Anexa nr. 1^1

Condiții pentru atingerea obiectivelor de de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane

(la 19-02-2010, Titlul anexei nr. 1^1 a fost modificat de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane". )

1. STAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ

1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafață

1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor

1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor

1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii

1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere

1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate

1.2. Definiții normative pentru clasificările stării ecologice

1.2.1. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă - râuri

(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.1. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.2.2. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă - lacuri

(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.2. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.2.3. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă tranzitorii

(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.3. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.2.4. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă costiere

(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.2.5. Definiții pentru potențialul ecologic maxim, bun sau moderat al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale

1.2.6. Procedura de stabilire a standardelor de calitate pentru substanțele chimice

(la 11-06-2006, Titlul pct. 1.2.6. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 112 din 4 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 413 din 12 mai 2006. )

1.3. Monitoringul stării ecologice și chimice a corpurilor de apă de suprafață

(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.3. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.3.1. Proiectarea programului de monitoring de supraveghere

1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operațional

1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare

1.3.4. Frecvența monitoringului

1.3.5. Cerințe suplimentare de monitoring pentru zonele protejate

1.3.6. Standarde pentru monitoringul elementelor de calitate

1.4. Clasificarea și prezentarea stării ecologice

1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic

1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării ecologice și a potențialului ecologic

1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării chimice

2. STAREA APELOR SUBTERANE

2.1. Starea cantitativă a apelor subterane

2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative

2.1.2. Definirea stării cantitative

2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane

2.2.1. Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane

(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.2.1. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

2.2.2. Densitatea secțiunilor de monitoring

(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.2.2. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

2.2.3. Frecvența monitoringului

2.2.4. Interpretarea și prezentarea stării cantitative a corpurilor de apă subterane

(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

2.3. Starea chimică a apelor subterane

2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane

2.3.2. Definiția stării chimice bune a apelor subterane

(la 16-07-2020, Pct. 2.3.2 din anexa nr. 1^1 a fost modificată de Punctul 46, Articolul I din LEGEA nr. 122 din 10 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 13 iulie 2020 )

2.4. Monitoringul stării chimice a corpurilor de apă subterane

(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

2.4.1. Rețeaua de monitoring a apelor subterane

2.4.2. Monitoringul de supraveghere

2.4.3. Monitoringul operațional

2.4.4. Identificarea tendinței poluanților

2.4.5. Prezentarea și interpretarea stării chimice a apelor subterane

2.5. Prezentarea stării apelor subterane

1. STAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ

1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafață

1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor

1.1.1.1. Elemente biologice

Compoziția și abundența florei acvatice

Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice

Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole

1.1.1.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice

Regimul hidrologic

cantitatea și dinamica curgerii apei

legătura cu corpurile de apă subterană

Continuitatea râurilor

Condiții morfologice

adâncimea râurilor și variația lățimii

structura și substratul patului râului

structura zonei riverane

1.1.1.3. Elemente chimice și fizico-chimice care sprijină elementele biologice

1.1.1.4. Generalități

Condiții termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Starea acidifierii

Condițiile nutrienților

1.1.1.5. Poluanți specifici

Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă

Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă

1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor

1.1.2.1. Elemente biologice

Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului

Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică

Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice

Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole

1.1.2.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice

Regimul hidrologic

cantitatea și dinamica curgerii apei

timpul de retenție

legătura cu corpurile de apă subterană

Condiții morfologice

variația adâncimii lacurilor

cantitatea, structura și substratul patului lacului

structura țărmului lacului

1.1.2.3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice

1.1.2.4. Generalități

Transparența

Condiții termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Starea acidifierii

Condițiile nutrienților

1.1.2.5. Poluanți specifici

Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă

Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă

1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii

1.1.3.1. Elemente biologice

Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului

Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică

Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice

Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole

1.1.3.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice

Condiții morfologice

variația adâncimii

cantitatea, structura și substratul patului

structura zonei de influență a mareei

Regimul mareei

debitul de apă dulce

expunerea la valuri

1.1.3 3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice

1.1.3.4. Generalități

Transparența

Condiții termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Condițiile nutrienților

