilite de comitetele pentru situații de urgență, precum și planurilor de prevenire și gestionare a riscurilor în sectorul energetic;

b) monitorizează prin companiile și societățile naționale din coordonare și de sub autoritate aplicarea tuturor măsurilor de securitate și siguranță nucleară la centrele nuclearo-electrice;

c) implică toate entitățile din SEN-Sistemul Electoenergetic Național (distribuitori, producători), CONPET (Operatorul Național de Transport Petrol prin Conducte) pentru echilibrarea și păstrarea rezilienței sistemelor, prin punerea în practică a procedurilor și măsurilor specifice prevăzute, cu precizare asupra faptului că transportatorii de energie electrică nu sunt în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Energiei;

d) se asigură, în calitate de Autoritate Competentă în domeniul securității aprovizionării cu energie electrică și gaze naturale, de îndeplinirea criteriului de siguranță N-1 la nivelul Sistemului Național de Transport gaze naturale (SNT), respectiv la nivelul Sistemului Energetic Național (SEN);

e) monitorizează și se asigură de realizarea, de către entitățile din domeniu, a stocurilor de gaze naturale, țiței și produse petroliere;

f) se asigură de existența măsurilor specifice pentru păstrarea integrității infrastructurii critice naționale/europene, monitorizează și centralizează prin proprietarii/operatorii/administratorii de infrastructură critică națională/europeană efectele seismului asupra elementelor de infrastructură critică națională, în calitate de autoritate publică responsabilă.

Articolul 46

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) are următoarele atribuții:

(1) Răspuns: misiuni de sprijin

a) asigură fluxul informațional în relația cu misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate privind situația cu referire la evoluția calamității;

b) participă, la solicitarea punctului național de contact - IGSU/DSU/MAI, pentru facilitarea asistenței internaționale.

Articolul 47

Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) are următoarele atribuții:

(1) Răspuns: misiuni de sprijin

a) participă, conform competențelor, la solicitarea CNSU și în cooperare cu MCID, MAI și celelalte structuri de specialitate cu reprezentare în CNSU, la elaborarea din timp, a "Planului de comunicații și tehnologia informației pentru conducere și cooperare pe durata situațiilor de urgență", în vederea definirii aspectelor tehnice și organizatorice precum și la testarea acestuia în cadrul exercițiilor planificate;

b) asigură cu prioritate, la solicitarea IGSU, pe timpul gestionării situației de urgență, servicii securizate de comunicații și IT, la nivel de transport și acces, în regim fix și de mobilitate, utilizând tehnologii terestre sau satelitare, astfel:

i. servicii de voce în rețelele telefonice speciale (S, TO) și de cooperare IC, în Platforma Comună TETRA, în rețeaua de radiocomunicații pe unde scurte și în rețele satelitare;

ii. servicii de date prin intermediul rețelelor de comunicații și tehnologia informației, aflate în administrare, precum și prin intermediul Platformei Comune TETRA;

iii. servicii de videoconferință prin intermediul platformelor aflate în administrare.

c) organizează și coordonează, la solicitarea MAI, intrarea în funcțiune a dispozitivelor temporare de comunicații și tehnologia informației necesare conducerii și cooperării forțelor cu atribuții în managementul situației de urgență;

d) asigură, prin activități de monitorizare a spectrului radio cu statut de utilizare guvernamental, descoperirea, identificarea, localizarea și întreprinderea măsurilor necesare pentru înlăturarea surselor de perturbații radio intenționate sau neintenționate, în vederea asigurării disponibilității frecvențelor utilizate de structurile decizionale, de suport și de intervenție;

e) asigură schimbul de date pe linia managementului de spectru radio cu statut de utilizare guvernamental, în vederea utilizării eficiente a spectrului radio, asigurării compatibilității electromagnetice și evitării producerii interferentelor prejudiciabile;

f) asigură, la cerere, în funcție de resursele aflate la dispoziție, suplimentarea serviciilor de comunicații și tehnologia informației, speciale și de cooperare pentru MAI și pentru celelalte autorități implicate în gestionarea situației de urgență;

g) cooperează cu ANCOM și MCID în vederea stabilirii resurselor suplimentare de comunicații și tehnologia informației pe care trebuie să le asigure, cu prioritate, operatorii publici de comunicații electronice și agenții economici care administrează astfel de resurse;

h) asigură funcționarea continuă și la parametri a rețelelor speciale și de cooperare, precum și a comunicațiilor de urgență în Serviciului Național Unic pentru Apeluri de Urgență - 112;

i) asigură funcționarea continuă și la parametri a sistemului RO-ALERT;

j) organizează și asigură logistica intervenției pentru refacerea rețelelor și restabilirea serviciilor integrate de voce-date-video administrate în zonele afectate;

k) cooperează cu autoritățile ale administrației publice cu responsabilități în managementul situațiilor de urgență în vederea asigurării transportului echipamentelor, materialelor, mijloacelor mobile din componența dispozitivelor temporare de comunicații și a personalului, în situația în care deplasarea nu se poate realiza cu mijloace proprii.

