Capitolul V — Răspuns (coordonare operațională și măsuri de sprijin) — REGULAMENT din 20 septembrie 2023

5.1. Coordonarea operațională

5.1.1. Structuri de suport a deciziei la nivel național, județean și local

a) modul de funcționare la rutină și modul de completare cu personal pe timpul situațiilor de urgență de amploare și intensitate deosebită/dezastrelor

Articolul 65

(1) În situația producerii unui seism cu impact major coordonarea acțiunilor la nivel național este exercitată de către Prim-ministru, prin Comitetul Național pentru situații de urgență și comitetele ministeriale pentru situații de urgență prin conducătorul instituției, la nivel județean de către comitetele județene/al Municipiului București pentru situații de urgență conduse de prefect, iar la nivel local comitetele Locale pentru situații de urgență asigură conducerea prin primar.

(2) Componentele decizionale sunt sprijinite în procesul de luare a deciziei de către: Centrul operativ pentru situații de urgență din cadrul SGG, Centrul Național de Conducere Integrată (CNCI) al Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției (CNCCI), centre operaționale și centre operative pentru situații de urgență organizate la nivel central și teritorial, grupul de suport tehnico-știintific constituit la nivel național, în cadrul Platformei naționale pentru reducerea riscurilor la dezastre, grupurile de lucru pe tipuri de riscuri și centre de coordonare și conducere a intervenției.

(3) Coordonarea operațională a tuturor forțelor și mijloacelor angrenate în acțiuni de răspuns este realizată prin CNCCI. Conducerea nemijlocită în teren a operațiunilor de intervenție se asigură de comandantul/ comandanții intervenției, desemnați potrivit legii, care sunt sprijiniți în îndeplinirea sarcinilor, de personalul din cadrul punctele operative avansate, grupelor operative și/sau altor structuri operative specifice constituite în acest sens.

b) modul de reprezentare în cadrul structurilor de suport al deciziei constituie la nivel strategic

Articolul 66

(1) Conducerea, coordonarea și desfășurarea acțiunilor de intervenție în cazul producerii unei situații de urgență specifice se realizează de autoritățile abilitate potrivit competențelor pe următoarele paliere:

a) coordonare și conducere la nivel național (ministere și instituții publice centrale prin conducătorii instituțiilor și centrele operaționale/operative), respectiv structuri de comandă și control care asigură răspunsul integrat la nivel național (CON, CNCCI, CNCI);

b) coordonare și conducere la nivel județean (instituții județene prin prefect și conducătorii instituțiilor județene și centrele operative pentru situații de urgență), respectiv structuri de comandă și control care asigură răspunsul integrat la nivel județean (CJCCI și COJ);

c) conducere și coordonare la nivel local (instituții locale prin primar și centrele operative cu activitate temporară pentru situații de urgență).

Articolul 67

(1) Activarea CNCCI/CMBCCI pentru gestionarea tipului de risc care face obiectul prezentului regulament, presupune operaționalizarea acestuia prin completarea secțiunilor cu personal specializat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și a autorităților responsabile care asigură managementul tipului de risc, prezentate la art. 5.

(2) Activarea CJCCI pentru gestionarea tipului de risc care face obiectul prezentului regulament, presupune operaționalizarea acestuia prin completarea secțiunilor cu personal specializat din cadrul structurilor teritoriale aflate în subordinea, sub autoritatea sau coordonarea autorităților responsabile cu rol principal și secundar, stabilite conform Hotărârii Guvernului nr. 557/2016, cu modificările și completările ulterioare, precum și experți și specialiști din cadrul operatorilor economici de interes local care asigură funcții de sprijin.

Articolul 68

Pentru managementul integrat se completează/suplimentează și/sau se activează următoarele structuri de conducere și coordonare a acțiunilor de răspuns, astfel:

a) Serviciul Coordonare Operațională Situații de Urgență organizat la nivelul Direcției Suport Decizional din cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență;

b) Centrul Național de Conducere Integrată (CNCI), cu activitate permanentă, se completează cu personal specializat pe domeniul ordine și siguranță publică, în vederea asigurării schimbului de informații cu DSU și CNCCI, respectiv monitorizarea și coordonarea altor evenimente care nu sunt consecințe directe ale seismului;

c) Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenție (CNCCI) se activează pentru asigurarea suportului decizional al CNSU și al comandantului acțiunii la nivel național;

d) Dispeceratele comune/integrate din cadrul Inspectoratelor Județene pentru Situații de Urgență/București - Ilfov;

e) Centrele de coordonare și conducere a intervenției (CJCCI/CMBCCI), se activează pentru asigurarea suportului decizional pentru CJSU/CMBSU și pentru comandantul acțiunii/intervenției la nivel județean/al Municipiul București.

c) organizare de principiu pe timpul dezastrelor (structuri/funcțiuni)

Articolul 69

Pentru îndeplinirea misiunilor specifice, componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență acționează gradual de la nivel central la nivel județean sau local, după caz, potrivit domeniului de competență, la ordinul sau, după caz, la solicitarea:

a) prim-ministrului, în calitatea de președinte al Comitetului național pentru situații de urgență în vederea adoptării deciziilor strategice necesare pentru gestionarea situațiilor de urgență determinate de tipurile de risc stabilite;

b) vicepreședinților Comitetului național pentru situații de urgență, respectiv ministrul cu atribuții în domeniul afacerilor interne, ministrul cu atribuții în domeniul administrației publice, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne;

c) șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, în calitate de comandant al acțiunii;

d) președinților comitetelor ministeriale pentru situații de urgență, organizate și activate la ministere și celelalte instituții ale administrației publice centrale;

e) președinților comitetelor județene/al Municipiului București pentru situații de urgență;

f) comandantului acțiunii/intervenției la nivel județean/al Municipiului București;

g) președinților comitetelor locale pentru situații de urgență.