1.1.3.5. Poluanți specifici

Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă

Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă

1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere

1.1.4.1. Elemente biologice

Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului

Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică

Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice

1.1.4.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice

Condiții morfologice

variația adâncimii

cantitatea, structura și substratul patului de coastă

structura zonei de influență a mareei

Regimul mareei

direcția curenților dominanți

expunerea la valuri

1.1.4.3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice

1.1.4.4. Generalități

Transparența

Condiții termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Condițiile nutrienților

1.1.4.5. Poluanți specifici

Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă

Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă

1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă de suprafață artificiale și puternic modificate

Elementele de calitate care se aplică corpurilor de apă de suprafață artificiale sau puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare din cele 4 categorii de apă de suprafață (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) și care corespund cel mai bine corpurilor de apă de suprafață puternic modificate sau artificiale supuse clasificării din punct de vedere al stării ecologice.

1.2. Definiții normative ale clasificărilor stării ecologice

Tabelul 1.2. Definiții generale pentru râuri, lacuri, ape tranzitorii și ape costiere

Textul următor include o definiție generală a calității ecologice. În scopul clasificării, valorile pentru elementele de calitate a stării ecologice aferente fiecărei categorii de apă de suprafață sunt cele prevăzute în tabelele din secțiunile 1.2.1 - 1.2.4.

Stare foarte bună

Stare bună

Stare moderată

General

Nu există sau sunt foarte

mici alterări antropogene

ale valorilor elementelor

fizico-chimice și

hidromorfologice de ca-

litate, pentru tipul de corp

de apă de suprafață,

față de acelea asociate în

mod normal cu acel tip în

condiții nemodificate

Valorile elementelor

biologice de calitate pentru

tipul de corp de apă de

suprafață sunt acelea

asociate în mod normal

cu acel tip, în condiții

ne- modificate și nu

arată, sau există

doar foarte mici

dovezi de perturbare.

Condițiile sunt

specifice tipului și

comunităților.

Valorile elementelor

biologice de calitate

pentru tipul de corp

de apă de suprafață

prezintă nivele

scăzute schimbare

datorită activităților

umane, dar deviază

ușor față de acele

valori asociate, în

mod normal, cu

tipul de corp de apă de

suprafață în

condiții nemodificate

Valorile elementelor biologice

de calitate pentru tipul de corp

de apă de suprafață

deviază moderat față de

acelea asociate, în mod normal,

cu tipul de corp de apă

de suprafață, în condiții

nemodificate.

Valorile prezintă semne

moderate de perturbare ca

urmare a activităților

umane și sunt esențial

perturbate

față de valorile din

condițiile de stare bună.

Apele care realizează o stare sub cea moderată trebuie clasificate ca fiind de o calitate slabă sau proastă.

Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață și în care comunitățile biologice importante deviază semnificativ de la valorile asociate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate slabă.

Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață și în care sunt absente părți mari din comunitățile biologice importante, care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate proastă.

1.2.1. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă - râuri

(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.1. din anexa nr. 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Elemente biologice de calitate

Element

Stare foarte bună

Stare bună

Stare moderată

Fito-

plancton

Compoziția taxonomică

a fitoplanctonului

corespunde în totali-

tate sau aproape în

totalitate condiții-

lor nemodificate.

Abundența medie a fi-

toplanctonului este

în deplină conformi-

tate cu condițiile

fizico-chimice spe-

cifice tipului de

corp de apă și nu

sunt atât de mult al-

terate condițiile de

transparență speci-

fice tipului.

Înflorirea plancto-

nului se produce cu

o frecvență și o in-

tensitate în confor-

mitate cu condițiile

fizico-chimice speci-

fice tipului.

Sunt schimbări ușoare

ale compoziției taxo-

nomice și abundenței

planctonului compara-

tiv cu comunitățile

specifice tipului.

