Anexa nr. 1

Evaluarea este un proces prin care performanța, adică nivelul calitativ la care judecătorul își îndeplinește atribuțiile curente în instanță, este apreciată în raport cu un cadru de referință, care definește indicatorii relevanți pentru criteriile de evaluare stabilite de lege.

Procesul de evaluare presupune analiza modului cum judecătorul își îndeplinește activitățile profesionale curente, pentru a aprecia comportamentele și acțiunile profesionale îndeplinite la un nivel adecvat cerințelor profesionale și, de asemenea, pentru a identifica modurile de acțiune profesională în care judecătorul are nevoie prioritară de perfecționare și autodezvoltare.

Procesul de evaluare cuprinde următoarele activități: observarea de către membrul desemnat al comisiei a unor activități profesionale cu caracter public desfășurate de judecătorul evaluat, analiza documentelor care conțin rezultate ale activității profesionale a judecătorului evaluat, autoanaliza și autoaprecierea și acordarea calificativului. Procesul de evaluare a judecătorilor poate cuprinde și un interviu de evaluare.

Atât evaluarea, cât și aprecierea făcută de membrii comisiei de evaluare se fac prin raportare la același cadru de referință, care cuprinde: criteriile de evaluare prevăzute de lege, activitățile profesionale și indicatorii de performanță individuală în activitățile profesionale, precum și calificativele/standardele după care un judecător este apreciat ca fiind competent (sau incompetent) pentru îndeplinirea activităților de bază și specifice ale postului pe care îl ocupă.

Criteriile de evaluare și indicatorii relevanți pentru aceste criterii alcătuiesc o structură în care criteriul prevăzut de lege, având un caracter general, este detaliat în elementele care îl definesc și care sunt pentru el indicatori.

Indicatorii ghidează aprecierea comportamentelor, acțiunilor și conduitelor profesionale în activități profesionale specifice judecătorului. Structura de criterii și indicatori constituie principalul instrument care asigură transparența evaluării și caracterul ei unitar, respectarea independenței judecătorului și dreptul acestuia la o evaluare corectă.

Fiecare criteriu poate fi demonstrat prin elementele sale definitorii, iar acestea, la rândul lor, pot fi demonstrate prin indicatori specifici (comportamente, acțiuni și conduite profesionale observabile sau care pot fi documentate).

Un indicator de performanță specific trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

1. CRITERIU: EFICIENȚA

În aprecierea indicatorilor de eficiență, se va porni de la valorile furnizate, pentru fiecare dintre acești indicatori, de programul StatisEcris.

În nicio situație aprecierea acestor indicatori nu se poate face exclusiv pe baza datelor furnizate de programul StatisEcris, ci aceștia vor fi avuți în vedere în funcție de:

- volumul de activitate al instanței în domeniul de specializare al judecătorului evaluat, volumul de activitate al judecătorului evaluat, complexitatea cauzelor cu care a fost învestit și încărcătura efectivă medie pe țară în același domeniu de specializare. La stabilirea "domeniului de specializare" este recomandabil să fie avute în vedere următoarele domenii principale: cauze civile, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi, insolvență, concurență neloială, cauze maritime și fluviale. în aprecierea complexității cauzelor cu care a fost învestit judecătorul evaluat, este permisă studierea, prin sondaj, a dosarelor. în situația în care judecătorul evaluat solicită verificarea și a altor dosare decât cele selectate de comisia de evaluare, aceasta are obligația de a studia și dosarele indicate de judecător;

- celelalte activități desfășurate de judecători pe baza unor dispoziții din legi și regulamente (în acest context, se va ține seama, de exemplu, și de activitatea de conducere desfășurată de judecătorii care ocupă funcții de conducere);

- de situațiile în care, din motive obiective, judecătorul evaluat a lipsit o perioadă mai lungă din instanță (ex. concediu medical, concediu fără plată);

- alte situații obiective de natură a distorsiona aprecierea asupra indicatorilor de eficiență, cum ar fi: preluarea unui nou complet în cursul perioadei de referință, întârzieri în soluționarea cauzelor din motive independente de voința judecătorului, repartizarea unui număr neobișnuit de mare de dosare nou-intrate spre sfârșitul perioadei de referință etc.

Toate elementele prezentate vor fi avute în vedere de comisia de evaluare, din oficiu sau la cererea judecătorului evaluat, doar în măsura în care pot contribui la îmbunătățirea aprecierii asupra indicatorilor de eficiență, apreciere realizată inițial pe baza valorilor furnizate de programul StatisECRIS.

Punctajul acordat pentru criteriul "eficiența activității" se diminuează corespunzător ori de câte ori în privința judecătorului evaluat s-a aplicat o sancțiune disciplinară, rămasă definitivă în perioada supusă evaluării, pentru una din abaterile disciplinare prevăzute la art. 4 alin. (6) din Regulament, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare.

Indicatori:

1. Rata de soluționare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport de dosarele nou-intrate

Acest indicator este calculat ca fiind raportul dintre dosarele finalizate într-o perioadă de referință (un an de zile) și dosarele nou-intrate în aceeași perioadă de referință, exprimată procentual.