(i) conducere/comandă

Articolul 70

(1) Comandanții acțiunii/intervenției sunt desemnați conform prevederilor legale în vigoare.

(2) Coordonarea unitară a măsurilor cu caracter tehnic se realizează de către Comitetul ministerial pentru situații de urgență din cadrul autorității centrale în domeniul construcțiilor, amenajării teritoriului, urbanism.

(ii) informații și dispecerat

Articolul 71

Fluxul informațional-decizional este organizat pentru realizarea a schimbului de date și informații înainte și pe timpul desfășurării acțiunilor de intervenție pe orizontală, respectiv verticală pe cele trei paliere de răspuns stabilite, respectiv la nivel național, județean și local, conform Anexei nr. 6 la prezentul regulament.

(iii) operații - planificare misiuni și resurse, evacuare, asistență și relații internaționale, resurse umane

Articolul 72

(1) Resursele umane și materialele necesare funcționării Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență se asigură prin intermediul autorităților și instituțiilor administrației publice centrale și locale, cu responsabilități în gestionarea situațiilor de urgență care fac obiectul prezentului regulament.

(2) În situația în care structurile de intervenție nu mai pot susține resursele umane și materialele necesare se procedează la efectuarea solicitărilor de sprijin către eșaloanele ierarhic superioare sau, după caz, către entitățile cu care sunt încheiate contracte de prestări servicii.

(3) Ordonatorii principali de credite asigură coordonarea și funcționarea structurilor din subordine și, după caz, înaintează solicitările de accesare a fondului de rezervă - urgență la dispoziția Guvernului.

(4) Achiziționarea bunurilor și serviciilor necesare funcționării Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență se face conform prevederilor legislației în vigoare.

(5) Evacuarea în cazul situațiilor de urgență este prevăzută de Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 1184/2006 pentru aprobarea normelor privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în situații de urgență.

(6) În domeniul asistenței internaționale, alături de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență este punct național de contact cu structurile similare ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (N.A.T.O.) și Uniunii Europene (U.E).

(iv) logistică

Articolul 73

(1) Fiecare componentă a Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență asigură organizarea și dotarea structurilor proprii, conform legislației aplicabile și normelor proprii.

(2) În situația în care structurile de intervenție nu mai pot susține resursa umană și materială necesară se procedează la efectuarea solicitărilor de sprijin către eșaloanele ierarhic superioare sau, după caz, entitățile cu care sunt încheiate contracte de prestări servicii.

(3) Pentru îndeplinirea unor misiuni sau activități desfășurate în cadrul funcțiilor de sprijin pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de un seism cu impact major, la nevoie, în baza dispoziției șefului DSU, se pot pune la dispoziția altor structuri sau organizații, mijloace tehnice aparținând structurilor aflate în coordonarea DSU.

(4) Ordonatorii principali de credite asigură fondurile necesare funcționării structurilor din subordine sau coordonare și după caz înaintează solicitările de accesare a fondului de rezervă/urgență la dispoziția Guvernului.

Articolul 74

(1) Sistemul forțelor și mijloacelor de intervenție în cazul producerii unei situații de urgență se stabilește prin planurile de apărare specifice, de către autoritățile, instituțiile publice, societatea civilă, prin reprezentanții în Comitetul ministerial și operatorii economici cu atribuții în acest domeniu.

(2) Forțele și mijloacele de intervenție se organizează, se stabilesc și se pregătesc din timp și acționează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.

(3) Pregătirea forțelor profesioniste de intervenție se realizează în cadrul instituțiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de inspectoratele pentru situații de urgență județene/București-Ilfov și aprobate de comitetele județene/al Municipiului București. Pregătirea forțelor specializate voluntare de intervenție se realizează în cadrul ONG-urilor cu scop similar.

(4) Prefecții, primarii și conducerile tehnico-administrative ale operatorilor economici și instituțiilor au obligația de a asigura cunoașterea de către forțele destinate intervenției, precum și de către populație, a modalităților de acțiune conform planurilor de apărare specifice, aprobate.

(5) Forțele de intervenție specializate acționează conform domeniului lor de competență, pentru:

a) salvarea și/sau protejarea oamenilor, animalelor și bunurilor, evacuarea și transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente și materiale de primă necesitate;

b) acordarea primului-ajutor medical și psihologic, precum și participarea la evacuarea populației, instituțiilor publice și operatorilor economici afectați;

c) aplicarea măsurilor privind ordinea publică pe timpul producerii situației de urgență specifice;

d) dirijarea și îndrumarea circulației pe direcțiile și în zonele stabilite ca accesibile;

e) diminuarea și/sau eliminarea avariilor la rețele și clădiri cu funcțiuni esențiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecția civilă: stațiile de pompieri și sediile poliției, spitale și alte construcții aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secții de chirurgie și de urgență, clădirile instituțiilor cu responsabilitate în gestionarea situațiilor de urgență, în apărarea și securitatea națională, stațiile de producere și distribuție a energiei și/sau care asigura servicii esențiale pentru celelalte categorii de clădiri menționate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgență de diferite categorii, rezervoare de apă și stații de pompare esențiale pentru situații de urgență, clădiri care conțin gaze toxice, explozivi și alte substanțe periculoase, precum și pentru căi de transport, clădiri pentru învățământ;

f) limitarea proporțiilor situației de urgență specifice și înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

(6) Forțele de intervenție specializate sunt: structuri ale serviciilor de urgență profesioniste, unitățile poliției, unitățile jandarmeriei, unitățile poliției de frontieră, structurile poliției comunitare, unitatea specială de aviație, unitățile specializate/detașamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale, unitățile pentru asistența medicală de urgență ale Ministerului Sănătății, organizațiile neguvernamentale specializate în acțiuni de salvare, unitățile și formațiunile sanitare și de inspecție sanitar-veterinară, formațiuni de pază a persoanelor și a bunurilor, precum și detașamente și echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate și societăților comerciale specializate, incluse în planurile de apărare și dotate cu forțe și mijloace de intervenție, formațiile de voluntari ai societății civile specializați în intervenția în situații de urgență și organizați în ONG-uri cu activități specifice.

