Durata protecției temporare
(1) Fără a se aduce atingere prevederile art. 132, durata protecției temporare este de un an. În cazul în care aceasta nu încetează în sensul art. 132 lit. b), protecția temporară poate fi prelungită automat cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an.
(2) Acolo unde motivele de protecție temporară persistă, Guvernul României, la propunerea Oficiului Român pentru Imigrări, poate trimite Comisiei Europene o propunere adresată Consiliului Uniunii Europene de a extinde protecția temporară până la un an.
Acordarea protecției temporare
(1) Existența unui flux masiv de persoane strămutate este stabilită printr-o decizie a Consiliului Uniunii Europene.
(2) România poate propune Consiliului Uniunii Europene emiterea unei decizii prin care să se constate existența unui flux masiv de persoane strămutate. Propunerea va cuprinde o descriere a grupurilor specifice de persoane cărora li se va aplica protecția temporară, data la care protecția temporară intră în vigoare și o estimare a scalei de mișcări ale persoanelor strămutate.
(3) Străinii cărora li s-a acordat protecție temporară vor beneficia de această formă de protecție de la data prevăzută în decizia Consiliului Uniunii Europene.
(4) În situația în care se acordă protecție temporară prin decizia Consiliului Uniunii Europene, Guvernul României, la propunerea Oficiului Român pentru Imigrări, emite o hotărâre în care vor fi prevăzute condițiile concrete de asigurare a protecției temporare a persoanelor strămutate pe teritoriul statului român, precum și sursa de finanțare a cheltuielilor determinate de asigurarea protecției temporare.
Drepturile beneficiarilor protecției temporare
(1) Pe toată durata protecției temporare beneficiarii acestei forme de protecție se bucură de următoarele drepturi:
a) de a li se elibera un document prin care li se acordă permisiunea de a rămâne pe teritoriul României;
b) de a fi informați, în scris, într-o limbă pe care se presupune că o înțeleg, cu privire la prevederile referitoare la protecția temporară;
c) de a fi angajați în muncă de persoane fizice sau juridice, de a desfășura activități independente, respectând regulile aplicabile profesiei, precum și activități precum oportunități educative pentru adulți, pregătire vocațională și experiență practică de lucru, în condițiile legii;
d) de a beneficia, la cerere, de asistența necesară pentru întreținere, în situația în care nu dispun de mijloacele materiale necesare;
e) dreptul de a primi gratuit asistență medicală primară și tratament corespunzător, asistență medicală spitalicească de urgență, precum și asistență medicală și tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viața în pericol iminent, prin sistemul național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat. Aceste servicii se asigură, după caz, prin serviciul medical al centrelor de cazare sau/și prin alte unități sanitare acreditate și autorizate conform legii;
f) dreptul beneficiarilor protecției temporare cu nevoi speciale de a primi o asistență medicală adecvată;
g) dreptul de a avea acces la sistemul de învățământ de stat în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români, în cazul beneficiarilor protecției temporare care nu au împlinit vârsta de 18 ani.
(2) Sumele acordate pentru hrană, cazare, asistență medicală, drepturile prevăzute la alin. (1) lit. f), precum și alte cheltuieli sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, care va fi emisă în condițiile art. 131 alin. (4), și asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, și/sau din fondurile Uniunii Europene.
Notă Potrivit articolului XVI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 20 din 7 martie 2022 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 231 din 08 martie 2022, prin derogare de la prevederile art. 133 alin. (2) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare, cheltuielile reprezentând drepturi de hrană, cazare, asistență medicală, asistență medicală adecvată pentru beneficiarii protecției temporare cu nevoi speciale, precum și alte cheltuieli, pentru cetățenii străini sau apatrizi aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România, se finanțează potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina.
(3) Acolo unde este necesar, persoanele care urmează a fi admise pe teritoriul României în scopul protecției temporare vor beneficia de orice facilitate pentru obținerea vizei necesare, inclusiv viza de tranzit. În acest sens Oficiul Român pentru Imigrări va solicita Ministerului Afacerilor Externe eliberarea vizei de intrare în cel mai scurt timp, datorită urgenței situației. Viza trebuie să fie gratuită sau costul ei trebuie redus la minim.
(4) În situația prevăzută la alin. (1) lit. c), din motive de politică a pieței de muncă, se poate acorda prioritate cetățenilor Uniunii Europene și cetățenilor statelor obligate prin Acordul privind Spațiul Economic European și, de asemenea, cetățenilor statelor terțe cu ședere legală, care primesc ajutor de șomaj.
(1) În sensul prezentului articol, în cazurile în care familiile erau deja formate în țara de origine și au fost separate datorită circumstanțelor din timpul fluxului masiv, următoarele persoane vor fi considerate membri ai familiei beneficiarului protecției temporare:
b) minorul necăsătorit al beneficiarului sau al soțului/soției sale, fără a face distincție dacă este născut din căsătorie sau în afară căsătoriei ori adoptat.
(2) În cazurile în care membrii familiei separate se bucură de protecție temporară în state membre diferite, membrii familiei vor fi reunificați, cu luarea în considerare a dorinței acestora.
(3) Atunci când unul sau unii dintre membrii de familie ai beneficiarului protecției temporare nu sunt încă în România, reunificarea familiei se va realiza dacă se constată că aceștia au nevoie de protecție și nu se află în unul dintre cazurile prevăzute la art. 141.
(4) În vederea stabilirii statului în care va avea loc reunificarea familiei, Oficiul Român pentru Imigrări cooperează cu instituțiile similare din statele membre responsabile.