Astfel de schimbări nu

indică nici o creștere

accelerantă a algelor,

care să conducă la

perturbări nedorite,

în ceea ce privește

echilibrul organisme-

lor prezente în corpul

de apă sau calitatea

fizico-chimică a apei

sau a sendimentului.

Se poate produce o

ușoară creștere a

frecvenței și inten-

sității înfloririi

planctonice specifice

tipului.

Compoziția taxonomică

a planctonului diferă

moderat față de comu-

nitățile specifice

tipului.

Abundența este mode-

rat deranjată și poa-

te fi astfel încât să

producă o perturbare

importantă nedorită a

valorilor altor ele-

mente biologice sau

fizico-chimice de

calitate.

Se poate produce o

ușoară creștere a

frecvenței și inten-

sității înfloririi

planctonice. Înflo-

riri persistente se

pot produce în lunile

de vară.

Macrofi-

te și

fito-

bentos

Compoziția taxonomică

corespunde în totali-

tate sau aproape în

totalitate condiții-

lor nemodificate.

Nu sunt schimbări de-

tectabile în abun-

dența medie a macro-

fitelor și fitoben-

tosului.

Sunt schimbări ușoare

ale compoziției taxo-

nomice și a abundenței

macrofitelor și fito-

bentosului comparativ

cu comunitățile spe-

cifice tipului. Astfel

de schimbări nu indică

nici o creștere acce-

lerată a fitobentosu-

lui sau a unor forme

evoluate de viață a

plantei care să con-

ducă la dereglări ne-

dorite în echilibrul

organismelor prezente

în corpurile de apă

sau a calității fizi-

co-chimice a apei sau

a sendimentului.

Comunitatea fitoben-

tonică nu este afec-

tată negativ de gru-

purile sau învelișuri-

le de bacterii din

cauza activității an-

tropogene.

Compoziția taxonomică

a macrofitelor și

fitobentosului diferă

moderat față de co-

munitatea specifică

tipului și este sem-

nificativ mai rea

decât în cazul stării

bune.

Sunt evidente schim-

bările moderate în

abundența medie a

macrofitelor și fito-

bentosului.

Comunitatea fitoben-

tonică poate să in-

terfereze și în anu-

mite zone să fie în-

locuită de învelișu-

ri de bacterii pre-

zente ca rezultat al

activității antropo-

gene.

Fauna de

neverte-

brate

bento-

nice

Compoziția taxonomică

și abundența cores-

pund în totalitate

sau aproape în tota-

litate condițiilor

nemodificate.

Raportul dintre ta-

xonii sensibili la

perturbări și cei in-

sensibili, nu arată

semne de alterare

față de nivelele co-

respunzătoare condi-

țiilor nemodificate.

Nivelul diversității

taxonilor de never-

tebrate nu arată nici

un semn de alterare

față de nivelul ne-

modificat.

Există schimbări u-

șoare ale compoziției

și abundenței taxoni-

lor de nevertebrate

față de comunitățile

specifice tipului.

Raportul dintre taxo-

nii sensibili la per-

turbări și cei insen-

sibili, arată o ușoară

alterare față de nive-

lele specifice tipului

Nivelul diversității

taxonilor de neverte-

brate arată ușoare

semne de alterare față

de nivelurile specifi-

ce tipului.

Compoziția și abun-

dența taxonilor de

nevertebrate diferă

moderat față de comu-

nitățile specifice

tipului.

Grupurile taxonomice

majore ale comunită-

ții specifice tip

sunt absente.

Raportul dintre ta-

xonii sensibili la

perturbări și cei in-

sensibili, este sub-

stanțial mai mic de-

cât nivelul specific

tipului și semnifi-

cativ mai mic față de

nivelul specific stă-

rii bune.

Fauna

piscico-

Compoziția speciilor

și abundența cores-

pund în totalitate

sau aproape în tota-

litate condițiilor

nemodificate.

Sunt prezente toate

speciile specifice

tipului, sensibile la

perturbări.

Structura pe vârste a

comunităților de

pești arată un mic

semn de perturbare

antropogenică, dar nu

indică o deficiență

în reproducerea sau

dezvoltarea vreunei

specii particulare.