(7) Forțele auxiliare se stabilesc din rândul populației și salariaților, formațiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situații de urgență, și acționează conform sarcinilor stabilite pentru formațiile de protecție civilă organizate la operatorii economici și societățile comerciale în planul de apărare specific.

(v) informare publică

Articolul 75

(1) La nivel național, comunicarea publică este asigurată pe principiul vocii unice potrivit prevederilor HG nr. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare și informare publică pentru situații de urgență și prevederilor din Ordinul ministrului internelor și reformei administrative nr. 632/2008 privind implementarea Strategiei naționale de comunicare și informare publică pentru situații de urgență, prin structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne, la care se adaugă contribuția tuturor instituțiilor componente ale Sistemului național de management al situațiilor de urgență potrivit competențelor.

(2) În timpul unei situații de urgență, centrele de comunicare și informare publică se înființează sub conducerea comitetelor pentru situații de urgență și au ca bază structura de comunicare și relații publice care trebuie să existe în fiecare centru operațional.

(3) La nivel central, responsabilitatea comunicării, până la convocarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, revine ministerului care gestionează factorul de risc care a generat situația, iar după convocarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, revine centrului național de comunicare și informare publică.

(4) La nivel local, responsabilitatea comunicării, până la convocarea comitetului județean/al Municipiului București/local pentru situații de urgență, revine prefecturii/ primăriei prin persoana desemnată de prefect/primar, sprijinită de specialiști din structurile administrației publice locale. După convocarea comitetului județean/al Municipiului București pentru situații de urgență, responsabilitatea revine centrului de comunicare și informare constituit la nivelul acestuia.

(5) Comunicarea pe aspectele operative se face, de regulă, prin comandantul acțiunii, comandanții intervenției și prin personalul desemnat din cadrul centrelor de comunicare și informare publică.

(6) Centrul național de comunicare și informare publică va asigura linii telefonice destinate doar pentru comunicarea cu publicul, încadrate și cu personal care poate comunica în limba minorităților, precum și într-o limbă de circulație internațională, după caz.

(7) Pentru relația cu ambasadele cu referire la situația cetățenilor străini afectați aflați pe teritoriul României, Centrul național de comunicare și informare publică va pune la dispoziție o linie telefonică separată de cele pentru relația cu publicul, aceasta fiind comunicată în timp util prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

(vi) comunicații și informatică

Articolul 76

(1) Fiecare componentă a Sistemului național de management al situațiilor de urgență asigură resursele necesare pentru realizarea activităților specifice, conform fluxului informațional.

(vii) suport tehnic

Articolul 77

În situația producerii unui cutremur, în funcție de amploarea și intensitatea acestuia, se activează următoarele structuri decizionale, suport decizie și de intervenție:

a) la nivel național

DECIZIE

SUPORT DECIZIE

INTERVENȚIE

- Președintele Comitetului național pentru situații de urgență

- Comitetul național pentru situații de urgență (CNSU)

- Comitetele ministeriale pentru situații de urgență (CMSU)

- Comandantul acțiunii

- Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției (CNCCI)

- Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU)

- Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU)

- Centrul Național de Conducere Integrată (CNCI)

- Platformă coordonare operațională

- Grupuri de suport tehnico-științific

- Comandantul acțiunii

- Puncte operative avansate

b) la nivel județean/zonal

DECIZIE

SUPORT DECIZIE

INTERVENȚIE

- Președintele Comitetului județean pentru Situații de Urgență - prefectul

- Comitetul județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență (CJSU/CMBSU)

- Centrul Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției/al Municipiului București (CJCCI/CMBCCI)

- Comandanți intervenție

- Punctul Operativ Avansat

- Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean/Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov

- Unitatea Specială de Intervenție în Situații de Urgență (USISU)

- Inspectoratul General de Aviație (IGAv)

Unitatea de Primiri Urgențe UPU- SMURD

- alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne;

- alte componente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență

- Administrația națională a rezervelor de stat și probleme speciale (ANSRPS)

c) la nivel local

DECIZIE

SUPORT DECIZIE

INTERVENȚIE

- Președintele Comitetului local pentru situații de urgență (CLSU) - primarul

- Comitetul local pentru situații de urgență (CLSU)

conducătorii operatorilor economici

- centre operative pentru situații de urgență cu activitate permanentă

- centrele operative cu activitate temporară de la nivelul CLSU;

- Comandanți intervenție

- Puncte Operative Avansate

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean/Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov

- Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență/Serviciul Privat pentru Situații de Urgență (SVSU/SPSU)

- Unitatea de Primiri Urgențe UPU- SMURD/ Serviciul de Ambulanță Județean (SAJ)

- Salvamont/Salvaspeo

alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne;

- alte componente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență

- organizații neguvernamentale

5.1.2. Structuri de intervenție la nivel național/regional, județean și local

a) monitorizarea situației operative și arhitectura fluxului informațional la nivel național, județean și local

Articolul 78

(1) Conducerea operațiunilor de intervenție operativă în cazul producerii unei situații de urgență generate de cutremur se realizează de autoritățile legal investite cu atribuții și responsabilității privind concepția, planificarea, organizarea și controlul în domeniu, respectiv de către prefecți, primari și conducerile operatorilor economici și instituțiilor publice, conform legii.