(5) În cazul în care reunificarea familiei se realizează în România, membrilor de familie ai beneficiarului protecției temporare li se eliberează documente prin care li se acordă permisiunea de a rămâne pe teritoriul României.
(6) În cazul în care reunificarea familiei nu se realizează în România, la data efectuării transferului membrilor familiei pe teritoriul statului membru în scopul reunificării, sunt retrase documentele eliberate potrivit art. 133 alin. (1) lit. a) și încetează obligațiile statului român față de persoanele în cauză în ceea ce privește protecția temporară.
(7) În vederea aplicării prevederilor prezentului articol, Oficiul Român pentru Imigrări poate coopera cu organizațiile internaționale în cauză.
(8) Oficiul Român pentru Imigrări, la cererea instituțiilor similare din alte state membre, furnizează informații referitoare la un beneficiar al protecției temporare, în cazul în care informațiile sunt necesare pentru aplicarea dispozițiilor prezentului articol.
Minorii neînsoțiți, beneficiari ai protecției temporare
(1) În cazul minorilor neînsoțiți care se bucură de protecție temporară, Oficiul Român pentru Imigrări va solicita autorităților competente numirea unui reprezentant legal în cel mai scurt timp.
(2) Pe perioada protecției temporare minorul neînsoțit poate fi cazat:
c) în centre de primire cu facilități speciale pentru minori sau în alte forme de cazare potrivite pentru minori;
d) cu persoana care a avut grija de copil când a părăsit țara de origine.
(3) În vederea aplicării dispozițiilor alin. (2) este necesar acordul persoanei adulte sau al persoanelor în cauză. Opinia minorului este luată în considerare, în funcție de vârstă și de maturitatea acestuia.
(1) Beneficiarii protecției temporare pot depune o cerere de azil în orice moment.
(2) Examinarea oricărei cereri de azil nesoluționate înainte de expirarea duratei protecției temporare va fi terminată la încetarea acelei perioade.
(3) Protecția temporară nu se acorda concomitent cu statutul de solicitant de azil în timp ce solicitările sunt sub examinare.
(4) În cazul în care, în urma soluționării cererii de azil, nu se acorda statutul de refugiat și nici protecție subsidiara unei persoane eligibile pentru acordarea protecției temporare, aceasta va beneficia sau, după caz, va continua să beneficieze de protecția temporară până la expirarea perioadei pentru care a fost acordată aceasta forma de protecție.
(5) Prevederile alin. (4) se aplica fără a se aduce atingere dispozițiilor art. 141.
(1) Persoanele care beneficiază sau care au beneficiat de protecție temporară și care solicita returnarea sunt sprijinite în acest sens de autoritățile statului român. Returnarea acestor persoane se realizează în condiții care să respecte demnitatea umană. Persoanele care solicită returnarea sunt informate cu privire la consecințele acestei solicitări.
(2) Atât timp cât durata protecției temporare nu a expirat și pe baza circumstanțelor care persistă în țara de origine, beneficiarii protecției temporare care și-au exercitat dreptul la repatriere voluntară pot solicita reprimirea pe teritoriul României. În cazul în care aceste solicitări sunt admise, persoanele care sunt reprimite în România vor beneficia de protecție temporară până la expirarea perioadei pentru care le-a fost acordată forma de protecție.
Transferul beneficiarilor protecției temporare
(1) Pe durata protecției temporare România cooperează în vederea realizării transferului beneficiarilor protecției temporare în România sau în alt stat, potrivit prevederilor prezentei legi. Transferul beneficiarilor protecției temporare se va efectua numai în cazul în care există consimțământul persoanelor în cauză.
(2) România comunica cererile de transfer către alte state membre și notifică Comisia Europeană și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR).
(3) În cazul cererilor de transfer adresate României de alte state membre, statul român informează statul membru solicitant despre capacitatea de a primi astfel de transferuri.
(4) Oficiul Român pentru Imigrări, la cererea instituțiilor similare din alte state membre, furnizează informații referitoare la un beneficiar al protecției temporare, în cazul în care informațiile sunt necesare pentru aplicarea dispozițiilor prezentului articol.
(5) La data efectuării transferului unui beneficiar al protecției temporare către un alt stat membru sunt retrase documentele eliberate potrivit art. 133 alin. (1) lit. a) și încetează obligațiile statului român față de persoanele în cauză în ceea ce privește protecția temporară.
(6) În cazul în care un beneficiar al protecției temporare este transferat pe teritoriul României în scopul reunificării familiei, statul român va acorda protecție temporară persoanei în cauză.
(7) În vederea efectuării transferului prevăzut la alin. (5), Oficiul Român pentru Imigrări emite beneficiarului protecției temporare un document, în conformitate cu reglementările comunitare.
(1) Străinii care au fost excluși de la acordarea protecției temporare sau a reunificării familiei pot face plângere împotriva hotărârii de respingere emise de Oficiul Român pentru Imigrări.
(2) Hotărârea prevăzută la alin. (1) se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directă de către reprezentanții Oficiului Român pentru Imigrări sau prin trimitere poștală la ultima reședință declarată a acestuia.
(3) Termenul de depunere a plângerii este de 10 zile de la comunicarea hotărârii.
(4) Plângerea se soluționează de judecătoria în a cărei raza teritorială se află structura competentă a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea.
(5) Instanța de judecată se pronunță printr-o hotărâre motivată în termen de 30 de zile.
(6) Hotărârea prevăzută la alin. (5) este irevocabilă.
(7) Pe durata soluționării plângerii străinii au permisiunea de a rămâne pe teritoriul României.