Anexa 2

───────

(Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 759/2006)

──────────────────────────────────────────────────

FIȘA TEHNICA

pentru măsura 2.1

"Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale"

1. MOTIVATIE

Infrastructura rurală este foarte redusă și prezintă disparitati foarte mari. În majoritatea spațiului rural se remarca următoarele:

- drumuri locale nemodernizate sau lipsa drumurilor locale, stare de lucruri ce are un impact negativ asupra accesului direct la rețeaua rutiera sau la cea de cale ferată, precum și la drumurile care imbunatatesc circulația în zonele rurale și/sau deservesc accesul la exploatatiile agricole;

- rețeaua de alimentare cu apa în sistem canalizat este insuficienta;

- rețelele de canalizare și stațiile de tratare a apelor reziduale sunt încă inexistente;

- în majoritatea comunelor lipsește canalizarea, iar stații de epurare nu exista, apele uzate fiind de regula deversate în apele curgătoare care traverseaza satele sau sunt imprastiate pe camp;

- inundatiile au afectat deseori România și în prezent exista tendinta de amplificare a acestui fenomen și de creștere a frecvenței în ultimii 10 ani. Între 1992 și 2001 au existat inundații aproape în fiecare an, în anumite zone ale tarii cu pierderi semnificative materiale și umane. Riscul major al dezastrelor este datorat, pe de o parte, prezentei unor maluri neprotejate și, pe de altă parte, existenței unor utilități și servicii deteriorate de protecție împotriva inundațiilor.

În anul 2005 în România au avut loc cele mai severe inundații din ultimii 20 de ani, care au afectat toate județele. Perioadele în care s-au produs acestea au fost 10-30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie și 11-17 iunie, 14-25 august, 19-25 septembrie 2005 și trebuie subliniat faptul ca au existat numeroase cazuri de localități afectate de inundații de mai multe ori.

Datorită precipitatiilor deosebit de abundente ce au căzut în perioada aprilie-septembrie 2005, debitele multor râuri au înregistrat cresteri, depasind cotele de inundație, afectand toate județele tarii. În 30 de județe a fost inundata o suprafața agricolă de peste 646.793 ha.

În tabelul de mai jos este prezentat un rezumat al pagubelor produse:

Estimarea pagubelor datorate inundațiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 se situeaza la 5.975 milioane lei (1,6 miliarde euro), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003).

Având în vedere condițiile meteo din anul 2005, care au afectat infrastructura de drumuri și cai ferate, rețeaua de alimentare cu apa potabilă și de canalizare, precum și infrastructura de îmbunătățiri funciare, pentru a sprijini activitatea economică din zonele rurale inundate și pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art. 16 secțiunea A din MAFA, autoritățile române au decis ca lista localităților (satele) afectate de inundații în perioada aprilie-septembrie 2005 și gradul lor de afectare să fie aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.512/2005.

Pentru determinarea gradului fizic de afectare au fost întocmite o fișa de evaluare pentru fiecare localitate (sat) și modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele elemente: locuințe (15 puncte), anexe gospodărești (10 puncte), infrastructura rurală (35 de puncte), suprafața agricolă și forestieră (20 de puncte), obiective socioeconomice (10 puncte), infrastructura forestieră și de protecție împotriva inundațiilor (10 puncte).

Din datele existente au rezultat ca au fost afectate 3.755 de sate din 1.277 de comune, acoperind toate județele tarii, cu gradul de afectare după cum urmează:

Pentru a explica datele prezentate în tabelul de mai sus și ca rezultat al analizei fișelor de evaluare pentru fiecare localitate se constată că în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, cu influente substanțiale negative asupra desfășurării activității economice și nivelului de trai al locuitorilor din zona respectiva.

În situația unui grad de afectare cuprins între 10 și 30%, au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influențează negativ desfășurarea activității economice și nivelul de trai al locuitorilor din zona respectiva.

În situația unui grad de afectare cuprins între 5 și 10%, au fost înregistrate pagube doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, în special infrastructura rurală.

Pentru refacerea infrastructurii tehnico-edilitare afectate de inundații în anul 2005, se vor depune proiecte numai pentru satele cu un grad de afectare mai mare de 5% (cap. VIII din PNADR, anexa nr. 75).

Cea mai mare parte a inundațiilor produse în acest an sunt în zonele de risc la inundații și în zonele cu risc la alunecări de teren. Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a V-a - zone de risc natural cuprinde în anexele nr. 5 și 7 unitățile administrativ-teritoriale care prezintă risc la inundații și, respectiv, la alunecări de teren.

