Capitolul I — Dispoziții generale — REGULAMENT din 20 septembrie 2023

1.1. Cadrul general privind gestionarea situației de urgență

Articolul 1

(1) Scopul prezentului regulament îl constituie crearea cadrului normativ de gestionare a situațiilor de urgență generată de cutremure de către structurile implicate în acest proces, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare și Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremure reprezintă o activitate de interes național, prin dimensiunea efectelor negative asupra elementelor expuse la risc și a consecințelor economice, sociale și psihologice, și de mediu.

Articolul 2

(1) Obiectivul general al prezentului regulament constă în reglementarea modului de organizare a componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență în caz de cutremur, în scopul limitării pierderilor de vieți, a pagubelor materiale și a efectelor negative asupra mediului, printr-un ansamblu de măsuri și acțiuni în domeniile prevenire, pregătire, răspuns, investigare/evaluare post eveniment, respectiv refacere/reabilitare.

(2) Atingerea obiectivului menționat la alin. (1) vizează:

a) stabilirea atribuțiilor entităților implicate în acțiunile de prevenire, pregătire, răspuns, evaluare/investigare post-eveniment, refacere/reabilitare în situațiile de urgență care fac obiectul prezentului regulament, inclusiv implementarea acestor acțiuni;

b) stabilirea în comun, cu structurile care asigură funcții de sprijin în situația manifestării tipului de risc, a responsabilităților ce le revin conform domeniilor de acțiune specifice;

c) protecția populației prin asigurarea unui răspuns coordonat și integrat din punct de vedere managerial și operativ al actului de comandă, mobilizarea în timp scurt a resurselor, concomitent cu prevenirea apariției și/sau limitarea efectelor asociate;

d) asigurarea unei capacități optime de acțiune și intervenție pentru gestionarea situațiilor de urgență;

e) investigarea post-seism prin evaluarea stării tehnice a construcțiilor, în vederea luării deciziilor privind condițiile de utilizare în continuare sau de dezafectare (evacuare, demolare) a acestora și a măsurilor pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor, infrastructurii și utilităților publice afectate de cutremur;

f) revenirea la starea de normalitate post-seism prin aplicarea măsurilor de refacere/reabilitare.

Articolul 3

(1) Prezentul regulament utilizează termeni și expresii având înțelesurile definite în Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, cu modificările și completările ulterioare, și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În cadrul regulamentului, pe lângă termenii și expresiile din legislația în vigoare, sunt utilizați următorii termeni:

a) consolidare - refacerea sau înnoirea oricărei componente structurale a unei clădiri cu scopul îmbunătățirii comportării structurii la diferite tipuri de acțiuni;

b) cutremur - hazard natural de natură geotectonică, cu un potențial distructiv major ce poate conduce la pierderi de vieți omenești, afectarea majoră a infrastructurii, pierderi de proprietăți și disfuncții majore, precum și la un puternic impact psihologic și social, iar revenirea la starea de normalitate reclamă un important efort financiar, derulat pe o perioadă lungă de timp;

c) evaluare vizuală rapidă - evaluarea vulnerabilității seismice a fondului construit pe tipologii de clădiri, la nivel de unități administrativ-teritoriale, realizată de autoritățile locale prin personal cu studii tehnice de specialitate, în scopul caracterizării tipurilor reprezentative de clădiri pentru prioritizarea intervențiilor în cadrul diferitelor programe de finanțare;

d) expertiză tehnică la acțiuni seismice - evaluarea seismică a unei clădiri, cu identificarea necesității lucrărilor de intervenție și, după caz, a tipului și anvergurii acestora;

e) expunerea - totalitatea oamenilor, proprietăților, sistemelor sau altor elemente prezente în zonele de hazard. Expunerea are un caracter variabil în funcție de momentul în care se petrece evenimentul, fapt care poate genera impact diferit. Măsurarea expunerii se referă la totalitatea elementelor expuse prezente în zona luată în considerare.

f) hazardul seismic se referă la probabilitatea de apariție a unui cutremur care poate cauza pierderi de vieți, rănirea persoanelor sau alte tipuri de impact asupra sănătății, precum și avarii și daune la nivelul bunurilor, infrastructurii, mijloacelor de trai, furnizării de servicii și resurselor de mediu;

g) impact - efectele negative ale unui hazard exprimate în termeni de consecințe asupra populației, bunurilor fizice, consecințe economice, sociale și psihologice;

h) lucrări de intervenție - lucrări de construcție realizate în vederea reducerii vulnerabilității construcțiilor existente;

i) riscul seismic exprimă probabilitatea de a se produce efecte nefavorabile la nivel uman, material, economic sau de mediu, într-o anumită perioadă de timp, apărute în urma interacțiunii dintre evenimentele seismice și condițiile de vulnerabilitate de la nivelul societății, cu impact negativ asupra funcționării normale a unei comunități sau a societății. Riscul seismic este o funcție de trei componente interconectate: hazard seismic, expunere și vulnerabilitate;

j) vulnerabilitate seismică a construcțiilor - susceptibilitate la avariere a acestora în urma unei acțiuni seismice.