Sunt ușoare schimbări

ale compoziției și

abundenței speciilor

față de comunitățile

specifice tipului care

pot fi atribuite im-

pactului antropogenic

asupra elementelor

fizico-chimice și hi-

dromorfologice de ca-

litate.

Structura pe vârste a

comunităților de pești

arată semne de pertur-

bare, care pot fi a-

tribuite impactului

antropogenic asupra

elementelor de calita-

te fizico-chimică și

hidromorfologică, și

în anumite circumstan-

țe sunt indicatorul

unei deficiențe în re-

producerea sau dezvol-

tarea unor specii anu-

me, în măsura în care

unele clase de vârstă

pot lipsi.

Compoziția și abun-

dența speciilor de

pești diferă moderat

față de comunitățile

specifice tipului ca-

re pot fi atribuite

impactului antropo-

genic asupra elemen-

telor fizico-chimice

sau hidromorfologice

de calitate.

Structura pe vârste a

comunităților de

pești arată semne im-

portante de perturba-

re antropogenică, în

măsura în care o pro-

porție moderată a

speciilor specifice

tipului să fie absen-

tă sau să aibă o a-

bundență foarte scă-

zută.

Elemente hidromorfologice de calitate

Element

Stare foarte bună

Stare bună

Stare moderată

Regimul

hidro-

logic

Cantitatea și dina-

mica curgerii și le-

gătura rezultantă cu

apele subterane, re-

flectă în totalitate,

sau aproape în tota-

litate, condiții ne-

modificate.

Condițiile sunt în con

formitate cu atingerea

valorilor specificate

mai sus pentru elemen-

tele de calitate bio-

logică.

Condițiile sunt în

conformitate cu atin-

gerea valorilor spe-

cificate mai sus pen-

tru elementele de ca-

litate biologică.

Continu-

itatea

râului

Continuitatea râului

nu este perturbată de

activitățile antro-

pogenice și permite

migrarea neperturbată

a organismelor acva-

tice și transportul

de sendimente.

Condițiile sunt în

conformitate cu atin-

gerea valorilor speci-

ficate mai sus pentru

elementele de calitate

biologică.

Condițiile sunt în

conformitate cu atin-

gerea valorilor spe-

cificate mai sus pen-

tru elementele de ca-

litate biologică.

Condiții

morfolo-

gice

Profilurile canalului

variațiile de lățime

și de adâncime, vite-

zele de curgere, con-

dițiile de substrat

și atât structura cât

și condițiile zonelor

riverane corespund în

totalitate sau aproa-

pe în totalitate con-

dițiilor nemodificate

Condițiile sunt în

conformitate cu atin-

gerea valorilor speci-

ficate mai sus pentru

elementele de calitate

biologică.

Condițiile sunt în

conformitate cu atin-

gerea valorilor spe-

cificate mai sus pen-

tru elementele de ca-

litate biologică.

Elemente fizico-chimice de calitate

Element

Starea foarte bună

Starea bună

Starea moderată

Condiții generale

Valorile elementelor fizico- chimice

corespund în totalitate sau aproape

în totalitate condițiilor nemodificate.

Concentrațiile nutrienților rămân în

intervalul normal pentru condiții

nemodificate. Nivelele de salinitate,

pH-ul, bilanțul de oxigen, capacitatea

de neutralizare a acidului și

temperatura nu arată semne de

modificări antropogene și rămân

în intervalul normal pentru

condițiile nemodificate.

Temperatura, bilanțul de oxigen, pH-ul,

capacitatea de neutralizare a acidului

și salinitatea nu ating niveluri peste

limita stabilită pentru asigurarea

funcționării ecosistemului specific

tipului și realizarea valorilor specificate

mai sus pentru elementele biologice

de calitate. Concentrațiile nutrienților

nu depășesc nivelurile stabilite astfel

încât să se asigure funcționarea

ecosistemelor și realizarea valorilor

specificate mai sus pentru elementele

biologice de calitate.