Lucrările de protecție împotriva inundațiilor cuprind 1.181 km de diguri la Dunăre, la care se adauga 1.089 km de diguri pe râurile interioare și 114 baraje și apara o suprafața totală de 1.011.810 ha, pe care s-a dezvoltat o agricultura stabilă, centre de producție, construcții agricole, cai de comunicații și rețele de transport al energiei electrice.

România a încheiat acorduri de management al apelor cu toți vecinii săi. În cadrul acestor acorduri bilaterale una dintre cele mai importante prevederi se referă la cooperarea privind controlul inundațiilor. În conformitate cu prevederile acestor acorduri toate lucrările realizate în cadrul unei tari care pot afecta și apele unei alte tari trebuie să fie agreate de cele doua părți.

Mai mult decât atât, cooperarea în regiunea noastră referitoare la controlul inundațiilor a fost dezvoltata și anterior în cadrul inițiativei Tisa.

Comisia Internationala pentru Protecția Fluviului Dunarea (CIPFD) este implicata în activitatea Forumului Tisa, pe care îl va asista în dezvoltarea strategiei de protecție împotriva inundațiilor, care urmează să fie elaborata în conformitate cu bunele practici ale UE, utilizând Planul de acțiuni pentru protecția împotriva inundațiilor în bazinul Dunării, elaborat în 2004, și prin încorporarea evaluării impactului inundațiilor.

România va continua sa coopereze în cadrul CIPFD pentru implementarea Planului de acțiuni pentru protecția împotriva inundațiilor în bazinul Dunării. În elaborarea viitoarei noastre strategii pe termen mediu și lung privind protecția împotriva inundațiilor se va tine cont de liniile directoare prevăzute de Directiva cu privire la inundații a CE.

Strategia pe termen mediu și lung privind protecția împotriva inundațiilor va fi elaborata cu sprijinul Comisiei Europene în cadrul unui Proiect PHARE.

În acest sens se propune în cadrul acestei măsuri o noua submasura, care se referă tot la lucrări de natura celor de infrastructura, dar destinate prevenirii și protecției împotriva inundațiilor. Proiectele care se propun spre finanțare în cadrul acestei submasuri sunt cele amplasate în zonele inundate în acest an și în anii anteriori și, de asemenea, în zonele aprobate prin Legea nr. 575/2001 ca zone de risc natural la inundații și, respectiv, alunecări de teren.

Prioritățile noii submasuri sunt:

1. restaurarea în regim de urgenta a lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor (diguri, maluri);

2. construirea și/sau reabilitarea infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor din zonele cu risc natural, conform Legii nr. 575/2001 - anexele 5 și 7.

Prioritățile menționate mai sus se regăsesc și în Strategia naționala de management al riscului pentru inundații - partea privind atribuțiile și responsabilitățile Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

- identificarea zonelor de risc natural;

- menținerea în stare de funcționare a infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor;

- amenajări pentru prevenirea inundațiilor și a alunecarilor de teren.

Strategia naționala de management al riscului la inundații pe termen scurt a fost elaborata de un grup de lucru interministerial, care a fost condus de Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor. În aceasta strategie au fost prevăzute măsuri și acțiuni imediate care trebuie să fie întreprinse, cele mai importante fiind cele de reparare a digurilor și cele referitoare la lucrările de apărare împotriva inundațiilor.

În decursul anilor și în special în ultima perioadă (1995-2005) s-au produs o serie de modificări ale malurilor Dunării și au apărut zone afectate periculos de eroziune, care pot cauza deteriorarea digurilor și inundarea zonelor protejate.

Zonele cu risc ridicat la inundații sunt situate în Lunca Dunării, Campia de Vest - Banat (județul Timiș), insulele indiguite ale Dunării - Insula Mare a Brailei (județul Brăila), Insula Ialomitei (județele Ialomita și Calarasi), pe râurile interioare, precum și la nivelul suprafețelor aparate cu baraje de atenuare a viiturilor. Toate acestea au fost deosebit de afectate de precipitatiile excepționale din anul 2005.

Sunt identificate 14 zone de risc cu eroziuni de mal active la Dunăre ce periclitează siguranța în exploatare a digurilor de apărare împotriva inundațiilor și 21 de baraje de atenuare a viiturilor, afectate de fenomenele meteorologice periculoase din lunile aprilie-septembrie 2005.

Zonele de risc cu eroziuni active de mal la Dunăre au fost clasificate în funcție de intensitatea fenomenului de eroziune (lățimea zonei dig-mal erodata într-o anumită perioada de timp). Aceste zone au un grad sporit de vulnerabilitate la debitele în exces ale Dunării.

