Capitolul III — Prevenire

a) Măsuri cu aplicabilitate la nivel național, bazate pe coordonare, cooperare și comunicare unitară între factorii implicați, pe utilizarea eficientă a resurselor umane și financiare, partajare de informații;

b) Măsuri cu aplicabilitate la nivel local, cu caracter organizatoric și tehnic, pentru eficientizarea managementului riscului în ceea ce privește planificarea, coordonarea și monitorizarea acțiunilor de gestionare a situațiilor de urgență.

a) optimizarea cadrului normativ și legislativ în domeniul reducerii riscului seismic la clădirile existente, inclusiv a clădirilor de patrimoniu cultural;

b) optimizarea și completarea cadrului legislativ privind amenajarea teritoriului și urbanism în raport cu problematica riscului seismic, inclusiv integrarea aspectelor privind riscul seismic în planurile de amenajare a teritoriului și în cele de urbanism, în planurile de dezvoltare regională și în strategiile sectoriale;

c) asigurarea unui sistem funcțional de generare a datelor privind riscul seismic pentru a fundamenta planificarea intervențiilor în cadrul programelor de reducere a riscului seismic

d) consolidarea capacității autorităților de a utiliza datele privind riscul seismic în luarea deciziilor privind politicile și investițiile publice sau private

e) pregătirea populației, pregătirea autorităților responsabile în situații de urgență generate de cutremur

f) dezvoltarea/continuarea de programe/subprograme de investiții, pentru accelerarea măsurilor de reducere a riscului seismic care vizează întreg fondul construit;

g) instituționalizarea comunicării privind riscul seismic, ca efort pe termen lung, orientat pe impact, cu resurse dedicate

h) consolidarea colaborării și coordonării între principalii actori implicați în gestionarea riscului seismic

a) actualizarea și îmbunătățirea evaluărilor riscurilor de dezastre la nivel național;

b) elaborarea cadrului metodologic de elaborare a hărților de risc seismic la nivel de UAT;

c) controlul permanent cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calității construcțiilor, în toate etapele și componentele sistemului calității în construcții, Asigurarea, prin Inspectoratul de Stat în Construcții, a respectării prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare;

d) realizarea evaluării vizuale rapide a clădirilor la nivelul autorităților publice centrale și locale, pentru obținerea unei imagini de ansamblu a vulnerabilității seismice la nivel de UAT;

e) expertizarea tehnică a clădirilor existente cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide, în vederea încadrării într-o clasă de risc seismic și fundamentării măsurilor de intervenție;

f) instrumentarea și monitorizarea seismică a clădirilor publice existente care au funcțiuni esențiale;

g) creșterea capacității de funcționalitate și extinderea rețelelor de monitorizare seismică existente la nivel național;

h) asigurarea cadrului metodologic pentru colectarea și raportarea datelor privind riscul seismic, constituirea bazei de date naționale privind fondul construit, inclusiv cu date privind riscul seismic (Registrul național digital al clădirilor), interoperabilitate cu alte baze de date existente (ex. Observatorul Teritorial, Geoportalul INSPIRE, Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România - SIIIR, Sistemul informatic pentru patrimoniul cultural imobil - SIPCI);

i) constituirea unor baze de date naționale privind condițiile de teren și înregistrările seismice, care să servească ca instrumente în luarea deciziilor privind politicile și investițiile publice sau private, la fundamentarea documentațiilor de amenajarea teritoriului și de urbanism, precum și la perfecționarea cadrului normativ;

j) implementarea de proiecte de cercetare-dezvoltare în domeniul reducerii riscului seismic;

k) mobilizarea investițiilor pentru lucrări de consolidare seismică la clădirile rezidențiale și clădirile publice de la bugetul de stat și bugetele locale, din fonduri europene sau alte surse de finanțare;

l) mobilizarea investițiilor pentru elaborarea hărților de risc pentru cutremure de la bugetul de stat și bugetele locale la nivel de UAT;

m) consolidarea cadrului instituțional pentru coordonarea și monitorizarea implementării acțiunilor de reducere a riscului seismic;

n) promovarea și dezvoltarea proiectelor parteneriale de cooperare internațională, în vederea îmbunătățirii activității de reducere a riscului seismic, precum și pentru managementul situațiilor de urgență specifice

o) creșterea nivelului de conștientizare prin activități de comunicare, platforme informatice dedicate, campanii de informare, instruire/pregătire pe tema reducerii riscului seismic la nivelul autorităților și populației, inclusiv activități practic-aplicative de educație privind comportarea în caz de cutremur, care se includ în programele de învățământ, precum și în planurile activităților extrașcolare.

a) de ministerele și instituțiile publice centrale, avizate de inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și aprobate de ministrul de resort sau de conducătorul instituției;

b) de instituțiile publice locale, avizate de șeful inspectoratului pentru situații de urgență județean/al Municipiului București și aprobate de ministrul sub a cărui coordonare se află;

c) de autoritățile administrației publice locale, avizate de vicepreședintele comitetului pentru situații de urgență și de șeful inspectoratului pentru situații de urgență județean/al Municipiului București și aprobate de președintele comitetului;

d) de către inspectoratele pentru situații de urgență județean//București-Ilfov, pentru evacuarea populației și a unor bunuri materiale, avizate de vicepreședintele comitetului pentru pentru situații de urgență și aprobate de președintele comitetului;

e) de operatorii economici, avizate de șeful inspectoratului pentru situații de urgență județean/al Municipiului București și aprobate de președintele comitetului local pentru situații de urgență.