Caută.ro
Anexa nr. II
CRITERII GENERALE DE UTILIZARE A ADITIVILOR ALIMENTARI
la Norme
1. Aditivii alimentari pot fi aprobați numai în următoarele cazuri:
a) dacă se poate demonstra suficient necesitatea tehnologică și obiectivul nu poate fi atins prin alte mijloace utilizabile din punct de vedere economic și tehnologic,
b) dacă nu prezintă un risc pentru sănătatea consumatorului în dozele de utilizare propuse, în măsura în care dovada științifică de care se dispune poate fi analizată,
c) dacă utilizarea lor nu induce în eroare consumatorul.
2. Utilizarea aditivilor alimentari poate fi luată în considerare numai dacă se demonstrează că utilizarea propusă a aditivului comportă avantaje demonstrabile în beneficiul consumatorului, adică, trebuie făcută dovada pentru care se menționează în mod regulat cuvântul "necesitate". Utilizarea aditivilor alimentari trebuie să servească unuia sau mai multor obiective indicate la punctele (a) - (d) și numai dacă aceste obiective nu pot fi realizate prin alte mijloace utilizabile din punct de vedere economic și tehnologic și nu prezintă un risc pentru sănătatea consumatorului:
(a) să conserve calitatea nutritivă a produsului alimentar; o diminuare deliberată a calității nutritive a produsului alimentar se justifică numai dacă produsul alimentar nu constituie un element important într-un regim normal, sau dacă aditivul este necesar pentru producerea alimentelor destinate grupurilor de consumatori cu necesități nutriționale speciale
(b) să asigure ingredientele sau constituenții necesari pentru produsele alimentare fabricate, destinate grupelor de consumatori cu necesități nutriționale speciale
(c) să îmbunătățească conservarea sau stabilitatea unui aliment sau să-i îmbunătățească proprietățile organoleptice, cu condiția de a nu altera natura, substanța sau calitatea alimentului pentru a înșela consumatorul
(d) să ajute la fabricarea, prelucrarea, prepararea, tratamentul, ambalarea, transportul sau depozitarea alimentelor, cu condiția ca aditivul să nu fie folosit pentru a ascunde efectele utilizării materiilor prime defectuoase sau a metodelor indezirabile (inclusiv neigienice) pe parcursul oricăreia din aceste activități.
3. Pentru a determina posibilele efecte nocive ale unui aditiv alimentar sau a derivatelor din acesta, aditivul trebuie supus testării și evaluării toxicologice corespunzătoare. Evaluarea trebuie să ia în considerare, de exemplu, efectul cumulativ, sinergic sau de potențare în funcție de utilizarea acestuia precum și de fenomenul de intoleranță umană la substanțele străine organismului.
4. Toți aditivii alimentari trebuie ținuți sub observație permanentă și trebuie reevaluați de câte ori este nevoie în lumina condițiilor de utilizare schimbătoare și a noilor informații științifice.
5. Aditivii alimentari trebuie să fie întotdeauna în conformitate cu criteriile de puritate aprobate.
6. Aprobarea aditivilor alimentari trebuie:
(a) să specifice produsele alimentare la care acești aditivi pot fi adăugați și condițiile în care trebuie adăugați
(b) să limiteze doza minimă necesară pentru realizarea efectului dorit
(c) să țină cont de toată doza zilnică admisibilă sau administrată ca echivalent, stabilită pentru aditivul alimentar, și de aportul cotidian probabil al acestui aditiv din toate produsele alimentare. În cazul în care aditivul trebuie utilizat în alimente consumate de grupe speciale de consumatori, trebuie să se țină cont de doza zilnică posibilă a acestui aditiv alimentar pentru acest tip de consumatori.