Intensitatea fenomenelor de eroziune de mal este determinata de acțiunea repetată a valurilor ca urmare a traficului naval intens din zona și a acțiunii eoliene în zonele fără plantații silvice de protecție.

Volumele excepționale de apa tranzitate pe vai torentiale, în anumite perioade ale anului, vor fi stocate în spatele barajelor.

Situația zonelor cu risc ridicat la eroziunile active de mal la Dunăre și pe râurile interioare ce periclitează siguranța în exploatare a digurilor de apărare se prezintă astfel:

- zona Cerbu (Dunăre/braț Borcea) km 46+900 - km 45+800;

- zona Baital km 305+800 - km 307+800 (Dunăre/ braț Borcea);

- zona Bentu (Dunăre/braț Borcea) km 35+000 - km 32+000;

- zona Facaieni km 19+915 (Dunăre/braț Borcea);

- zona Bordusani km 28+050 - km 27+950 (Dunăre/ braț Borcea);

- zona Luciu Giurgeni km 232+450 - km 233+450 (Dunăre/braț Borcea);

- zona Ciobanu km 84+000 - km 83+300 (Dunăre/ braț Borcea);

- zona Oltenita Surlari Dorobantu km 426+000 - km 422+000 (Dunăre aval de municipiul Oltenita);

- zona Salcia Gradina km 70+000 - km 68+000 (Dunăre/braț Macin);

- zona digurilor pe râurile interioare Bretcu, Ojdula, Capalna și Martanus.

Din barajele de atenuare a viiturilor, afectate de viiturile din anul 2005, doua sunt afectate substanțial și sunt propuse a fi reabilitate prin programul SAPARD - măsura 2.1:

- complex hidrotehnic Acumularea Somuz I;

- complex hidrotehnic Acumularea Grănicești.

Pentru celelalte baraje Administrația Naționala a Imbunatatirilor Funciare a intervenit cu lucrări de întreținere și reparații.

Programul SAPARD, prin măsura de infrastructura rurală, este complementar Programului pentru normalizarea vieții la sate, care este implementat de Guvernul României prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate și alimentarea cu apa a satelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997 privind contractarea și garantarea de către Guvern a unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apa a satelor, asigurarea cu locuințe sociale, refacerea și dezvoltarea infrastructurii în intravilanul localităților rurale, cu modificările ulterioare.

Prin programul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au fost finanțate proiectele de imbunatatire a infrastructurii rurale în perioada 1997-2000, în majoritate cu fonduri de la bugetul de stat ce reprezintă sprijinul acordat de către statul român pentru dotarea satelor și comunelor cu lucrări de infrastructura rutiera și edilitara. Programul a cuprins proiecte de interes major pentru activitățile locale în limita a 30% din lucrările inventariate ca fiind necesare.

Programul finanțat prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997, cu modificările ulterioare, a fost creat în scopul sprijinirii și urgentarii realizării programului aplicat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Acesta prevede garantarea de către Guvernul României a unui credit extern de 340 milioane USD, din care 280 milioane USD sunt destinate realizării subprogramului de alimentare cu apa a satelor.

De asemenea, Programul SAPARD este în strânsă complementaritate la nivel național cu programele PHARE și Programul ISPA, care vizează proiecte de alimentare cu apa, canalizare, epurare și gropi ecologice, exclusiv pentru mediul urban (orașe cu o populație mai mare de 300.000 de locuitori). Programul se desfășoară pe o perioadă de 7 ani, între 2000 și 2006.

Un alt program ce va veni în sprijinul dezvoltării infrastructurii rurale este cel al Băncii Mondiale începând cu anul 2001. Acest program prevede sprijin financiar pentru proiectele de alimentare cu apa a localităților din mediul rural.

Prin Programul SAPARD se vor finanta atât modernizări, cat și construcții de drumuri de interes local, conform Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 82/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care cuprinde:

- drumurile rurale care asigura legătură dintre:

- reședința de comuna și satele componente;

- orașe și satele care le aparțin (de la sat la oraș);

- drumuri de legătură care asigura accesul satelor la drumurile județene/naționale și rețeaua de cai ferate;

- sate (de la sat la sat);

- drumurile dintre proprietăți sunt drumuri cu caracter public prevăzute în Planul general de urbanism și sunt drumuri definitive. Drumurile pentru exploatatia agricolă sunt drumuri pe perioada campaniei agricole și nu pot fi finanțate prin Programul SAPARD;

- străzi - drumuri publice în interiorul localităților, indiferent de denumire (strada, bulevard, cale, chei, splai, sosea, fundatura, ulita etc.).