1.2. Tipul de risc care face obiectul regulamentului și riscurile asociate

Articolul 4

(1) Tipul de risc care face obiectul prezentului regulament este cutremurul.

(2) În sensul prezentului regulament, elementele expuse direct sau indirect efectelor unei situații de urgență sunt:

a) populația, precum și bunurile sale mobile și imobile;

b) construcții: clădiri de locuit, clădiri de interes și utilitate publică, clădirile din sectorul de învățământ și din sectorul de sănătate, clădiri social-culturale, clădiri pentru activități culturale și sportive, clădiri administrative și comerciale, construcții industriale, agrozootehnice, lucrări hidrotehnice etc.;

c) capacitățile operaționale ale instituțiilor publice și operatorilor economici, capacitățile productive;

d) infrastructura de transport rutier, feroviar, aerian și naval;

e) rețelele de alimentare cu energie electrică, termică, gaze, sursele și sistemele de alimentare cu apă, sistemul de canalizare, stațiile de tratare și de epurare;

f) rețelele de telecomunicații și tehnologia informației;

g) mediul natural: ecosisteme, păduri, terenuri, intravilanul localităților și altele;

h) activitățile social-economice.

(3) În funcție de amploarea și durata de manifestare a cutremurului, anotimpul, ora producerii, riscurile asociate, pot fi:

a) avarierea construcțiilor sau colapsul parțial sau total al acestora, cu efecte asupra populației (decedați, răniți, dispăruți, persoane sinistrate);

b) distrugerea/avarierea unor echipamente și instalații aferente construcțiilor;

c) generarea de incendii/explozii în clădiri sau în cartiere/localități;

d) avarierea sau distrugerea elementelor de infrastructură a transportului, blocarea unor intersecții de străzi principale, ca urmare a prăbușirii unor clădiri și împiedicarea operațiunilor de salvare/ajutorare, izolarea unor zone;

e) eșecul utilităților publice cum ar fi: rețele importante de radio și televiziune; rețele importante de comunicații și informatică; rețele importante de energie electrică și de gaze, de alimentare cu apă; rețele importante de energie termică; rețele importante de canalizare și epurare a apelor uzate și pluviale;

f) generarea de inundații provocate de incidente, accidente sau avarii la construcțiile hidrotehnice sau a blocării accidentale a unor cursuri de ape; cedări de baraje sau alte incidente care conduc la evacuarea de debite, punând în pericol viața oamenilor;

g) accidente în transportul rutier și pe calea ferată, ca urmare directă a mișcării seismice sau prin avarierea ori distrugerea căilor rutiere sau a căilor ferate;

h) declanșarea unor epidemii/zoonoze;

i) suprasolicitarea sistemului medical;

j) generarea de accidente, avarii cum ar fi: explozii, incendii sau alte evenimente în activitățile nucleare sau radiologice; accidente, avarii, explozii și incendii în activități de transport (terestre, aeriene, tuneluri feroviare/rutiere, metrou sau cablu); accidente, avarii, explozii și incendii în activități de transport și depozitare a produselor periculoase; accidente, avarii, explozii și incendii în industrie, poluare ca urmare a degradării calității factorilor de mediu;

k) declanșarea unor alunecări și tasări de teren, prăbușiri de stânci sau versanți, apariția de crevase, inclusiv prăbușiri ale minelor/carierelor, lichefiere;

l) producerea unor efecte în masă cum sunt panica, stresul, manifestate la nivelul populației.