Articolul 79

(1) Primarii municipiilor, orașelor și comunelor, președinți ai comitetelor locale pentru situații de urgență, informează operativ prin inspectoratele pentru situații de urgență, Comitetul județean/al Municipiului București, despre amploarea situației de urgență și efectele acesteia, asupra situației constatate, estimând victimele și pagubele materiale, precum și necesarul de mijloace și forțe de intervenție.

(2) Primarii municipiilor, orașelor și comunelor pe raza cărora s-a produs situația de urgență, împreună cu membrii serviciilor de urgență profesioniste procedează de urgență la inspectarea zonelor din aria lor de autoritate constatând, după caz:

a) zonele afectate și delimitarea acestora;

b) necesitatea deblocării-salvării persoanelor și acordării primului ajutor;

c) clădirile avariate sau prăbușite;

d) rețelele tehnico-edilitare avariate: telecomunicații, gaz metan, apă, energie electrică și termică etc.;

e) incendiile sau exploziile produse și/sau iminenta producerii unor evenimente în lanț;

f) distrugerile sau blocarea căilor de acces;

g) contaminările chimice sau radioactive ale mediului.

(3) Rapoartele operative inițiale se întocmesc de comitetele locale pentru situații de urgență conform conținutului-cadru prevăzut în Anexa nr. 1 la prezentul regulament și se aprobă de către președintele Comitetului local pentru situații de urgență. Rapoartele operative se transmit din 12 în 12 ore de la notificarea situației de urgență specifice și ori de câte ori situația impune.

(4) Rapoartele operative inițiale ale comitetelor locale se transmit secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor județene/al Municipiului București, respectiv Centrelor operaționale din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, și de către acestea din urmă către Secretariatul tehnic permanent al Comitetului ministerial și către Secretariatul tehnic permanent al Comitetul național.

(5) Primarul solicită, cu aprobarea prefectului, declararea stării de alertă la nivel local, în funcție de pagubele și pierderile constatate.

Articolul 80

(1) În funcție de zona afectată și efectele cutremurului, conform rapoartelor operative inițiale, sau dacă este depășită capacitatea de intervenție obișnuită a structurilor locale, se activează Comitetul județean/al Municipiului București pentru situații de urgență.

(2) Comitetul județean/al Municipiului București pentru situații de urgență evaluează, prin grupul de suport tehnic, situația pe baza rapoartelor operative inițiale ale comitetelor locale și constatărilor structurilor specializate din subordinea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și celorlalte organe ale administrației publice locale, și stabilește măsuri de intervenție de urgență, conform planului de apărare, pentru:

a) asigurarea condițiilor pentru efectuarea manevrelor de forțe și mijloace necesare desfășurării acțiunii de intervenție, în raport cu evoluția situației;

b) concentrarea și organizarea intrării în dispozitivele de acțiune a forțelor și mijloacelor stabilite prin planul de apărare;

c) stingerea incendiilor;

d) deblocarea - salvarea persoanelor și acordarea primului-ajutor;

e) transportul și spitalizarea persoanelor accidentate;

f) inspectarea post situație de urgență specifică a construcțiilor avariate și evaluarea rapidă a acestora;

g) evacuarea clădirilor care nu mai prezintă siguranță în exploatare;

h) protecția - adăpostirea persoanelor sinistrate și acordarea asistenței necesare;

i) paza și protecția bunurilor materiale și restricționarea circulației în zonele afectate;

j) formularea, potrivit legii, a propunerilor cu privire la utilizarea rezervelor materiale și a mijloacelor pentru intervenție;

k) informarea populației prin mijloacele de comunicare în masă și asigurarea comunicării cu aceasta;

l) supravegherea factorilor de mediu, a surselor de pericol complementare și neutralizarea acestora, după caz.

(3) Prefectul și primarii, șefii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și celorlalte organe centrale ale administrației publice, șefii serviciilor de urgență profesioniste, precum și conducătorii regiilor autonome, societăților și administrațiilor/companiilor naționale cu atribuții și responsabilității în domeniu, precum și reprezentanții societății civile la nivel central și local se autosesizează și declanșează de la sediile instituțiilor respective acțiunile ce se impun privind alertarea și intervenția în caz de urgență potrivit Planului de apărare județean/al Municipiului București.

(4) În cazul producerii unei situații de urgență, membrii comitetului județean/al Municipiului București, numiți prin ordin al prefectului, se întrunesc de urgență.

(5) Prefectul, în calitate de președinte al comitetului județean/al Municipiului București pentru situații de urgență, informează operativ prin Centrul Operațional Național din cadrul IGSU, Comitetul ministerial și Comitetul Național pentru Situații de Urgență asupra efectelor produse de seism, a măsurilor întreprinse.

(6) Prefectul dispune declararea stării de alertă la nivel județean/al Municipiului București și propune, după caz, președintelui Comitetului Național propune declanșarea procedurii, potrivit legii, pentru instituirea stării de urgență pentru zona afectată (numai cu acordul ministrului afacerilor interne).

(7) Rapoartele de sinteză privind evaluarea intervenției se întocmesc de către comitetele județene/al Municipiului București, prin grupul de suport tehnic, pe baza constatărilor efectuate și sunt validate de prefecți și președinții consiliilor locale, respectiv de Consiliul general al municipiului București, și cuprind informații privind pagubele produse pe fiecare unitate administrativ-teritorială.

(8) Rapoartele de sinteză se transmit în termen de 20 de zile de la producerea dezastrului către Comitetul ministerial.

(9) CJCCI/CMBCCI se activează conform prevederilor legale pentru coordonarea integrată la nivel județean/al Municipiului București a acțiunile de intervenție operativă generate de tipul de risc manifestat, pe baza concepției naționale de răspuns și pentru coordonarea activității centrelor operative de la nivelul județului/al Municipiului București, precum și a celorlalte centre operative de la nivel local.