Toate aceste programe vor fi în strânsă complementaritate, urmărindu-se ca prin derularea lor să se realizeze la nivel național o dezvoltare integrată.

2. OBIECTIVE

Obiective generale

- Îmbunătățirea situației existente a infrastructurii din cadrul spațiului rural, îmbunătățirea atât a condițiilor de viața, cat și a standardelor de muncă și menținerea populației în spațiul rural

- Asigurarea refacerii și conservării infrastructurii de prevenire și de protecție împotriva inundațiilor.

Obiective specifice

- Ameliorarea accesului la rețeaua de drumuri comunale, județene, naționale, cai ferate, precum și la exploatatiile agricole, obiective turistice de importanța naționala sau alte obiective economice

- Sprijinirea activităților economice, comerciale și turistice prin dezvoltarea unei infrastructuri minimale

- Ameliorarea în conformitate cu standardele în vigoare a condițiilor igienico-sanitare ale locuitorilor și a activităților productive desfășurate

- Ameliorarea calității mediului și diminuarea surselor de poluare

- Asigurarea prevenirii și protecției împotriva inundațiilor

Obiective operationale

- Construirea și modernizarea drumurilor de interes local și a podurilor

- Construirea și modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apa potabilă

- Construirea sistemelor de canalizare a apei și investiții referitoare la stațiile de epurare a apei

- Reabilitarea digurilor existente de apărare împotriva inundațiilor

- Reabilitarea și consolidarea lucrărilor de stabilizare a terenurilor și prevenirea inundațiilor

3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI

Aceasta măsura permite dezvoltarea unor măsuri și acțiuni integrate și durabile, care creează premise reale pentru realizarea celorlalte direcții ale Programului SAPARD (diversificarea activităților economice, prelucrarea și comercializarea produselor agricole, investiții în exploatatiile agricole), deoarece de cele mai multe ori existenta unei infrastructuri minimale este o preconditie a reusitei proiectelor prevăzute în cadrul celorlalte măsuri.

4. CÂMPUL DE ACȚIUNE AL MĂSURII

Pentru a atinge obiectivele propuse vor fi susținute următoarele submasuri ce vor putea dezvolta în cadrul lor anumite tipuri de proiecte:

1. Infrastructura tehnico-edilitara

Drumuri în zonele rurale

În cadrul acestei submasuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte:

- construirea de drumuri de interes local noi și modernizarea drumurilor de interes local existente, cu prioritate pentru cele care facilitează accesul la drumurile județene și naționale și la rețeaua de cai ferate, inclusiv alte lucrări necesare care fac parte integrantă din drum, în conformitate cu stipularile Ordonanței Guvernului nr. 43/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

La aceste tipuri de proiecte se adauga construirea de rețele exterioare pentru conectarea la utilități a investiției (energie electrica, telecomunicații).

Alimentarea cu apa în sistem centralizat în zonele rurale

În cadrul acestei submasuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte:

- construirea unor lucrări noi de alimentare cu apa și extinderea și/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: captare, aductiune, statie de tratare, rezervor de inmagazinare, stații de pompare, rețea de distribuție.

La aceste tipuri de proiecte se adauga construirea de rețele exterioare pentru conectarea la utilități a investiției (energie electrica, drum de acces, telecomunicații, apa, canal).

Canalizari în sistem centralizat în zonele rurale

În cadrul acestei submasuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte:

- construirea unor lucrări noi de canalizare, extinderea și/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: rețea de canale colectoare ale apelor uzate menajere, statie de epurare, statie de pompare și canale de evacuare a apelor epurate (tratate în stații de epurare).

La aceste tipuri de proiecte se adauga construirea de rețele exterioare pentru conectarea la utilități a investiției (energie electrica, drum de acces, telecomunicații, apa, canal).

2. Infrastructura de prevenire și de protecție împotriva inundațiilor

În cadrul acestei măsuri proiectele vor cuprinde următoarele categorii de lucrări:

- reabilitarea și consolidarea malurilor și digurilor din

zonele afectate de inundații și din cele cu risc la inundații; lucrările au în vedere consolidarea digurilor de apărare a incintelor indiguite atât la Dunăre, cat și pe râurile interioare și, de asemenea, combaterea eroziunilor de mal în zona conductelor de aspiratie și/sau refulare ale statiilor de pompare amplasate la Dunăre;

- menținerea capacității de evacuare a apelor în exces din incintele indiguite, prin rețeaua de canale;