(4) Efectele cutremurelor asupra elementelor expuse la risc și la riscurile asociate se referă la:

a) impactul fizic - cuantifică efectele negative fizice ale unui eveniment de risc asupra elementelor expuse (numărul deceselor, al persoanelor rănite/bolnave, precum și al persoanelor evacuate, numărul persoanelor fără acces la serviciile de bază, numărul construcțiilor civile și industriale, infrastructura de transport, utilitățile, utilajele, echipamentele, suprafețe agricole afectate de eveniment);

b) impact economic - cuantifică toate costurile asociate pierderilor umane, costurile asociate pierderilor materiale directe (clădiri, bunuri), costurile cu forțele și mijloacele de intervenție, costurile asociate cu asigurările, despăgubiri oferite rudelor, costuri de tratament și îngrijire a sănătății, costurile cu relocarea persoanelor evacuate, dar și costurile indirecte apărute ca urmare a producerii riscurilor, determinate de întreruperea activității la nivelul economiei (agricultură, industrie, turism, comerț, transporturi), costurile economice determinate de întreruperea activității la nivelul populației (pierderi de venituri), costurile economice determinate de întreruperea activității asupra bugetului;

c) impact social și psihologic - cuantifică efectele asupra stabilității sociale, respectiv întreruperi ale activităților cotidiene ale comunităților/societății (întreruperi ale muncii, în desfășurarea procesului educațional, blocaje funcționale privind aprovizionarea cu apă și alimente, tulburări ale accesului la rețelele de transport, de gaze, de încălzire, deteriorări și blocaje ale infrastructurii rutiere, blocaje ale unor facilități, precum cele de sănătate, culturale, sportive, pierderea locuinței și a bunurilor (prin inundații, incendii, alunecări de teren, cutremure etc.), precum și impactul psihologic, respectiv traumele psihologice generate în rândul populației efectele asupra relației populației cu instituțiile și asupra stabilității interne.

1.3. Rolul autorităților/instituțiilor și structurilor operative implicate în acțiunile de prevenire, răspuns, evaluare/investigare post-eveniment și refacere/reabilitare

Articolul 5

Autoritățile responsabile care asigură managementul tipului de risc care face obiectul prezentului regulament sunt repartizate pe domenii de acțiune și sunt prevăzute în Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează:

a) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației este autoritate responsabilă cu rol principal;

b) Ministerul Afacerilor Interne este autoritate responsabilă cu rol secundar;

c) Acțiunile de prevenire se realizează de către următoarele autorități responsabile: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educației, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor;

d) Acțiunile de răspuns se realizează de către următoarele autorități responsabile: Ministerul Afacerilor Interne în ceea ce privește coordonarea operațională, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale, autoritățile administrației publice locale și alte organizații și structuri conform domeniului de competență în ceea ce privește misiunile de sprijin.

e) Acțiunile de refacere/reabilitare se realizează de către următoarele autorități responsabile: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Justiției, autoritățile administrației publice locale în ceea ce privește investigarea/evaluarea post-eveniment, respectiv de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Energiei, autoritățile administrației publice locale, operatorii economici/titularii de autorizație în ceea ce privește restabilirea stării de normalitate.

1.4. Documente de referință/reglementări aplicabile în activitatea de gestionare a tipului de risc

Articolul 6

Cadrul legislativ și normativ aplicabil în activitatea de gestionare a tipului de risc "cutremure" cuprinde:

a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare;

b) Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările și completările ulterioare;

c) Hotărârea Guvernului nr. 768/2016 privind organizarea și funcționarea Platformei naționale pentru reducerea riscurilor la dezastre;

d) Hotărârea Guvernului nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență, cu modificările și completările ulterioare;

e) Hotărârea nr. 574/2022 privind organizarea și funcționarea Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției și a centrelor județene, respectiv al Municipiului București de coordonare și conducere a intervenției, precum și relația acestora cu comitetele pentru situații de urgență;

f) Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea și funcționarea și componența Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, cu modificările și completările ulterioare;

g) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu incidență în domeniul managementului situațiilor de urgență și al protecției civile;

h) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, cu modificările și completările ulterioare;

i) Hotărârea Guvernului nr. 1152/2014 privind organizarea, funcționarea și compunerea Centrului Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică;

j) Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

k) Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

l) Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

m) Hotărârea nr. 13/2021 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență privind aprobarea Planului Național de Management al Riscurilor de Dezastre (2020-2027)

n) Hotărârea Guvernului nr. 371/1993 privind acordarea în prima intervenție, a ajutoarelor umanitare populației sinistrate, ca urmare a unor situații excepționale;

o) Hotărârea Guvernului nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcționarea și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste, cu modificările și completările ulterioare;

p) Hotărârea Guvernului nr. 547/2005 pentru aprobarea Strategiei naționale de protecție civilă;

q) Hotărârea Guvernului nr. 1442/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale de reducere a riscului seismic;

r) Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările ulterioare;

s) Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

t) Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții republicată, cu modificările și completările ulterioare;

u) Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - secțiunea a V-a "Zone de risc natural";

v) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;

w) Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

x) Legea nr. 132/1997 privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

y) Legea nr. 45/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri financiare în domeniul unor programe gestionate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;

z) Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

aa) Hotărârea Guvernului nr. 1.275 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii locuinței nr. 114/1996;

bb) Hotărârea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigențele minime de conținut ale documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru zonele de riscuri naturale;

cc) Hotărârea Guvernului nr. 932/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind finanțarea de la bugetul de stat a hărților de risc natural pentru cutremure și alunecări de teren, cu modificările și completările ulterioare;

dd) Hotărârea Guvernului nr. 762/2008 pentru aprobarea Strategiei Naționale pentru Prevenirea Situațiilor de Urgență;

ee) Hotărârea Guvernului nr. 718/2011 pentru aprobarea Strategiei naționale pentru protecția infrastructurilor critice;

ff) Hotărârea Guvernului nr. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare și informare publică pentru situații de urgență;

gg) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice, cu modificările și completările ulterioare;

hh) Ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru situații de urgență nr. 104.529/10.11.2021 - Concepția Națională de Răspuns post seism 2021;Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii;

ii) Decizia de punere în aplicare nr. 2014/762/UE a Comisiei din 16 octombrie 2014 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii și de abrogare a Deciziilor nr. 2004/277/CE, Euratom și nr. 2007/606/CE, Euratom ale Comisiei;

jj) Recomandarea Comisiei Europene din 8 februarie 2023 privind obiectivele Uniunii în materie de reziliență la dezastre (2023/C 56/01);

kk) Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 886/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul național integrat de înștiințare, avertizare și alarmare a populației;

ll) Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în situații de urgență;

mm) Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 1259/2006 pentru aprobarea Normei privind organizarea și asigurarea activității de înștiințare, avertizare, prealarmare și alarmare în situații de protecție civilă;

nn) Ordinul ministrului internelor și reformei administrative nr. 632/2008 privind implementarea Strategiei naționale de comunicare și informare publică pentru situații de urgență;

oo) Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor;

pp) Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 202/2016 pentru aprobarea structurii- cadru a regulamentului de gestionare a situațiilor de urgență;

qq) Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 75/2019 pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind constituirea, încadrarea și dotarea serviciilor voluntare și a serviciilor private pentru situații de urgență;

rr) Ordinul Inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nr. 4019/I.G. din 17.06.2022 pentru aprobarea Dispozițiilor Tehnice de elaborare a documentelor de planificare, pregătire, organizare, conducere, desfășurare, evidență, analiză, raportare și evaluare a acțiunilor de intervenție ale serviciilor profesioniste pentru situații de urgență;

ss) Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2956/2019 pentru aprobarea reglementării tehnice "Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100-1/2013", publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 928/18.11.2019;

tt) Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2834/2019 pentru aprobarea reglementării tehnice "Cod de proiectare seismică - Partea a III-a. Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P 100-3/2019", publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1003/13.12.2019;

uu) Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor nr. 127/08.05.2007 pentru aprobarea reglementării tehnice "Metodologie privind investigarea de urgență a siguranței postseism a clădirilor și stabilirea soluțiilor-cadru de intervenție", indicativ ME 003-2007, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 562bis/16.08.2007;

vv) Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 5240/05.07.2018 privind constituirea Comitetului ministerial pentru situații de urgență la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu modificările ulterioare;

ww) Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 1992/20.06.2019 privind aprobarea componenței Grupului de lucru aferent riscului "cutremure", cu modificările ulterioare;

xx) Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 3231/14.12.2022 pentru aprobarea reglementării tehnice "Metodologie de evaluare vizuală rapidă a clădirilor, Indicativ RTC 10 -2022", publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1221 și 1221bis din 20.12.2022;

yy) Hotărârea Guvernului nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare și a organigramei Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

1.5. Definirea nivelurilor de urgență

Articolul 7

(1) Nivelul de urgență pentru declararea ca zonă în care se instituie situația de urgență la nivel de unitate teritorial-administrativă, se stabilește orientativ în baza următoarelor informații obținute:

a) număr ridicat de apeluri la 112 de la dispeceratele de urgență după producerea evenimentului, comparativ cu cele din starea de normalitate;

b) situația raportată de primele echipaje de intervenție sosite după apelurile la 112 pentru constatarea efectelor cauzate de eveniment, respectiv victime sau persoane rănite, clădiri avariate sau prăbușite, infrastructură de transport avariată, incendii sau explozii.