2. Stocul de dosare mai vechi de un an/un an și 6 luni

Acest indicator este calculat ca fiind suma dosarelor aflate pe rol la finele perioadei de referință și nefinalizate, mai vechi de 1 an pentru judecătorii de la curțile de apel și 1 an și 6 luni pentru judecătorii de la tribunale și judecătorii.

3. Ponderea dosarelor închise într-un an

Acest indicator reprezintă suma dosarelor finalizate în termen de mai puțin de 1 an de la înregistrare, raportat la suma tuturor dosarelor soluționate în perioada de referință de judecătorul evaluat, exprimată procentual.

4. Redactările sau, după caz, redactările și pronunțările peste termenul prevăzut de lege

Acest indicator reprezintă procentul de redactare peste termen, respectiv redactare și pronunțare peste termen, a dosarelor finalizate cu document de tip final Hotărâre/Încheiere.

EFICIENȚA ACTIVITĂȚII DESFĂȘURATE DE JUDECĂTORII DE SUPRAVEGHERE A PRIVĂRII DE LIBERTATE

Indicatori:

1. Respectarea termenelor de soluționare a cauzelor

2. Respectarea termenelor legale de redactare a încheierilor și de efectuare a comunicărilor prevăzute de dispozițiile legale

3. Desfășurarea, în termenele legale, sau, în lipsa lor, în mod constant și cu regularitate, a activităților cu caracter administrativ prevăzute de lege

În aprecierea indicatorilor de eficiență, se va porni de la datele furnizate, pentru fiecare dintre acești indicatori, de judecătorul de supraveghere a privării de libertate evaluat. Comisia de evaluare poate examina, integral sau prin sondaj, registrele și condicile în care este evidențiată activitatea judecătorului de supraveghere a privării de libertate. în situația în care judecătorul evaluat solicită verificarea și a altor evidențe/registre decât cele selectate de comisia de evaluare, aceasta are obligația de a studia și pe cele indicate de judecător.

La analizarea acestor indicatori se vor avea în vedere dispozițiile Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, ale Regulamentului privind organizarea activității judecătorului de supraveghere a privării de libertate, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89/2014, precum și ale altor acte normative incidente.

Punctajul acordat pentru criteriul "eficiența activității" se diminuează corespunzător ori de câte ori în privința judecătorului evaluat s-a aplicat o sancțiune disciplinară, rămasă definitivă în perioada supusă evaluării, pentru una din abaterile disciplinare prevăzute la art. 4 alin. (6) din Regulament, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare.

2. CRITERIU:

CALITATEA ACTIVITĂȚII

Acest criteriu vizează două categorii de activități:

1. activitatea de judecată;

2. alte activități desfășurate de judecători.

Punctajul acordat pentru acest criteriu se diminuează corespunzător ori de câte ori în privința judecătorului evaluat s-a aplicat o sancțiune disciplinară, rămasă definitivă în perioada supusă evaluării, pentru una dintre abaterile disciplinare prevăzute la art. 5 alin. (8) din Regulament, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare.

Indicatori:

La analizarea acestui indicator, se vor avea în vedere:

-capacitatea de analiză și sinteză

- coerența în exprimare

- argumentația clară și logică

În acest sens, evaluatorul va ține seama de următoarele aspecte:

• prezentarea sintetică a susținerilor părților cuprinse în cererile formulate de acestea, a conținutului rechizitoriului sau al hotărârii atacate, în cazul hotărârilor pronunțate în căile de atac;

• analizarea și interpretarea probelor administrate

• evitarea expunerii și detalierii aspectelor nerelevante în motivare;

• redactarea dispozitivului hotărârii într-o formă clară, concisă, aptă de a fi pusă în executare;

• încuviințarea sau înlăturarea argumentată a cererilor părților prin raportarea la probe, la principii și reguli de drept;

• argumentarea coerentă și corectă din punct de vedere al logicii juridice a dispozițiilor luate în timpul ședinței de judecată.

La analizarea acestui indicator nu vor fi avute în vedere hotărârile judecătorești:

- prin care sunt soluționate incidente procedurale;

- prin care se ia act de renunțarea la judecată, de renunțarea la drept sau de retragerea unei căi de atac;

- prin care se constată perimarea;

- prin care cererea este anulată;

- care au ca obiect încuviințarea executării silite;

- care au ca obiect confirmarea renunțării la urmărirea penală;

- care au ca obiect acordul de recunoaștere a vinovăției.

Comisia de evaluare poate stabili, pentru toți judecătorii pe care îi evaluează, și

alte categorii de hotărâri care nu vor fi avute în vedere la realizarea selecției.

Dacă în urma evaluării hotărârilor/încheierilor pronunțate se constată că, în mod constant, acestea reiau în întregime fragmente din susținerile părților cuprinse în cererile formulate de acestea sau din conținutul rechizitoriului, fără a le sintetiza, punctajul acordat se diminuează corespunzător.