- reabilitarea unor construcții hidrotehnice din zonele afectate de inundații și din cele cu risc la inundații; lucrările au în vedere reabilitarea unor baraje cu rol de atenuare a viiturilor și de protecție a localităților și terenurilor agricole din zona respectiva. De asemenea, se au în vedere consolidarea și reabilitarea supratraversarii (estacada) unei conducte de alimentare cu apa de irigații, afectată de eroziunile din albie ca urmare a viiturilor produse în perioada 2002-2005;

- plantații forestiere, constituite în zone de protecție și consolidare, cu speciile prezentate în anexa nr. 2;

- regularizarea scurgerilor pe versanți;

- stabilizarea terenurilor cu alunecări;

- eliminarea excesului de umiditate prin realizarea unor canale de coasta de colectare a precipitatiilor și conducerea acestora în emisarii naturali;

- amenajarea vailor și ravenelor prin realizarea unor construcții hidrotehnice adecvate.

5. CRITERII DE ELIGIBILITATE

Generale

- Trebuie să se demonstreze utilitatea tehnica și funcțională a proiectelor prin memoriu justificativ și studiu de fezabilitate.

- La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementărilor naționale în vigoare, precum și legislației și standardelor naționale conforme cu legislația Uniunii Europene; aceste materiale trebuie să fie în concordanta cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare, și, respectiv, ale Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare.

- Proiectul trebuie să se încadreze în prioritățile propuse prin PUG - Planul de urbanism general și planurile de amenajare a teritoriului.

- Regimul juridic al terenului pe care se executa lucrarea trebuie să fie inclus în proprietate publică.

Specifice

1. Infrastructura tehnico-edilitara

- Beneficiarul proiectului se angajează sa elaboreze studiul tehnic în cel mult 6 luni de la aprobarea proiectului.

- Hotărârea consiliului comunei beneficiare privind necesitatea investiției

- Hotărârea consiliului local de a suporta cheltuielile de întreținere

Pentru submasura Drumuri în zonele rurale

- Proiectele realizate în cadrul acestei submasuri sa nu permită construirea drumurilor de pământ.

- Proiectele trebuie să-și demonstreze compatibilitatea cu reglementările naționale privind mediul, precum și cu legislația europeană în domeniul mediului, prin prezentarea acordului de mediu, precum și a studiului de impact pentru investiția propusă, folosind standarde și proceduri conforme cu cele din legislația Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/CE , amendata și completată de Directiva 97/11/CE .

- Proiectele propuse trebuie să respecte prevederile Ordonanței Guvernului nr. 43/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale normelor tehnice privind proiectarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, întreținerea, repararea, administrarea și exploatarea drumurilor publice în vigoare.

- Proiectele trebuie să includă amenajarea, prin imbracaminti adecvate, a intrărilor drumurilor de exploatare din pământ.

- Proiectele trebuie să propună drumuri publice cu un profil transversal și o structura a sistemului rutier, corespunzător categoriei functionale și clasei tehnice respective.

- Proiectele care propun drumuri pietruite trebuie să prevadă ca după aplicarea stratului de piatra operațiunile de impermeabilizare să fie realizate în conformitate cu legislația naționala.

- Proiectele trebuie să prevadă ca realizarea colectării apelor provenite din precipitatii se va face prin rigole, santuri și podețe de descărcare.

Pentru submasura Alimentare cu apa în sistem centralizat în zonele rurale:

- Prezentarea studiilor hidrologice sau hidrogeologice care să confirme existenta sursei de apa în cantitate suficienta pentru investiții noi și extindere, iar pentru modernizări existenta sursei de apa se justifica numai prin memoriu justificativ.

- Proiectele trebuie să-și demonstreze compatibilitatea cu reglementările naționale privind mediul, precum și cu legislația europeană în domeniul mediului, prin prezentarea acordului de mediu, precum și a studiului de impact pentru investiția propusă, folosind standarde și proceduri conforme cu legislația Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/CE , amendata și completată de Directiva 97/11/CE .

- Inmagazinarea apei potabile se va face numai în rezervoare închise.

- Pomparea în rețeaua publică a apei din fantanile existente în vatra satului sa nu fie permisă fără a fi trecută prin statia de tratare.

- Sa se folosească numai aductiuni închise.

- Pentru toate tipurile de captare (subterana, izvoare, de suprafața) să fie instituite în mod obligatoriu zonele de protecție sanitară, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologica.

- Populația deservita să fie de minimum 500 de locuitori.

Pentru submasura Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale:

- Sunt permise numai proiectele care rezolva evacuarea substanțelor reținute în rețeaua de canalizare și/sau evacuarea namolului rezultat din stațiile de tratare a apei.