Articolul 48

Ministerul Culturii (MC) are următoarele atribuții:

(1) Prevenire

a) elaborează norme și metodologii privind conservarea și protecția monumentelor istorice, în cazul producerii unei situații de urgență.

(2) Răspuns: misiuni de sprijin

a) centralizează datele privind consecințele unei situații de urgență asupra bunurilor aparținând patrimoniului cultural național mobil și imobil, pe baza rapoartelor instituțiilor publice subordonate și ale serviciilor deconcentrate ale ministerului;

b) asigură evacuarea bunurilor de patrimoniu și/sau a valorilor de tezaur;

c) supraveghează efectuarea, de către instituțiile cu atribuții în domeniu, a evidenței bunurilor aparținând patrimoniului cultural național mobil care sunt evacuate în cazul producerii unei situații de urgență;

d) asigură organizarea acțiunilor de intervenție în vederea conservării de urgență a bunurilor aparținând patrimoniului cultural național mobil și imobil, afectate de producerea unei situații de urgență și stabilește prioritățile de conservare și restaurare a acestor bunuri;

e) monitorizează, prin serviciile publice deconcentrate ale ministerului, evacuarea și depozitarea în spații speciale, a bunurilor culturale salvate;

f) asigură mijloacele materiale și financiare necesare construirii, amenajării, modernizării și întreținere locurilor de depozitare speciale, a mijloacelor și sistemelor de pază, protecție și intervenție, precum și procesului de pregătire a personalului și pentru realizarea celorlalte măsuri de protecție a ministerului și a instituțiilor subordonate;

g) asigură participarea la evaluarea rapidă a stabilității structurilor și stabilirea măsurilor de intervenție în primă urgență la clădirile de patrimoniu vulnerabile, prin reprezentanții ISC, corpul experților tehnici atestați în domeniul protejării monumentelor istorice pentru dispunerea de expertize tehnice la construcții.

Articolul 49

Autoritatea Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) are următoarele atribuții:

(1) Răspuns: misiuni de sprijin

a) asigurarea și distribuirea ajutoarelor umanitare de urgență, prin scoaterea de produse din stocurile rezervă de stat, în limita stocurilor existente, în conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv:

i. produse specifice cazării și adăpostirii necesare pentru realizarea protecției populației în adăposturi colective

ii. produse specifice pentru hrănirea populației (apă și hrană) pentru persoanele aflate în nevoie;

iii. materiale de construcții necesare pentru refacerea locuințelor afectate de cutremur;

iv. carburant (motorină și benzină) pentru capabilitățile implicate în acțiunile de intervenție operativă, până la restabilirea stării provizorii de normalitate.

b) asigurarea planificării și suplimentării de produse și servicii necesare pentru limitarea consecințelor, în aplicarea prevederilor Legii nr. 477/2003, republicată, cu modificările și și completările ulterioare, Legii nr. 132/1997, republicată, cu modificările și și completările ulterioare, coroborate cu cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările și și completările ulterioare;

c) asigurarea, în limita stocurilor existente, a unor produse din rezerva de mobilizare constituite în domeniul sănătății (medicamente, seruri vaccinuri și alte produse sanitar-farmaceutice) și din domeniile transporturilor și comunicațiilor (stații de electroalimentare mobile de diferite puteri);

d) punerea la dispoziția autorităților implicate a bazei de date cu informațiile detaliate referitoare la capacitățile de cazare și hrănire, respectiv cu mijloace autori și de construcții/similare, care pot fi utilizate în eventualitatea producerii unui cutremur cu consecințe majore pe teritoriul național, constituite la nivelul fiecărui județ;

e) asigură, la solicitare, reprezentanți ANRSPS în cadrul centrelor de coordonare și conducere a intervenției;

f) în limita disponibilității spațiilor proprii, ANRSPS poate participa la organizarea primirii ajutoarelor internaționale cu sprijinul echipei HNS (Host Nation Support) constituită în acest sens și distribuirea acestora conform repartizării stabilite de comandantul acțiunii și cu aprobarea efectuării cheltuielilor privind primirea și distribuirea acestora de către Secretariatul General al Guvernului, în calitate de ordonator principal de credite.