Vor fi avute în vedere și Regulile privind evaluarea calității hotărârilor judecătorești cuprinse în Capitolul III al prezentului ghid

1. Calitatea redactării hotărârilor judecătorești*1) (structură coerentă, argumentație clară, logică juridică, exprimare precisă, capacitate de sinteză, stil limpede și concis, analiză și interpretare a probelor propuse și administrate - Regulile privind evaluarea calității hotărârilor judecătorești sunt cuprinse în Capitolul III al prezentului ghid).

1) Inclusiv încheieri (altele decât cele interlocutorii) prin care se soluționează diferite cauze - de exemplu încheierile date de judecătorul sindic, de judecătorul de la compartimentul de executări penale, civile, cele pronunțate în materia arestării preventive etc.

2. Numărul hotărârilor modificate/ desființate/ casate din motive imputabile

Pot reprezenta motive imputabile aspectele de nelegalitate ce decurg din încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material și/sau procesual, următoarele:

a) încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, precum:

- nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la alcătuirea instanței (de exemplu, cauza a fost soluționată într-o altă compunere a completului decât cea prevăzută de lege, la judecarea cauzei a participat un judecător aflat într-un caz de incompatibilitate absolută sau care a fost recuzat și cererea de recuzare era întemeiată, la judecarea cauzei nu a participat procurorul, deși participarea acestuia era obligatorie, cauza de competența unui judecător definitiv a fost judecată de un judecător stagiar);

- nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la principiul continuității, sancționate cu nulitatea (de exemplu, hotărârea a fost pronunțată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluționarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii);

- nerespectarea dispozițiilor legale privind competența de ordine publică a instanței, invocată în condițiile legii-,

- încălcarea altor reguli de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității (de exemplu, încălcarea dispozițiilor referitoare la capacitate, la publicitatea ședinței de judecată, nerespectarea termenelor prohibitive, nerespectarea dreptului la apărare, neefectuarea cercetării judecătorești);

b) depășirea atribuțiilor puterii judecătorești (de exemplu, judecătorul dispune într-un domeniu rezervat puterii legislative sau executive, judecătorul aplică norme juridice abrogate, judecătorul neagă orice valoare a unei norme care are forță juridică, judecătorul aplică o lege înainte de intrarea sa în vigoare, judecătorul creează norme juridice pe care le aplică în speță);

c) lipsa totală a motivării hotărârii, inserarea unor motive contradictorii ori numai a unor motive străine de natura cauzei;

d)încălcarea autorității de lucru judecat;

e) încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material (de exemplu, aplicarea unui text de lege străin situației de fapt, extinderea normelor juridice dincolo de ipotezele la care se aplică ori restrângerea nejustificată a aplicării acestora, încălcarea unor principii generale de drept, ignorarea totală a probatoriului administrat, condamnarea inculpatului pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, aplicarea unor pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal, în cazul în care nu s-a constatat grațierea sau în mod greșit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost grațiată);

f) nesocotirea sau ignorarea îndrumărilor instanțelor de control judiciar (de exemplu, nerespectarea dezlegărilor date problemelor de drept de către instanța de control judiciar, neadministrarea probelor dispuse de instanța de control judiciar).

Motivele imputabile sunt stabilite de instanța de control judiciar și vor fi luate în considerare la evaluarea judecătorului numai dacă vizează aspecte de nelegalitate vădite ce decurg din încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material și/sau procesual, cu privire la care există practică unitară în materie. Pentru informarea instanței a cărei hotărâre se atacă, la instanța de control judiciar se întocmește o fișă în care se face mențiune despre caracterul imputabil/neimputabil al modificării/desființării/casării.

Judecătorul a cărui hotărâre a fost modificată/desființată/casată din motive imputabile poate contesta caracterul imputabil printr-o cerere adresată instanței de control judiciar, în care va arăta punctual argumentele invocate, în limitele problematicii puse în discuție. Contestația va fi analizată în cadrul întâlnirii privind analiza practicii instanțelor de control judiciar și de unificare a practicii, organizate la nivelul secției corespunzătoare sau, după caz, al instanței de control judiciar, dacă nu există secții, în luna imediat următoare formulării respectivei contestații. Soluția asupra contestației se adoptă cu votul majorității judecătorilor prezenți, consemnându-se în minuta întâlnirii, iar modul de soluționare se comunică judecătorului și, în cazul admiterii contestației, instanței în cadrul căreia acesta funcționează, pentru a fi avut în vedere de comisia de evaluare.

Caracterul imputabil al modificării/desființării/casării hotărârilor se analizează de comisia de evaluare în situația în care indicele de modificare/desființare/casare al judecătorului evaluat depășește indicele mediu de modificare/desființare/casare calculat pentru instanțele de același grad de jurisdicție din circumscripția aceleiași curți de apel sau, după caz, pentru curtea de apel, în funcție de instanța în cadrul căreia funcționează judecătorul evaluat și de materia în care a fost pronunțată hotărârea, respectiv penală sau nonpenală.