- Proiectele trebuie să-și demonstreze compatibilitatea cu reglementările naționale privind mediul, precum și cu legislația europeană în domeniul mediului, prin prezentarea acordului de mediu, precum și a studiului de impact pentru investiția propusă, folosind standarde și proceduri conforme cu legislația Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/CE , amendata și completată de Directiva 97/11/CE .

- Populația deservita: minimum 500 de locuitori.

2. Infrastructura de prevenire și de protecție împotriva inundațiilor

- Sa fie respectate prevederile și standardele legale privind studiul de impact asupra mediului.

- Sa existe proiectul tehnic.

Investițiile eligibile sunt:

- toate investițiile prevăzute la pct. 4 "Câmpul de acțiune al măsurii";

- achiziții de mijloace informatice și software pentru monitorizarea proceselor de exploatare și controlul calității acestora;

- acea parte din costuri, cum ar fi plata arhitectilor, inginerilor și a consultantilor, taxe legale, studii de fezabilitate, achiziții de patente și licențe, costuri ce privesc pregătirea și implementarea unui proiect, direct legate de măsura, care să nu depășească 12% din costul total eligibil al proiectului.

Instalațiile și echipamentele trebuie să fie noi și trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din țările candidate [conform pct. 8, art. 14 paragraful 2.6 din secțiunea F din MAFA] și în conformitate cu normele Uniunii Europene, inclusiv normele referitoare la tratarea, reciclarea și eliminarea produsilor reziduali și a deșeurilor toxice.

Investițiile eligibile sunt specificate mai sus, precum și în ordinul pentru implementarea măsurii.

Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru sprijin dacă ele întrunesc cerințele stipulate în art. 4 secțiunea B din MAFA.

Numai cheltuielile plătite de Agenție de la data deciziei Comisiei de a conferi dreptul de management financiar Agenției pentru această măsură sau de la data (datele) specificată(e) vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar.

Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate serviciile, mașinile și achizițiile trebuie să fie originare din Uniunea Europeană sau din țările menționate la art. 14 pct. 2.7 secțiunea A din MAFA; în aceste condiții, beneficiarul final trebuie să fie capabil sa confirme proveniență inputurilor prin contracte de lucrări sau servicii, utilizând orice mijloace de evidenta admisibile.

Nu sunt eligibile:

- ansamblul cheltuielilor prevăzute la art. 4 "Eligibilitatea cheltuielilor" paragraful 2 din secțiunea B "Managementul, monitorizarea și evaluarea Programului" din anexa la MAFA, la care se adauga:

- achiziționarea de mijloace de transport.

6. CRITERII DE SELECȚIE

Proiectele vor fi selecționate în funcție de următoarele criterii:

1. Infrastructura tehnico-edilitara

Generale

Specifice

Pentru submasura Drumuri în zonele rurale

Pentru submasura Alimentare cu apa în sistem centralizat în zonele rurale

Pentru submasura Canalizare în zonele rurale

NOTĂ:

Criteriile de selecție nu se aplică în cazul potențialilor beneficiari care îndeplinesc condițiile de accesare a art. 16 secțiunea A din MAFA.

7. BENEFICIARI

1. Infrastructura tehnico-edilitara

Consiliile locale comunale

Asociații cu statut juridic între consiliile locale comunale

Beneficiarii publici se vor angaja sa realizeze lucrările în conformitate cu MAFA.

2. Infrastructura de prevenire și de protecție împotriva inundațiilor

Administrația Naționala a Imbunatatirilor Funciare

8. LEGISLAȚIA NAȚIONALA ÎN VIGOARE

Lista actelor normative în vigoare referitoare la măsura și submasurile în cauza este prezentată în capitolul "Anexe legislație" din Planul național pentru agricultura și dezvoltare rurală (PNADR).

9. DISPOZIȚII FINANCIARE

Proiectele publice sunt proiecte de infrastructura care nu generează venituri substanțiale, în consecința, aportul dat fiind de 100% din costul eligibil total. Proiectele de infrastructura care nu sunt de natura sa genereze venituri substanțiale sunt acele proiecte la care valoarea neta curenta a fluxului veniturilor viitoare, mai puțin costurile de exploatare, are ca rezultat o valoare mai mica de 25% din costul total al investiției respective. Costurile de exploatare sunt costuri survenite pentru funcționarea investiției, inclusiv costurile de întreținere, dar excluzând amortizarea sau costurile de capital. Pentru aceste proiecte contribuția publică este de 100% din costul total eligibil.

În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanțate proiecte pentru infrastructura tehnico-edilitara a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 100.000 de euro și 1.000.000 de euro.