Articolul 50

Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) are următoarele atribuții:

(1) Răspuns: misiuni de sprijin

a) aplică măsuri pentru protecția dotărilor și construcțiilor din domeniul specific, a animalelor, furajelor, materiilor prime și produselor agroalimentare;

b) asigură măsuri de verificare a hranei preparate pentru persoanele afectate sau evacuate;

c) aplică măsuri profilactice, monitorizează starea de sănătate a colectivităților de animale și evaluează riscurile de epizootii și zoonoze;

d) asigură apă și hrană pentru animalele evacuate;

e) asigură asistență sanitar-veterinară pentru animalele rănite în urma producerii cutremurelor, prin grija medicilor veterinari;

f) cooperează și răspunde împreună cu autoritățile administrației publice centrale de organizarea și aplicarea măsurilor necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor animalelor și a celor comune omului și animalelor, precum și pentru siguranța alimentelor;

g) asigură, după caz, reprezentanți în cadrul centrelor de coordonare și conducere a intervenției.

Articolul 51

Autoritățile administrației publice locale au următoarele atribuții principale în ceea ce privește gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremure:

(1) Prevenire

a) identificarea, declararea și monitorizarea zonelor de risc la cutremure, materializate prin hărți de risc natural;

b) stabilirea și aplicarea restricțiilor din punctul de vedere al riscului seismic datorită condițiilor locale de amplasament impuse prin documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului aprobate potrivit prevederilor legale;

c) asigurarea urmăririi comportării în exploatare a clădirilor din proprietate sau administrare, în condițiile legii, în vederea identificării din timp a unor degradări care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare;

d) evaluarea vizuală rapidă a clădirilor la nivel de unitate administrativ-teritorială;

e) expertizarea tehnică obligatorie, de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, a clădirilor existente cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide, în vederea încadrării într-o clasă de risc seismic și fundamentării măsurilor de intervenție;

f) întocmirea listelor cu clădirile clădirile identificate, expertizate tehnic și încadrate în clasa de risc seismic Rsl prin raport de expertiză tehnică, și publicarea acestor liste pe paginile de internet proprii;

g) realizarea și amplasarea vizibilă a panourilor de înștiințare în dreptul tuturor intrărilor în clădirile cu destinația de locuință expertizate tehnic și încadrate în clasa de risc seismic Rsl, în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, în vederea avertizării populației din zonele expuse riscului la cutremure, precum și menținerea acestora până la recepția la terminarea lucrărilor de intervenții;

h) întocmirea de rapoarte anuale privind acțiunile pentru reducerea riscului seismic al clădirilor existente, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții, întreprinse de autoritățile administrației publice locale, și publicarea acestor rapoarte pe paginile proprii de internet, precum și transmiterea acestora către MDLPA;

i) asigură instruirea reprezentanților administrației publice locale și pregătirea populației, prin exerciții periodice de simulare;

j) constituirea sau actualizarea bazelor de date cu privire la construcții, dotări și terenuri, a căror avariere poate pune în pericol populația, precum și mediul natural și construit;

k) estimarea și asigurarea anticipată, prin planul de apărare, precum și prin bugetele proprii, a unui număr de locuințe de necesitate, prin achiziții și/sau încheierea de convenții între autoritățile administrației publice locale și deținătorii acestor spații în vederea utilizării lor în caz de nevoie, pentru cazarea temporară a răniților și sinistraților sau a persoanelor în timpul executării consolidărilor, dacă situația o impune.

i) întocmirea planurilor de apărare și evacuare și punerea în aplicare a măsurilor și acțiunilor prevăzute.

j) instrumentarea și monitorizarea seismică a clădirilor publice existente care au funcțiuni esențiale din clasa I de importanță-expunere.

(2) Răspuns

a) inspecția zonelor din aria de autoritate (identificarea zonelor afectate și delimitarea acestora, identificarea persoanelor afectate pentru care sunt necesare acțiuni de deblocare, salvare sau acordarea primului-ajutor, identificarea clădirilor prăbușite sau avariate;

b) repartizarea în teren a inspectorilor și inginerilor pe baza informațiilor sumare culese vizual în primele ore și/sau în prima zi după cutremur;

c) aplică măsurile operative stabilite prin planurile de apărare;

d) asigură îndeplinirea atribuțiilor în cadrul comitetelor locale/județene pentru situații de urgență.

(3) Refacere/reabilitare

a) colectarea și gestionarea datelor primare rezultate din inspecția post-seism și evaluarea tehnică rapidă, expertize tehnice și alte documente relevante, pentru a avea "istoria" acțiunilor și deciziilor luate privind fiecare clădire investigată;

b) participă la evaluarea pagubelor;

c) asigură planificarea misiunilor și resurselor până la terminarea acțiunilor de intervenție;

d) asigură sprijin pentru realizarea măsurilor de revenire la starea de normalitate.

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.

Capitolul II — Organizarea gestionării situațiilor de urgență generate de cutremur

Cookie-uri