Indicele de modificare/desființare/casare se calculează anual, pe baza evidențelor deținute de instanțe, prin raportarea numărului hotărârilor modificate/desființate/casate în apel și recurs în materie nonpenală, respectiv în contestație, apel și recurs în casație în materie penală, la numărul total al hotărârilor pronunțate în aceeași perioadă de referință. Se iau în considerare doar hotărârile prin care instanța sau, după caz, judecătorul de drepturi și libertăți ori judecătorul de cameră preliminară se dezînvestește. în acest sens, datele statistice necesare se pot obține cu sprijinul compartimentului specializat din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

3. Conduita în timpul ședinței de judecată și în exercitarea altor îndatoriri profesionale

La analizarea acestui indicator, se vor avea în vedere:

- abilitățile de comunicare clară și logică;

- profesionalismul interacțiunii sociale.

Pentru aprecierea abilităților de comunicare clară și logică, evaluatorul va avea în vedere următoarele aspecte:

• consemnarea clară și exactă a depozițiilor martorilor și a declarațiilor părților

din proces;

• comunicarea clară și logică în timpul ședinței de judecată/transmiterea de

mesaje clare, corecte;

• asigurarea că participanții la proces au înțeles aspectele esențiale ale procesului

și obligațiile care le revin;

• receptivitatea la cererile și excepțiile invocate de părți/ascultarea cu atenție a

părților;

• crearea unui climat favorabil exprimării părților în litigiu;

• frecvența îndeplinirii de către judecător a obligației de a recomanda părților

soluționarea litigiului prin mediere sau prin alte mijloace de soluționare amiabilă

a acestuia.

Pentru aprecierea profesionalismului interacțiunii sociale, evaluatorul va avea în

vedere următoarele aspecte:

• asigurarea ordinii și solemnității ședințelor de judecată;

• asigurarea egalității de tratament pentru toate părțile din proces;

• atitudinea corespunzătoare față de părți/participanți în cursul procesului;

• folosirea unui ton adecvat, politicos;

• capacitatea de a gestiona o situație de criză în sala de judecată;

• evitarea manifestării atitudinilor arogante, disprețuitoare;

• comportamentul și comunicarea cu ceilalți judecători, cu procurorii, avocații personalul auxiliar, justițiabilii, mass-media;

• manifestarea respectului față de persoana interlocutorului.

4. Calitatea altor activități desfășurate de judecătorul evaluat

La analizarea acestui indicator, se vor avea în vedere:

- periodicitatea verificărilor efectuate la compartimentul sau, după caz, instituția

respectivă;

- soluționarea corespunzătoare a deficiențelor constatate;

- întocmirea în termen și verificarea corespunzătoare a lucrărilor;

- respectarea obligațiilor cu caracter administrativ.

Pentru aprecierea acestor elemente, datele se culeg din registrele special întocmite pentru fiecare compartiment/instituție în parte, precum și din alte acte care constată rezultatul verificărilor.

în fapt, evaluatorul va urmări identificarea corectă a problemelor cu care se confruntă activitatea comportamentului respectiv și dispunerea unor măsuri coerente și eficiente de înlăturare a dificultăților.

Pentru același indicator, se va avea în vedere, dacă este cazul, activitatea desfășurată de judecătorul evaluat în calitate de purtător de cuvânt, situație în care se va aprecia modul de îndeplinire a atribuțiilor specifice, astfel cum acestea sunt reglementate de Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar și mass-media, precum și de cadrul normativ incident.

Totodată, în activitatea purtătorului de cuvânt, se vor analiza:

- asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței;

- documentarea suficientă și implicarea în cunoașterea celorlalte activități de la nivelul instanței;

- capacitatea de a avea un dialog real și de a transmite corect mesajul respectiv;

- utilizarea unui ton adecvat și politicos.

Pentru același indicator, se va avea în vedere, dacă este cazul, activitatea desfășurată de judecătorul evaluat în calitate de membru al comisiilor de evaluare profesională a judecătorilor, urmând a se aprecia modul de îndeplinire a atribuțiilor specifice, astfel cum acestea sunt reglementate de Regulament și de prezentul Ghid.

CALITATEA ACTIVITĂȚII DESFĂȘURATE DE JUDECĂTORII DE SUPRAVEGHERE A PRIVĂRII DE LIBERTATE

Indicatori:

1. Calitatea redactării încheierilor pronunțate

La analizarea acestor indicatori se vor avea în vedere, în mod corespunzător, elementele în raport de care se apreciază calitatea activității desfășurate de judecătorii din cadrul instanțelor.

Pentru analizarea indicatorului vizând conduita în timpul desfășurării procedurilor administrativ/jurisdicționale și a altor activități cu caracter administrativ, cel puțin un membru al comisiei de evaluare asistă la cel puțin una dintre activitățile desfășurate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate evaluat la care participă în calitate de președinte și întocmește un proces-verbal în care se menționează abilitățile de comunicare clară și logică și profesionalismul interacțiunii sociale.