Condițiile sunt în conformitate

cu atingerea valorilor specificate

mai sus pentru elementele biologice

de calitate.

Poluanți specifici

sintetici

Concentrațiile sunt aproape de

zero sau cel puțin sub limita de

detecție pentru cele mai

avansatetehnici analitice de

uz general.

Concentrațiile nu depășesc valorile

standard stabilite în conformitate cu

procedura detaliată în secțiunea 1.2.6

fără a aduce prejudicii prevederilor legale

privind plasarea pe piață a produselor de

protecție a plantelor în conformitate cu

Hotărârea Guvernului nr. 1559/2004

privind procedura de omologare a produselor

de protecție a plantelor în vederea plasării

pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României,

cu modificările și completările ulterioare,

respectiv prevederilor privind plasarea

pe piață a produselor biocide, în conformitate

plasarea pe piață a produselor biocide,

cu modificările și completările ulterioare.

Condițiile sunt în conformitate

cu atingerea valorilor specificate

mai sus pentru elementele biologice

de calitate.

Poluanți specifici

nesintetici

Concentrațiile rămân în

intervalul normal al

condițiilor nemodificate

(corespunzătoare

nivelelor istorice

anterioare).

Concentrațiile nu depășesc valorile standard

stabilite în concordanță cu procedura detaliată

în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii

prevederilor legale privind plasarea pe piață

a produselor de protecție a plantelor în

conformitate cu Hotărârea Guvernului

nr. 1.559/2004 cu modificările și

completările ulterioare,

respectiv prevede- rilor privind plasarea

pe piață a produselor biocide, în conformitate

modificările și completările ulterioare.

Condițiile sunt în conformitate

cu atingerea valorilor

specificate mai sus pentru

elementele biologice de calitate.

(la 19-02-2010, Tabelul "Elemente fizico-chimice de calitate" de la pct. 1.2.1. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 72 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.2.2. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă - lacuri

(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.2. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Elemente biologice de calitate

Element

Stare foarte bună

Stare bună

Stare moderată

Fito-

plancton

Compoziția taxonomică

și abundența fito-

planctonului cores-

pund în totalitate

sau aproape în tota-

litate condițiilor

nemodificate.

Biomasa medie a fito-

planctonului este în

conformitate cu con-

dițiile fizico-chimi-

ce specifice tipului

și nu duce la o alte-

rare semnificativă a

condițiilor de trans-

parență specifice

tipului.

Înflorirea fitoplanc-

tonului se produce

cu o frecvență și o

intensitate în con-

formitate cu condi-

țiile fizico-chimice

specifice tipului.

Sunt ușoare schimbări

ale compoziției și a-

bundenței taxonilor

planctonici comparativ

cu comunitățile speci-

fice tipului. Aceste

schimbări nu arată

creșteri accelerate

ale algelor care să

ducă la perturbări ne-

dorite în ceea ce pri-

vește echilibrul orga-

nismelor prezente în

corpurile de apă sau

calitatea fizico-chi-

mică a apelor sau se-

dimentului.

Se poate produce o

ușoară creștere a

frecvenței și intensi-

tății înfloririi

planctonului specific

tipului.

Compoziția și abun-

dența taxonilor

planctonici diferă

moderat de comunită-

țile specifice tipu-

lui.

Biomasa este moderat

deranjată și poate să

producă o perturbare

semnificativă nedori-

tă a condițiilor

altor elemente biolo-

gice și fizico-chimi-

ce de calitate a apei

sau sedimentelor.

Se poate produce a

creștere moderată a

frecvenței și inten-

sității înfloririi

planctonice. Se poate

produce o înflorire

persistentă în lunile

de vară.

Macro-

fite și

fito-

bentos

Compoziția taxonomică

corespunde în totali-

tate sau aproape în

totalitate condiții-

lor nemodificate.

Nu sunt schimbări de-

tectabile în abunden-

ța medie a macrofi-

telor și fitobento-

sului.