Articolul 81

(1) Comitetul ministerial se activează când posibilitățile comitetului județean/al Municipiului București au fost depășite.

(2) Comitetul ministerial transmite rapoartele de sinteză pentru toate zonele afectate cu termen de 30 de zile către Comitetul național pentru situații de urgență.

(3) Comitetul ministerial își desemnează, după caz, Grupul operativ, prin ordin al ministrului.

(4) Din Grupul operativ fac parte secretarii de stat, secretarul general, reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcții, reprezentantul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, directori generali ai instituțiilor cu atribuții și responsabilități în activitatea de intervenție în cazul producerii unei situații de urgență specifice, responsabili ai ONG-urilor abilitate sau înlocuitorii desemnați ai acestora, în cazul imposibilității prezentării titularilor.

(5) În Grupul operativ se pot nominaliza reprezentanții desemnați de celelalte ministere cu rol de decizie în acțiunile de intervenție post-dezastru, precum și specialiști în domeniu, membri ai Comisiilor tehnice de specialitate ale ministerelor, reprezentanți ai altor organizații nonguvernamentale sau societăți comerciale utile în situații de urgență.

Articolul 82

Grupul operativ întreprinde următoarele activități:

a) solicită și primește informații asupra construcțiilor afectate de situația de urgență specifică, prin inspecțiile teritoriale în construcții și inspectoratele județene/București-Ilfov pentru situații de urgență;

b) solicită și primește informații asupra efectelor situației de urgență specifice, de la comitetele județene/al Municipiului București pentru situații de urgență și primește de la acestea rapoarte operative și rapoarte de evaluare a intervenției;

c) verifică datele de la nivelul județelor/al Municipiului București și informează operativ Comitetul Național asupra producerii situației de urgență specifice, efectelor acesteia, precum și asupra măsurilor întreprinse;

d) transmite operativ Comitetului Național informații despre situația creată și despre măsurile luate și formulează cereri în raport cu evoluția situației operative;

e) informează populația despre măsurile și comportamentul care trebuie adoptate în zonele afectate;

f) aplică și transmite deciziile Comitetului Național.

Articolul 83

Principalele date care se centralizează pe timpul gestionării situațiilor de urgență determinate de cutremure puternice sunt prezentate în Anexa nr. 1 la prezentul regulament.

b) asigurarea legăturilor de comunicații

Articolul 84

(1) Pentru realizarea subsistemului de comunicații și tehnologia informației în situația unui seism cu impact major sunt stabilite următoarele responsabilități:

a) asigurarea funcționării rețelelor și serviciilor de comunicații și tehnologia informației din domeniul public - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și celelalte autorități componente ale Sistemului Național Management al Situațiilor de Urgență;

b) asigurarea serviciilor de comunicații și tehnologia informației, speciale și de cooperare, precum și a canalelor de comunicații din administrare destinate structurilor de intervenție - Serviciul de Telecomunicații Speciale;

c) asigurarea funcționării rețelelor și serviciilor de comunicații și tehnologia informației pentru autoritățile statului - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Serviciul de Telecomunicații Speciale și celelalte autorități componente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență;

d) asigurarea protecției spectrului radio cu statut de utilizare guvernamental - Serviciul de Telecomunicații Speciale pentru serviciile de telecomunicații speciale aflate în administrare și, la solicitare, pentru celelalte instituții implicate, precum și celelalte autorități componente ale Sistemului Național de Apărare, cu responsabilități în domeniu;

e) refacerea operativă a sistemelor de comunicații și tehnologia informației distruse/avariate - ministerele, instituțiile și autoritățile, conform competențelor legale în domeniu, precum și operatorii și furnizorii de servicii de comunicații electronice.

(2) În situația unui seism cu impact major vor fi asigurate legături de conducere, cooperare și înștiințare prin toate categoriile de mijloace tehnice la dispoziție.

a) Comunicațiile de voce se realizează prin rețelele telefonice proprii ale M.A.I., prin rețelele telefonice speciale și de cooperare administrate de Serviciul de Telecomunicații Speciale, în rețelele celorlalte structuri implicate precum și prin intermediul rețelelor publice de telefonie fixă și mobilă. Pentru asigurarea comunicațiilor în zonele lipsite de infrastructură de comunicații vor fi utilizate terminale telefonice conectate la rețelele de telefonie prin satelit.

b) Comunicațiile radio vor fi realizate cu forțele și mijloacele proprii ale fiecărei structuri participante asigurând legături de conducere, cooperare și înștiințare. În funcție de nevoile operative, în conformitate cu dispozițiilor de comunicații proprii vor fi asigurate legături în gama US, UUS, UHF precum și în rețeaua națională comună TETRA. În situația în care rețelele structurilor de intervenție au fost afectate grav sau au devenit inoperabile, ca sistem secundar, va putea fi utilizată rețeaua de comunicații a radioamatorilor voluntari.

c) Transmisiile de date necesare gestionării misiunilor operative, vor fi asigurate prin intermediul serviciilor puse la dispoziție de către rețelele de date organizate la nivelul fiecărei structuri participante, a celor organizate pentru cooperare, precum și prin intermediul rețelelor publice.

d) Comunicațiile radio care susțin acțiunile operative specifice în situații de urgență se realizează "în clar".

e) Realizarea comunicațiilor cu forțele și mijloacele venite în sprijin din alte unități va fi organizată de către structura beneficiară prin integrarea în sistemul de comunicații propriu, în conformitate cu nevoile operaționale și concepția de utilizare a respectivelor resurse.

f) Pentru asigurarea unui sistem integrat de comunicații pe timpul gestionării misiunilor în caz de seism cu impact major, Departamentul pentru Situații de Urgență emite în acest sens, dispoziție de comunicații, cu avizul structurii de specialitate din MAI.