2. Numărul încheierilor desființate din motive imputabile atunci când numărul acestora depășește media pe țară a încheierilor desființate.

3. Conduita în timpul desfășurării procedurilor administrative-jurisdicționale și altor activități cu caracter administrativ

4. Organizarea evidenței activității judecătorului de supraveghere a privării de libertate

3. CRITERIU: INTEGRITATEA

Integritatea judecătorului constituie o premisă pentru exercitarea acestei funcții și se referă la faptul că imparțialitatea, corectitudinea, onestitatea nu-i sunt afectate de niciun fel de practici necorespunzătoare.

Indicator:

Ori de câte ori în privința judecătorului evaluat s-a pronunțat cel puțin o soluție dintre cele prevăzute la acest indicator, punctajul acordat pentru acest criteriu se diminuează corespunzător.

Pentru aprecierea acestui indicator, cu privire la încălcările Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, se vor avea în vedere doar faptele constatate prin hotărâri care au rămas definitive în perioada supusă evaluării, indiferent dacă faptele au fost săvârșite în cursul sau anterior perioadei de evaluare.

Se va ține seama de natura și gravitatea faptei, de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, precum și, dacă este cazul, de perseverența în săvârșirea unor astfel de fapte. La stabilirea perseverenței, pot fi avute în vedere și fapte constatate prin hotărâri rămase definitive în perioada anterioară celei supuse evaluării.

Referitor la sancțiunile disciplinare, se vor avea în vedere doar sancțiunile disciplinare care privesc aspecte de integritate, menționate în art. 6 alin. (2) din Regulament, care au rămas definitive în perioada supusă evaluării, aplicate pentru fapte săvârșite în cursul sau anterior perioadei de evaluare, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare.

Se va ține seama de natura și gravitatea abaterii disciplinare, de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, precum și, dacă este cazul, de perseverența în săvârșirea unor abateri disciplinare. La stabilirea perseverenței, pot fi avute în vedere și alte abateri disciplinare care privesc aspecte de integritate, pentru care s-au aplicat sancțiuni disciplinare prin hotărâri rămase definitive în perioada anterioară celei supuse evaluării.

Cu privire la soluțiile de amânare a aplicării pedepsei, renunțare la aplicarea pedepsei, precum și de renunțare la urmărirea penală, pentru care Secția pentru judecători nu a propus eliberarea din funcție, în condițiile legii, se vor avea în vedere soluțiile rămase definitive, respectiv confirmate de judecătorul de camera preliminară în perioada supusă evaluării, indiferent dacă faptele au fost săvârșite în cursul sau anterior perioadei de evaluare.

Se va ține seama de natura și gravitatea faptei, de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, precum și, dacă este cazul, de perseverența în săvârșirea unor fapte pentru care s-au adoptat astfel de soluții. La stabilirea perseverenței, pot fi avute în vedere și alte fapte, pentru care s-au adoptat soluții rămase definitive, respectiv confirmate de judecătorul de cameră preliminară în perioada anterioară celei supuse evaluării.

Încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii; sancțiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate rămase definitive în perioada supusă evaluării, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare; pronunțarea față de judecătorul evaluat a unor soluții de amânare a aplicării pedepsei, renunțare la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă, precum și de renunțare la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, pentru care Secția pentru judecători nu a propus eliberarea din funcție, în condițiile legii

4. CRITERIU: OBLIGAȚIA DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ

Evaluatorul va avea în vedere manifestarea de voință a judecătorului în sensul înscrierii spre participare sau confirmării invitațiilor primite pentru participarea la diverse programe de formare profesională continuă, atunci când participarea nu a fost posibilă din motive obiective (de exemplu, din cauza volumului mare de activitate al instanței la care funcționează sau al judecătorului respectiv), precum și în cazul în care avizul colegiului de conducere la deplasarea respectivă a fost nefavorabil.

În ipoteza în care judecătorul nu participă la activitățile de formare profesională din motive nejustificate, comisia de evaluare va avea în vedere aceste aspecte la stabilirea punctajului. Pentru cazurile în care nu au fost incidente astfel de situații, se ia în considerare participarea efectivă la programul de formare continuă.

Evaluatorul va avea în vedere participarea efectivă la activitățile care au drept scop unificarea practicii judiciare, la învățământul profesional al judecătorilor, respectiv la întâlnirile trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate, ținând seama însă de situațiile în care, din motive obiective, judecătorul evaluat nu a putut participa (ex. participarea în ședința de judecată, îndeplinirea unor activități care reclamă urgență, efectuarea concediului de odihnă sau a altor concedii etc.)

Preocuparea judecătorului pentru dezvoltare profesională prin studiu individual va fi analizată prin raportare la elementele furnizate de evaluarea calității hotărârilor judecătorești pronunțate de acesta, precum și la orice alte elemente de fapt relevante în acest sens. În cazul în care se apreciază necesar, pot fi avute în vedere și informații furnizate de către judecătorul evaluat în cadrul interviului.