(2) Comitetul local pentru situații de urgență se activează în situația în care sunt identificate sau raportate, urmare a producerii unui cutremur, victime sau persoane rănite, clădiri avariate sau prăbușite, infrastructură de transport avariată, rețele tehnico-edilitare avariate, incendii sau explozii, și procedează la inspecția zonelor din aria lor de autoritate, pentru constatarea efectelor din zonele afectate și delimitarea acestora.

(3) Comitetul județean/al Municipiului București pentru situații de urgență va fi activat postseism, în baza informațiilor furnizate de către INCDFP în maxim 30 de minute după producerea unui cutremur cu parametrii menționați la art. 87, alin. (1), lit. c). Activarea se va face automat în momentul depășirii, la nivel de județ/Municipiul București, a cel puțin unei valori de prag a parametrilor menționați în Tabelul 1.1. Adițional poate fi luată în considerare și existența unor fenomene meteorologice extreme, momentul producerii cutremurului sau alte informații cu privire la pagubele înregistrate în teren.

Tabelul 1.1. Valori de prag ce pot fi utilizate pentru instituirea situației de urgență la nivel județean/Municipiul București

Parametri

Valoare de prag

Număr de persoane expuse la intensități ≥ VI pe scara MMI, ținând cont de estimările sistemului ShakeMap al INCDFP și de distribuția populației

≥ 5000 de persoane din același județ

Număr de UAT-uri cu intensități macroseismice raportate (mediate, din minim 10 răspunsuri pe UaT) ≥ VI pe scara MMI

≥ 2 UAT-uri din același județ

Număr de stații seismice la care valorile de accelerație maximă orizontală înregistrate la nivelul terenului (PGA) depășesc nivelul de accelerație a terenului pentru proiectare, având intervalul mediu de recurență de 40 de ani (corespunzător Stării Limită de Serviciu - SLS) corespunzător zonei respective, conform P100-1 din 2013

≥ 1 stație pe teritoriul unui județ

1.6. Definirea zonelor cu potențial de producere a situațiilor de urgență generate de cutremur

Articolul 8

(1) Seismicitatea României este dată de o combinație între sursa seismică subcrustală de adâncime intermediară Vrancea și 13 surse seismice crustale (superficiale), localizarea acestor surse seismice fiind ilustrată în Figura 1.1.

(2) Sursa seismică subcrustală Vrancea este cea mai activă și puternică și influențează mai mult de două treimi din teritoriul României, precum și o parte din Republica Moldova și Bulgaria. Seismicitatea este concentrată la adâncimi intermediare (h= 60-170 km).

(3) Sursele seismice crustale (zona seismică la est de Vrancea, Depresiunea Bârlad, Depresiunea Predobrogeană, Falia Intramoesică, Depresiunea Transilvaniei, Danubiană, Gorj, zona Făgăraș - Câmpulung Muscel, Crișana - Maramureș, Shabla, Banat, Satu Mare, Porțile de Fier, zona Dobrogei), prezintă mecanisme de generare oarecum sporadice și cu pondere semnificativ mai mică în bilanțul eliberării energiei seismice, ce contribuie mai mult la hazardul seismic local. Figura 1.1. Cutremurele din România și împrejurimi (în perioada 984 - mai 2023) conform INCDFP și principalele surse seismice, conform Proiectului BIGSEES

(4) Hazardul seismic nu este distribuit uniform în România, ci este concentrat în regiunile de sud și est ale țării. Această distribuție geografică a hazardului seismic, prezentată în Figura 1.2, depinde de amplasarea și de caracteristicile diferitelor surse seismice.

(5) Conform Codului de proiectare seismică a clădirilor P 100-1/2013, zonarea hazardului seismic este dată de distribuția valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare (a_g), cu un interval mediu de recurență a acțiunii seismice de 225 ani (probabilitate de depășire de 20% în 50 de ani). Această zonare se bazează pe o analiză de hazard seismic în care a fost utilizat catalogul cutremurelor vrâncene din secolul XX și un set de 80 de accelerograme înregistrate în 1977, 1986 și 1990.

(6) Anexa A - Acțiunea seismică. Definiții și prevederi suplimentare din Codul de proiectare seismică a clădirilor P 100-1/2013 prevede valorile accelerației terenului pentru proiectare, a_g, pentru 337 localități urbane din România. Figura 1.2. Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare a_g cu IMR = 225 ani și 20% probabilitate de depășire în 50 de ani

Capitolul I — Dispoziții generale

Cookie-uri