(3) Identificarea și monitorizarea tipurilor de riscuri generatoare de situații de urgență colaterale cutremurului se realizează de autoritățile abilitate, potrivit competențelor specifice, pe cele trei paliere de răspuns stabilite, respectiv la nivel național, județean și local.

5.1.3. Identificarea unei situații de urgență, notificarea și activarea răspunsului

Articolul 85

(1) Tipul de risc care face obiectul prezentului regulament și riscurile asociate sunt menționate la art. 4.

(2) Nivelul de urgență pentru declararea ca zonă în care se instituie situația de urgență la nivel local și valorile de prag pentru instituirea situației de urgență la nivel județean/ Municipiul București sunt definite la art. 7 din prezentul regulament.

(3) Fluxul informațional-decizional este prevăzut în Anexa nr. 6 la prezentul regulament și este organizat pe cele trei paliere de răspuns.

(4) În situația în care structurile de intervenție nu mai pot susține resursa umană și materială necesară se procedează la efectuarea solicitărilor de sprijin către eșaloanele ierarhic superioare sau, după caz, către entitățile cu care sunt încheiate contracte cadru de prestări servicii și/sau lucrări.

5.1.4. Înștiințarea, avertizarea și alarmarea autorităților și populației din zonele de risc

Articolul 86

(1) Înștiințarea reprezintă activitatea de transmitere de către autoritățile administrației publice centrale și locale, după caz, a informațiilor autorizate referitoare la producerea unor situații de urgență.

(2) Asigurarea transmiterii înștiințării se realizează de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență sau Inspectoratele pentru situații de urgență județene/București-Ilfov, după caz.

(3) Avertizarea constă în aducerea la cunoștința populației a informațiilor referitoare la iminența producerii unor situații de urgență.

(4) Alarmarea populației reprezintă activitatea de transmitere a mesajelor despre iminența producerii unor situații de urgență și se realizează de către autoritățile administrației publice centrale și locale, după caz, pe baza înștiințării primite de la structurile abilitate.

(5) Alertarea seismică timpurie se poate face prin notificare primită prin intermediul rețelelor de telefonie.

(6) La solicitarea președinților Comitetelor pentru Situații de Urgență, mesajele de avertizare și alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate și gratuit, prin orice operator audiovizual public sau privat de pe teritoriul României.

(7) Folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor situații de urgență se realizează numai cu aprobarea primarului localității, a conducătorului instituției publice sau a operatorului economic implicat, după caz, sau a împuterniciților acestora.

Articolul 87

(1) Înștiințarea autorităților publice se realizează de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului - INCDFP, pentru cutremure de adâncime intermediară (mai adânci de 60 km) având magnitudinea locală ML>4 și cutremure crustale (cu adâncimi de până în 60 km) având magnitudinea locală ML>3,5, produse pe teritoriul României sau în imediata apropiere, prin:

a) transmiterea automată a avertizărilor timpurii în caz de cutremur localizat în zona Vrancea, doar pentru evenimentele seismice pentru care sistemul este declanșat, prin mijloace redundante/guvernamentale de comunicații. Acestea vor conține estimări preliminare ale parametrilor cutremurului: magnitudine, adâncime, latitudine și longitudine, ora locală de producere;

b) transmiterea principalelor caracteristici ale cutremurelor, prin mijloace redundante/guvernamentale de comunicații, conform modelului prevăzut în Anexa nr. 7, partea I, în maxim 15 minute după producerea unui cutremur. Acestea vor putea suferi ulterior modificări în urma revizuirilor.

c) transmiterea informațiilor ce fac referire la depășirea unor anumite valori de prag la nivel județean/al Municipiului București (prevăzute în Tabelul 1.1), conform modelului prevăzut în Anexa nr. 7, partea a II-a, în maxim 30 minute după producerea unui cutremur în parametrii menționați.

(2) Informațiile de la alin. (1), lit. a) și c) vor fi transmise către:

a) Centrul operațional național al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență din subordinea Ministerului Afacerilor Interne;

b) Centrul operativ al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

(3) Informațiile de la alin. (1), lit. b) vor fi transmise către:

a) Centrul operațional național al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență din subordinea Ministerului Afacerilor Interne;

b) Centrul operativ al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;

c) Inspectoratul de Stat în Construcții;

d) canale oficiale Mass-media (exemple: Agerpres, TVR1, Radio România Actualități)

e) alte instituții guvernamentale, care au atribuții în gestionarea riscului seismic, prin protocoale specifice.

(4) Actualizarea datelor de contact se va face prin transmiterea unei notificări oficiale către INCDFP.

(5) Fluxul de comunicare către autoritățile menționate va fi testat, în prima zi de Marți, din două în două luni pare, între orele 10:00 A.M. - 11:00 A.M., pentru a se asigura că sistemele funcționează.

(6) Înștiințarea, culegerea de informații și transmiterea deciziilor se face conform fluxului informațional-decizional.

(7) Prefecții județelor/Municipiului București din zonele afectate de cutremur, procedează în regim de urgență la constatarea efectelor cutremurului asupra construcțiilor, dotărilor și rețelelor de utilități publice și comunică operativ situația din teritoriu către Centrul operațional național și centrul operativ al MDLPA. Informațiile primite se transmit ministrului dezvoltării, în calitate de președinte al comitetului ministerial.

(8) În funcție de amploarea situației, ministrul dezvoltării convoacă Comitetul ministerial și solicită, după caz, întrunirea acestuia în ședință comună cu Comitetul național și propune, după caz, constituirea de urgență în cadrul Comitetului ministerial a Grupului operativ de coordonare din punct de vedere tehnic, a acțiunilor comitetelor județene, respectiv a Comitetului Municipiului București.