Pentru evaluarea acestui indicator se vor avea în vedere inclusiv disponibilitatea judecătorului de participare sau participarea la cursuri de limbi străine sau de operare pe calculator.

Notă:

* În aprecierea aceluiași criteriu pot fi avute în vedere și prezentarea de teme la colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări și articole publicate, inclusive contribuții la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudență, proiecte și culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată, fără ca nerealizarea uneia dintre aceste activități să constituie temei pentru depunctare.

* La dosarul de evaluare vor fi depuse, de către judecătorul evaluat, diplomele sau atestatele din care reiese participarea la programele de formare profesională sau la celelalte cursuri prevăzute la art. 7 din Regulament ori, după caz, înscrisurile ce atestă disponibilitatea judecătorului de a participa la astfel de programe/cursuri.

De asemenea, se vor depune la dosar și alte date relevante oferite de judecătorul care răspunde de formarea profesională în cadrul instanței.

Indicator

Disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecționare profesională, participarea la activitățile care au drept scop unificarea practicii judiciare și la învățământul profesional al judecătorilor, respectiv participarea la întâlnirile trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate, precum și preocuparea pentru dezvoltare profesională prin studio individual

Activitatea desfășurată de judecătorii care ocupă funcții de conducere

Indicatori:

1. Capacitatea organizare de conducere și organizare

Evaluatorul va urmări modalitatea de utilizare a autorității formale (conferită de funcția deținută) și a autorității informale (conferită de valoarea morală și profesională a conducătorului) în vederea realizării obiectivelor stabilite în planul inițial de management (întocmit în vederea susținerii concursului pentru numirea în funcția de conducere/pentru numirea în calitate de președinte de secție), precum și a obiectivelor stabilite ulterior, pe durata exercitării mandatului.

Totodată, va urmări capacitatea de organizare, ca modalitate de identificare a resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor propuse. La analizarea acestui indicator, se vor avea în vedere:

- gestionarea resurselor umane și materiale;

- capacitatea de planificare a activităților;

- repartizarea echilibrată și echitabilă a atribuțiilor de serviciu;

- modul de îndeplinire a atribuțiilor specifice, prevăzute de legi și regulamente.

Pentru aprecierea modului de gestionare a resurselor umane și materiale, evaluatorul va avea în vedere următoarele aspecte:

- preocuparea conducătorului evaluat de a analiza organigrama și resursele umane echivalente, de a face previziuni privind necesarul de resurse umane ale instanței pe termen scurt, mediu și lung și de a-și stabili obiective în acest sens;

- repartizarea echitabilă a grefierilor și a celuilalt personal auxiliar pe compartimentele și sectoarele instanței, în funcție de criterii obiective (volum de activitate, pregătirea profesională a grefierilor, aptitudinile reale și competența acestora);

- preocuparea pentru repartizarea echitabilă a judecătorilor pe secții și complete specializate după criterii obiective (volum de activitate, aptitudini reale, specializarea judecătorilor);

- propunerile de suplimentare a schemei de personal (dacă este cazul);

- modalitatea de gestionare a resurselor materiale existente (spații, tehnologie IT, de înregistrare audio-video, consumabile etc);

- modalitatea în care sunt repartizate și cheltuite fondurile instanței - în mod special pentru conducătorii care au calitatea de ordonatori de credite.

Aspectele menționate vor fi evaluate pe baza studiului proiectului de management conceput de judecătorul evaluat, la numirea în funcție, planificărilor în ședințele de judecată a judecătorilor și grefierilor, ordinului de serviciu vizând repartizarea/delegarea judecătorilor și grefierilor, pe compartimente, modului de soluționare a deficiențelor constatate în cursul perioadei supuse evaluării (concretizate în procesele-verbale întocmite la ședințele colegiului de conducere), proiectului de buget întocmit pentru fiecare an calendaristic, relațiilor scrise solicitate compartimentului financiar-contabil.

Pentru aprecierea capacității de planificare a activităților, evaluatorul va avea în vedere următoarele aspecte:

- capacitatea conducătorului de a stabili situația de fapt corectă la începutul exercitării mandatului și la începutul fiecărui an calendaristic pe durata mandatului;

- capacitatea conducătorului de a stabili obiective și sarcini concrete pentru personalul din instanță;

- capacitatea conducătorului de a găsi cele mai potrivite măsuri pentru atingerea obiectivelor propuse;

- colaborarea între președinte, vicepreședinte/vicepreședinți și președinții de secție în vederea realizării activității de planificare și implicarea conducătorilor în activitatea de analiză a situației existente la începutul fiecărui an calendaristic, de stabilire a obiectivelor concrete pentru fiecare an calendaristic și de identificare a măsurilor potrivite pentru realizarea sarcinilor propuse;

- relația dintre activitatea de planificare la nivel central (CSM, MJ - politici în domeniul justiției) și activitatea de planificare a obiectivelor propuse la nivel local.