Un beneficiar poate primi ajutor pe perioada derulării programului SAPARD de maximum doua ori, în limita sumei maxime eligibile a măsurii, fără a lua în considerare proiectele afectate de inundații în perioada aprilie- septembrie 2005.

Prioritizarea proiectelor de infrastructura tehnico-edilitara:

1. se vor selecta și contracta proiectele aflate în lista de asteptare a Agenției SAPARD, eligibile și selectate, fără finanțare, amplasate în satele prevăzute în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 75;

2. în limita fondurilor disponibile, se vor selecta și contracta proiecte noi care sunt amplasate în satele prevăzute în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 75.

În cazul în care exista mai mult de un sat implicat într-un proiect, toate satele trebuie să fie localizate în zona afectată pentru a se putea plati o contribuție comunitara mai mare.

Planul financiar și sursele de finanțare totale alocate acestei măsuri sunt prezentate în cap. VI "Alocarile financiare pentru măsurile SAPARD" (pagina 357):

În completarea cifrelor incluse în tabelul financiar de la pagina 357, întreaga suma a dobânzii provenită din conturile euro SAPARD pentru toată perioada de programare va fi cheltuită pentru proiectele din cadrul acestei măsuri, în concordanta cu prevederile art. 10 paragraful 3 din secțiunea A din MAFA.

Comitetul de monitorizare și Comisia vor fi informate regulat despre folosirea acestor sume prin tabele specifice de monitorizare. Proiectele finanțate din dobânda vor fi distinct evidentiate și vor primi cofinantare comunitara numai din aceasta dobânda.

Bugetul indicativ pe submasuri

Acest ajutor este compus în general din sume publice, după cum urmează:

- minimum 25% contribuție naționala (bugetul național sau local);

- până la 75% contribuție comunitara.

Rata de 100% poate fi aplicată pentru proiectele publice care nu generează venituri nete substanțiale.

Activitățile eligibile ale proiectului se vor desfășura după semnarea contractului, cu excepția studiilor de fezabilitate și tehnice, în limita procentului aprobat în măsura.

Plata sprijinului financiar va fi facuta pe bază de documente justificative care să probeze ca plățile pentru cheltuielile eligibile au fost efectuate de către beneficiar.

Luându-se în considerare opțiunile beneficiarilor, plata poate fi facuta într-o singura transa la sfârșitul proiectului sau în maximum 5 transe.

Prevederile art. 16(1) și 16(1)(a) secțiunea A din MAFA se vor aplica numai pentru proiectele de infrastructura tehnico-edilitara și numai pentru cele amplasate în satele incluse în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 75.

Prevederile art. 16(1) și 16(1)(a) secțiunea A din MAFA nu se aplică pentru proiectele din cadrul submasurii Infrastructura de prevenire și de protecție împotriva inundațiilor.

Pentru proiectele de investiții la care se aplică art. 16(1) și 16(1)(a) secțiunea A din MAFA, rata de intervenție este:

- 85% contribuția UE;

- 15% contribuție buget național.

Aceste dispoziții se vor aplica pentru proiectele aprobate până la data de 31 decembrie 2006.

10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ

Proiectul de infrastructura tehnico-edilitara va fi amplasat în spațiul rural definit conform legii. În cazul proiectelor realizate de comunele care au devenit orașe, se accepta proiectele cu condiția ca aceasta schimbare sa fi survenit după semnarea contractului de finanțare.

Proiectele de infrastructura tehnico-edilitara la care se aplică art. 16(1) și 16(1)(a) secțiunea A din MAFA sunt amplasate în satele prezentate în cap. VIII din anexa nr. 75 din PNADR.

Proiectele finanțate în cadrul acestei măsuri nu trebuie să se suprapuna cu proiectele finanțate din fondurile naționale sau străine ale Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și ale Ministerului Administrației și Internelor.

11. PROMOVAREA PROGRAMULUI

Potentialii beneficiari vor fi informati despre condițiile eligibilității prezentei măsuri prin:

- anunț public, prin mijloacele mass-media;

- distribuirea de broșuri de informare;

- seminarii;

- intalniri cu potentialii beneficiari.

12. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ȘI DE IMPACT

Indicatori de realizare

Indicatori generali:

Număr de proiecte: 724

Număr de locuitori: 342.000

Număr de comune: 880

Drumuri în spațiul rural:

Număr de proiecte: 300

Număr de locuitori: 147.000

Număr de km: 1.500

Număr de comune: 380

Apa potabilă

Număr de proiecte: 300

Număr de locuitori: 145.000

Număr de comune: 370

Număr de km de conducte: 3.100

Număr de stații de pompare: 500

Număr de rezervoare apa potabilă: 500

Apa reziduala în spațiul rural:

Număr de proiecte: 100

Număr de locuitori: 50.000

Număr de comune: 130

Număr de km de conducte: 1.300

Număr de stații de pompare: 300

Număr de stații de epurare: 100

Infrastructura de prevenire și de protecție împotriva inundațiilor

Număr de proiecte: 24

Număr km reconstrucție dig: 0,5

Număr km protecție mal: 2,3

Număr km restabilire mal: 1,7

Număr km reprofilare dig: 14,5

Suprafața (ha) cu lucrări de prevenire a inundațiilor: 2.685

Suprafața (ha) cu lucrări de prevenire a inundațiilor pe terenuri în panta: 800

Număr de km de reabilitare și consolidare ravene și vai: 101

Indicatori de rezultat

- Procentul de exploatații/gospodării/afaceri care au acces la infrastructura, beneficiind de asistența (%): crește cu 50%

- Creșterea frecvenței turistice în zonele rurale (număr de turiști și durata sejururilor)

Protecția mediului

- Produsele reziduale/canalizare de apa reziduala/tratarea apelor uzate în stații de tratare ca rezultat al acțiunilor asistate (creșterea procentului volumului apei tratate și creșterea numărului de exploatații/gospodării deservite)

Indicatori de impact

Menținerea populației în zonele rurale

- Evoluția numărului de locuitori

Locurile de muncă și impactul social

- Numărul de locuri de muncă create:

- în perioada execuției proiectului: 14.400;

- locuri de muncă permanente: 1.400.

Indicatorii de impact și rezultat vor fi imbunătățiți substanțial în colaborare cu serviciile Comisiei Uniunii Europene.

13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

Potențialul beneficiar va trebui sa anexeze la cererea de finanțare următoarele documente:

- studiul de fezabilitate întocmit conform Ordinului ministrului finanțelor publice și al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii, conținutului și modului de utilizare a documentației standard pentru elaborarea și prezentarea ofertei pentru achiziția publică de servicii, cu completările ulterioare;

- pentru proiectele de infrastructura tehnico-edilitara, hotărârea consiliului local al comunei beneficiare referitoare la necesitatea investiției;

- pentru proiectele de infrastructura tehnico-edilitara, decizia consiliului local care să ateste ca lucrările sunt prevăzute în bugetul local pentru perioada realizării investiției. Respectiva decizie a consiliului local va trebui sa menționeze, de asemenea, care sunt costurile neeligibile care vor fi suportate de către primărie;

- certificatul de urbanism conținând lista avizelor necesare pentru demararea investiției;

- fișa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind condițiile de protecție a mediului necesare pentru obținerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ștampila tip A sau tip B, care conține în anexa, după caz, acordul de mediu emis de autoritățile competente pentru activitățile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislația naționala conformă cu legislația Uniunii Europene;

- declarație pe propria răspundere din care să rezulte ca aplicantul nu beneficiază pentru același proiect și de o alta finanțare naționala sau comunitara;

- avizul sanitar eliberat de instituțiile abilitate, care să ateste ca proiectul este în conformitate cu legislația naționala - numai pentru proiectele de apa și canalizare;

- pentru proiectele de infrastructura tehnico-edilitara, hotărârea consiliului local pentru suportarea cheltuielilor de întreținere;

- pentru proiectele de infrastructura tehnico-edilitara, hotărârea consiliului local pentru elaborarea studiului tehnic sau de însușire a unui proiect tehnic deja întocmit;

- pentru proiectele de infrastructura de prevenire și de protecție împotriva inundațiilor trebuie proiectul tehnic aprobat.

14. CONDIȚII DE FINANȚARE

- beneficiarii trebuie să menționeze clar în documentele contabile toate operațiunile privitoare la respectiva investiție;

- la momentul depunerii cererii de finanțare, localitatea să fie cuprinsă în codul SIRUTA;

- un beneficiar poate primi un ajutor de doua ori în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul submasurii, fără a lua în considerare proiectele afectate de inundații în perioada aprilie-septembrie 2005;

- beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou proiect după finalizarea completa a proiectului anterior;

- beneficiarul va colabora și va prezenta orice informație solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, ai Agenției SAPARD, ai Comisiei Uniunii Europene sau de alte structuri autorizate sa controleze și sa auditeze implementarea proiectului;

- sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate în perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei transe).

15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE

- Agenția SAPARD reprezintă în România autoritatea de implementare.

- Serviciile tehnice de verificare pe teren plati sunt unitățile specializate din cadrul Agenției SAPARD.