(9) În Grupul operativ se pot nominaliza, după caz, reprezentanți desemnați de celelalte ministere și instituții cu atribuții și responsabilități în coordonarea din punct de vedere tehnic a intervenției de urgență post-dezastru, precum și specialiști în domeniu din instituții publice și comisii tehnice de specialitate.

(10) Grupul operativ solicită informații asupra construcțiilor afectate de situația de urgență specifică, prin inspecțiile teritoriale în construcții și primește de la acestea rapoarte operative și rapoarte de evaluare a intervenției.

(11) Grupul operativ solicită informații asupra efectelor situației de urgență specifice, de la comitetele județene/al Municipiului București și primește de la acestea rapoarte operative și rapoarte de evaluare a intervenției.

(12) Prefecții județelor/Municipiului București, în calitatea acestora de președinți ai comitetelor pentru situații de urgență, răspund, potrivit legii, pentru organizarea în teritoriu a acțiunilor privind înștiințarea, alarmarea și intervenția operativă, precum și pentru transmiterea informațiilor către Comitetul ministerial în cazul producerii unui cutremur.

(13) Inspectorii șefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcții, asigură, în perioada imediat următoare producerii situației de urgență specifice și, în continuare, până la încetarea declarării stării de urgență, permanența la sediu, constituită din 2 persoane.

(14) Experții tehnici, verificatorii de proiecte și responsabilii tehnici cu execuția, atestați, se prezintă de urgență la sediul inspectoratelor județene în construcții, pentru a fi repartizați în vederea inspectării de urgență post-seism a construcțiilor, dotărilor și rețelelor tehnico-edilitare avariate. Raportarea se va face zilnic, sau ori de câte ori situația o impune, prin inspectorii șefi către Grupul operativ, asupra măsurilor întreprinse și a modului de îndeplinire a acestora.

(15) Inspectorii șefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcții avizează soluțiile de intervenție imediată pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor avariate și urmăresc aplicarea măsurilor stabilite de comitetul județean/al Municipiului București în acțiunile de intervenție operativă și refacere.

5.1.5. Implementarea acțiunilor de limitare și înlăturare a situațiilor de urgență, pe etape, potrivit specificului tipului de risc

Articolul 88

(1) Implementarea acțiunilor de gestionare a situațiilor de urgență, pe etape, potrivit specificului tipurilor de risc, la care prezentul regulament face referire, se realizează conform prevederilor HG nr. 557/2016, cu modificările și completările ulterioare, și atribuțiilor autorităților responsabile de managementul riscului la cutremur privind activitățile specifice care sunt îndeplinite în cadrul funcțiilor de sprijin.

(2) Măsurile de sănătate și securitate a muncii pentru personalul de intervenție vizează următoarele aspecte:

a) cunoașterea și aplicarea normelor de sănătate și securitate pe timpul lucrului;

b) asigurarea și utilizarea echipamentului de lucru și protecție;

c) asigurarea unor timpi minimi de odihnă pentru personalul ce desfășoară activități de lungă durată în condiții deosebit de grele pentru asigurarea continuității intervenției;

d) asigurarea și cunoașterea modului de folosire a truselor de prim ajutor, cunoașterea regulilor de acordare a primului ajutor.

(3) Nevoile de asistență medicală sunt solicitate structurilor Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Sănătății care trimit echipaje SMURD și echipaje ale Serviciului de ambulanță la fața locului pentru acordarea primului ajutor de urgență.

(4) Toate acțiunile de prim ajutor, triaj, asistență medicală, decontaminare, accesul, paza și securitatea zonei de risc, limitarea factorilor generatori de risc, se desfășoară conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.557/2016 privind managementul tipurilor de risc, în cadrul funcțiilor de sprijin.

5.1.6. Solicitarea de asistență internațională

Articolul 89

În situația în care este necesară primirea de asistență internațională se procedează astfel :

(1) IGSU funcționează ca punct național de contact în relațiile cu organismele și organizațiile internaționale guvernamentale și neguvernamentale cu responsabilități în domeniul situațiilor de urgență. În acest sens, IGSU asigură transmiterea solicitărilor de asistență umanitară internațională în cazul situațiilor de urgență cu impact deosebit de grav.

(2) În vederea asigurării răspunsului integrat, precum și coordonarea echipelor internaționale, în situația solicitării de asistență internațională, se va constitui o echipă de "Host Nation Suport" (încadrată cu personal din cadrul autorităților responsabile în vederea asigurării sprijinului echipelor internaționale) și, după caz, se va asigura personal pentru încadrarea structurilor specifice răspunsului internațional (UCC - USAR Coordination Cell, respectiv EMTCC - Emergency Medical Team Coordination Cell). Comunicarea datelor de interes pentru echipele internaționale se va realiza utilizând, inclusiv, platforma de comunicare Virtual OSOCC.

(3) În situația în care este necesară solicitarea de asistență internațională, se procedează astfel:

a) IGSU prin CNCCI, analizează și propune șefului Departamentului pentru Situații de Urgență solicitarea/acceptarea de asistență internațională, cu precizarea numărului și specialității modulelor/structurilor de intervenție, mijloacele tehnice și/sau echipamentele necesare etc.;

b) șeful Departamentului pentru Situații de Urgență propune CNSU solicitarea/acceptarea de asistență internațională;

c) CNSU hotărăște, cu avizul prim-ministrului și informarea prealabilă a Președintelui României solicitarea/acceptarea de asistență internațională, în ordinea priorităților, de la UE -ERCC, NATO-EADRCC și statelor care au încheiate acorduri bilaterale cu România;

d) IGSU asigură transmiterea cererilor de asistență internațională și centralizează ofertele de asistență primite de la UE-ERCC, NATO-EADRCC și de la statele care au încheiate acorduri bilaterale cu România;

e) IGSU asigură transmiterea acceptului/refuzului de asistență internațională pe linie bilaterală - direct părții ofertante, informând instituția (organizația) internațională căreia i-a fost transmisă solicitarea;

f) IGSU prin CNCCI împreună cu echipa de Host Nation Suport, asigură suportul decizional și pune în aplicare deciziile adoptate de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență în ceea ce privește coordonarea pe teritoriul național, a activității forțelor internaționale implicate în acțiunile de răspuns și asigură organizarea primirii/defluirii echipelor de asistență internațională, organizarea trecerii frontierei, organizarea punctelor de primire, stabilirea locațiilor, depozitelor pentru materiale, persoane de contact pentru echipele de intervenție, măsuri de suport logistic și organizațional, dispozitiv de securitate etc.