Aspectele menționate anterior se vor aprecia pe baza analizei următoarelor documente: proiectul anual de buget, programul de lucru cu publicul, planificarea de permanență a judecătorilor pe secții, programarea activității în perioada vacanței judecătorești, planificarea pentru tehnoredactarea hotărârilor judecătorești, programarea ședințelor de judecată, planificarea activității judecătorului de serviciu, planificarea efectuării concediului de odihnă, programarea activității colegiului de conducere, programarea activităților de control - evaluare, programarea pregătirii profesionale.

Pentru aprecierea modului de repartizare echilibrată și echitabilă a atribuțiilor de serviciu, evaluatorul va avea în vedere următoarele aspecte:

- preocuparea pentru repartizarea judecătorilor și repartizarea grefierilor pe secții și complete/complete specializate, precum și a celuilalt personal pe compartimente, în cadrul secțiilor;

- capacitatea de delegare a atribuțiilor în funcție de necesitățile instanței și competențele persoanelor cărora li se deleagă aceste atribuții;

- colaborarea între președinte, vicepreședinte, președinte de secție, grefierii cu funcții de conducere, în scopul realizării sarcinilor;

- stabilirea clară și precisă a atribuțiilor fiecărui judecător delegat și grefier;

- evitarea unei conduceri excesiv de autoritară prin centralizarea tuturor activităților;

- respectarea limitelor fizice de timp și evitarea suprasolicitării susținute a judecătorilor și grefierilor;

- dezinteresul față de obiectivele individuale în favoarea obiectivelor instanței. Aprecierea modului de îndeplinire a atribuțiilor specifice, prevăzute de legi și

regulamente, se va realiza în concret, prin raportare la fiecare dintre atribuțiile vizate, astfel cum acestea sunt reglementate de cadrul normativ incident.

2. Capacitatea de control

Controlul reprezintă acea funcție a managementului la nivel de organizație prin care se verifică performanțele la un moment dat, în funcție de obiectivele urmărite.

Tot prin control se depistează disfuncționalitățile, aspect care determină, la rândul său, măsuri organizatorice în vederea remedierii lor.

La analizarea acestui indicator se vor avea în vedere aspecte privind:

- verificarea activității de grefă și secretariat;

- capacitatea de sesizare și soluționare a deficiențelor de orice fel;

- managementul situațiilor de criză.

Pe baza constatărilor făcute cu ocazia activităților de control desfășurate, evaluatorul va aprecia dacă rapoartele de control surprind eventuale deficiențe concrete și propun măsuri obiective de remediere a lor.

Pe de altă parte, evaluatorul va constata dacă măsurile menționate anterior au fost realizate și au fost eficiente (observând succesiunea observațiilor din rapoartele de control întocmite, dar și eventualele constatări făcute cu ocazia unui control realizat de Inspecția Judiciară și a recomandărilor existente în cuprinsul raportului de inspecție întocmit).

3. Capacitatea decizionali și asumarea răspunderii

Decizia reprezintă:

- un proces dinamic, rațional de rezolvare a unei probleme prin alegerea unei soluții din mai multe posibile, în vederea atingerii obiectivelor planificate;

- produsul (rezultatul) cel mai reprezentativ al conducerii și instrumentul cel mai eficace al acestuia;

- reflectă personalitatea conducătorului și expresia responsabilității pe care și-o asumă;

- esența actului de conducere.

La analizarea acestui indicator, se va avea în vedere inițiativa, promptitudinea și rapiditatea în luarea deciziilor și asumarea răspunderii.

Se va analiza capacitatea conducătorului de a lua decizii eficiente, stabile, cuprinzătoare, dinamice/flexibile, toate acestea conferind variante de rezolvare pentru atingerea performanțelor stabilite.

Totodată, evaluatorul va avea în vedere capacitatea conducătorului de a lua decizii care relevă deprinderi și abilități suplimentare și care implică judecată personală, intuiție, concentrare, creativitate și inteligență.

Se va avea în vedere fundamentarea deciziei și evitarea subiectivismului în procesul decizional, legalitatea deciziei, caracterul complet și oportun al deciziei, eficiența ei și capacitatea conducătorului de a consulta colegiul de conducere.

4. Comportamentul și comunicarea

Comportamentul adecvat și comunicarea sunt trăsături de bază ale conducătorului.

La analizarea acestui indicator, se vor avea în vedere:

- comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, avocații, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, instituții, mass media;

- transparența actului de conducere, obiectivitatea și imparțialitatea;

- asigurarea unui climat optim de muncă.

Pentru aprecierea comportamentului și comunicării cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, evaluatorul va culege informații pe baza discuțiilor cu judecătorii din instanță, cu procurorii, personalul auxiliar, precum și, dacă este cazul, pe baza interviului cu persoana evaluată, și totodată va analiza abilitățile conducătorului în relațiile cu justițiabilii sau mass-media (îndeosebi în situația în care acesta cumulează și calitatea de purtător de cuvânt).

Particularitățile comunicării trebuie privite în acest caz în funcție de scopul și obiectivele ei, de structura organizatorică a instanței, dar și de climatul existent în instanță.