(4) În cazul producerii unui seism cu impact major, pentru îndeplinirea unor misiuni sau activități desfășurate în cadrul funcțiilor de sprijin pentru gestionarea situațiilor de urgență, Departamentul pentru Situații de Urgență solicita, la nevoie, sprijinul ONG-urilor, care au încheiate protocoale de colaborare/cooperare la nivel național.

5.1.7. Restabilirea stării provizorii de normalitate

Articolul 90

(1) Restabilirea stării provizorii de normalitate se consideră a fi realizată la finalizarea acțiunilor de răspuns constând în intervenția operativă materializată prin asigurarea măsurilor de protecție a vieții și continuitatea funcționării comunității.

(2) La momentul restabilirii stării provizorii de normalitate încetează exercitarea atribuțiilor specifice comandantului acțiunii/comandanților intervenției;

(3) Restabilirea stării provizorii de normalitate se continuă cu acțiuni de investigare/evaluare post-seism și refacere/reabilitare derulate sub coordonarea fiecărei autorități responsabile.

Articolul 91

Pentru restabilirea stării de normalitate, comitetele județene/al Municipiului București și locale pentru situații de urgență, precum și conducerile operatorilor economici, reprezentanții societății civile și instituțiilor, dispun aplicarea următoarelor acțiuni și măsuri:

a) acordă, în continuare, sprijinul necesar persoanelor afectate;

b) reconstituie mijloacele materiale necesare pentru intervenție și refacere, în stare operativă;

c) reabilitează căile de comunicații rutiere, feroviare etc., liniilor de telecomunicații și rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice, a apei și operatorilor energetici;

d) pregătesc condițiile pentru repunerea în stare de funcționare a operatorilor economici și instituțiilor afectate, precum și pentru refacerea locuințelor și a celorlalte construcții cu caracter public sau privat avariate sau distruse din zona afectată;

e) continuă investigația post-seism și stabilește soluțiile cadru de intervenție pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor avariate;

f) comunică operativ cu factorii abilitați și comunică permanent cu cetățenii despre informațiilor specifice.

5.2. Măsuri de sprijin

Articolul 92

(1) Acordarea cu prioritate de asistență și furnizarea de servicii în zonele/raioanele grav afectate și persoanelor cele mai vulnerabile. Acestea presupun, în principal:

a) realizarea unui răspuns oportun, integrat și eficient;

b) concentrarea în scurt timp a forțelor și mijloacelor necesare;

c) restabilirea rapidă a activității serviciilor de sănătate și capacităților de îngrijire medicală de urgență, cu prioritate în zonele cele mai afectate;

d) accesul la apă potabilă, în condiții de siguranță, sprijin pentru asigurarea igienei individuale și colective pentru persoanele sinistrate sau temporar evacuate;

e) furnizarea de ajutor alimentar pentru populația sinistrată/evacuată, precum și livrarea de bunuri pentru adăposturile amenajate sau temporar amenajate cu scopul îmbunătățirii condițiilor pentru persoanele sinistrate sau temporar evacuate;

f) amenajarea taberelor de sinistrați;

g) monitorizarea traficului în zona acțiunilor de intervenție sau căilor de acces către/de la acestea și realizarea unui grafic de transport pentru evacuare/primire bunuri materiale;

h) asigurarea suportului tehnic și logistic adecvat organizării și desfășurării acțiunilor de intervenție, concomitent cu asigurarea asistenței persoanelor din zonele cele mai afectate;

i) asigurarea condițiilor necesare pentru desfășurarea în siguranță a activității autorităților publice centrale și locale;

j) prevenirea deteriorării climatului de ordine și siguranță publică.

(2) Acordarea cu prioritate a sprijinului pentru restabilirea condițiilor de trai și inițierea acțiunilor de recuperare imediată a persoanelor cele mai afectate/vulnerabile.

a) asigurarea suportului financiar necesar continuării acțiunilor de intervenție, inclusiv cele necesare îndepărtării molozului rezultat în urma prăbușirii construcțiilor;

b) asigurarea spațiilor adecvate activităților școlare, în clădiri care prezintă siguranță în exploatare;

c) executarea reparațiilor la unitățile sanitare și școli în scopul redării circuitului pentru care au fost destinate;

d) reabilitarea infrastructurii (de transport, alimentare cu energie electrică, apă, gaze, de comunicații etc).

(3) Autoritățile responsabile cu rol principal de la nivelul administrației publice centrale elaborează Registrul de capabilități asociate funcției de sprijin repartizate, pentru toate tipurile de risc prevăzute în Anexa nr. 1 la HG nr. 557/2016, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Măsurile de intervenție operativă se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare în caz de cutremur ce se elaborează pe județe, localități, operatori economici;

(5) Forțele și mijloacele de intervenție sunt prevăzute în Registrul de capabilități și în planurile de apărare la nivel județean și local.

Capitolul V — Răspuns (coordonare operațională și măsuri de sprijin)

Cookie-uri