Obiective:

- rezolvarea tuturor atribuțiilor de serviciu;

- asigurarea unui climat optim pentru desfășurarea activității;

- promovarea imaginii instanței și construcția prestigiului ei.

Astfel, evaluatorul va analiza dacă judecătorul cu funcție de conducere, în

îndeplinirea funcției de comunicare:

- se documentează suficient;

- are capacitatea de a avea un dialog real;

- utilizează un ton adecvat și politicos;

- are capacitatea de a asculta;

- manifestă respect față de persoana interlocutorului;

- manifestă rezistență față de o idee nouă;

- se implică în toate activitățile instanței;

- nu îi influențează pe judecători să manifeste rezerve în a-și exprima propriile

opinii;

- are capacitatea de a convinge și de a transmite corect mesajul respectiv; toate

acestea indiferent de modalitatea de comunicare aleasă.

Pentru aprecierea transparenței actului de conducere, a obiectivității și imparțialității, se are în vedere capacitatea conducătorului de a populariza/face cunoscute deciziile sale, de a implica colegiul de conducere/colegii acolo unde este cazul, în procesul decizional.

Obiectivitatea și imparțialitatea presupune o conducere bazată pe raționament logic și nu pe sentimente, cu evitarea situațiilor de favorizare a unei persoane sau grup de persoane. Nu se confundă cu deciziile nepopulare, dacă acestea sunt justificate.

Pentru aprecierea modului de asigurare a unui climat optim de muncă, se are în vedere capacitatea conducătorului de a conștientiza competențele și nevoile fiecăruia, de a sprijini valorile celorlalți, obiectivitatea și disocierea problemelor de persoane, decizii bazate pe corectitudine, nu pe forță, soluții creative și ingenioase, capacitatea de negociere.

Conținutul funcțiilor managementului specific instanțelor, așa cum au fost definite cu ajutorul indicatorilor, se va aprecia de către evaluatori pe baza atribuțiilor conducătorilor, așa cum sunt cele precizate expres în Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.

Astfel, evaluatorul va avea în vedere faptul că există o serie de atribuții comune ale președinților judecătoriilor, tribunalelor și curților de apel, dar și atribuții distincte pentru managerii fiecărei categorii de instanțe.

Se va observa, în această manieră, că în fiecare treaptă ierarhică, managerul trebuie să concentreze abilități și caracteristici care să conducă la realizarea atribuțiilor specifice - dacă la nivelul judecătoriei, managerul trebuie să dețină mai mult abilități tehnice, la nivelul tribunalului, acesta are atribuții sporite în domeniul comunicării, iar la nivelul curților de apel, esența tuturor caracteristicilor necesare face din manager un leader.

Prin aprecierea indicatorilor menționați, evaluatorul va ajunge, practic, la evaluarea stilului de management al conducătorului evaluat, dar și a modului în care relaționează managerii pe același palier al scării organizaționale judiciare -președinte, vicepreședinte (vicepreședinți, președinți de secție - sau pe paliere diferite - președinții judecătoriilor, tribunalelor și curților de apel).

Totodată, evaluatorul va avea în vedere atribuțiile vicepreședinților de instanțe și ale președinților de secție, așa cum sunt definite de Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, precum și hotărârile adoptate de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul managementului instanțelor, cum ar fi cele de aprobare a rapoartelor Inspecției Judiciare privind modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale sau cele privind revocarea dintr-o funcție de conducere.

La nivelul simțului comun, a gândi independent, critic, înseamnă a gândi bine, a nu proceda ilogic, irațional. Gândirea critică se manifestă în capacitatea de a identifica concluzii inadecvate, necorespunzătoare; de a identifica date care pot susține o ipoteză; de a identifica informația nouă, necesară pentru a trage o concluzie; de a separa informația relevantă de cea irelevantă pentru rezolvarea unui caz; capacitatea de a învăța și a înțelege informația într-un domeniu nefamiliar; capacitatea de a analiza inferențe pe informații separate și a formula concluzii; capacitatea de a recunoaște modul în care noua informație poate schimba soluția unei probleme; capacitatea de a comunica eficient. Componentele gândirii critice sunt următoarele abilități cognitive: interpretarea, analiza, evaluarea, inferența, explicația și autoreglarea.

Propriile prejudecăți (legate de rasă, sex, religie, naționalitate, dizabilități, vârstă, orientare sexuală, statut socioeconomic sau organizațional) predispoziții, propensiuni favorabile sau nefavorabile anumitor probleme juridice, vulnerabilități pentru anumite categorii de situații etc. sunt factori interni care pot afecta negativ judecata.

În hotărâre trebuie să se nominalizeze toate probele administrate în cauză, judecătorul trebuie să le analizeze în mod echitabil, egal, să răspundă fiecărei susțineri/apărări formulate de părți.

Să existe concordanță între motivarea hotărârii și dispozitiv, precum și explicarea logico-rațională prin intermediul argumentului juridic a instituției ori principiului de drept care au fundamentat soluția pronunțată în cauză.