Sunt schimbări ușoare

ale compoziției și

abundenței taxonilor

macrofitici și fito-

bentonici comparativ

cu comunitățile speci-

fice tipului. Asemenea

schimbări nu indică o

creștere accelerată a

fitobentosului sau a

formelor mai evoluate

de plante, ducând la

perturbări nedorite

asupra bilanțului or-

ganismelor prezente în

corpurile de apă sau

asupra calității din

punct de vedere fizi-

co-chimic a apelor.

Comunitatea fitoben-

tonică nu este afec-

tată negativ de înve-

lișurile de bacterii

prezente datorită ac-

tivității antropogene.

Compoziția taxonilor

de macrofite și fito-

bentos diferă moderat

față de comunitățile

specifice tipului și

sunt semnificativ

perturbate față de

acelea observate la

starea bună.

Schimbările moderate

în abundența medie a

macrofitelor și fito-

bentosului sunt evi-

dente.

Comunitatea fitoben-

tonică poate să in-

terfereze, iar în

anumite zone poate fi

înlocuită de grupu-

rile și învelișurile

de bacterii ca rezul-

tat al activităților

antropogene.

Fauna de

never-

tebrate

bento-

nice

Compoziția taxonomică

și abundența cores-

pund în totalitate

sau aproape în tota-

litate condițiilor

nemodificate.

Raportul dintre taxo-

nii sensibili la per-

turbări și cei insen-

sibili nu arată nici

un semn de alterare

față de nivelurile

nemodificate.

Nivelul diversității

taxonilor de never-

tebrate nu arată nici

un semn de alterare

față de nivelurile

nemodificate.

Sunt schimbări ușoare

ale compoziției și

abundenței taxonilor

de nevertebrate compa-

rativ cu comunitățile

specifice tipului.

Raportul între taxonii

sensibili la pertur-

bații și cei insensi-

bili arată ușoare sem-

ne de alterare față de

nivelele specifice ti-

pului.

Nivelul de diversitate

a taxonilor de never-

tebrate arată semne

ușoare de alterare fa-

ță de nivelurile spe-

cifice tipului.

Compoziția și abun-

dența taxonilor de

nevertebrate diferă

moderat față de con-

dițiile specifice ti-

pului.

Grupurile taxonomice

majore ale comuni-

tății specifice tipu-

lui sunt absente.

Raportul între taxo-

nii sensibili și in-

sensibili la modifi-

care și nivelul de

diversitate, este

substanțial mai scă-

zut față de nivelul

specific tipului și

semnificativ mai scă-

zut decât pentru sta-

rea bună.

Fauna

pisci-

colă

Compoziția speciilor

și abundența cores-

pund în totalitate

sau aproape în tota-

litate condițiilor

nemodificate.

Sunt prezente toate

speciile sensibile

specifice tipului.

Structura pe vârste a

comunităților de

pești arată mici sem-

ne de perturbare an-

tropogenă și nu indi-

că o dereglare în re-

producerea sau dez-

voltarea unor specii

particulare.

Sunt schimbări ușoare

ale compoziției spe-

ciilor și abundenței

comunităților speci-

fice tipului, care se

pot atribui impactului

asupra elementelor de

calitate fizico-chimi-

că sau hidromorfologi-

că.

Structura pe vârste a

comunităților de pești

arată semne de pertur-

bare atribuite impac-

tului antropogen asu-

pra elementelor de ca-

litate fizico-chimică

sau hidromorfologică

și, în câteva cazuri,

este un indicator pen-

tru dereglări în re-

producerea sau dezvol-

tarea unor anumite

specii în măsura în

care unele clase de

vârstă pot lipsi.

Compoziția și abun-

dența speciilor de

pești diferă moderat

față de comunitățile

specifice tipului

datorită impactului

antropogen asupra

elementelor de cali-

tate fizico-chimice

sau hidromorfologice.

Structura pe vârste a

comunităților de

pești arată semne ma-

jore de perturbare,

care sunt atribuite

impactului antropogen

asupra elementelor de

calitate fizico-chi-

mică sau hidromorfo-

logică în așa fel

încât o proporție mo-

derată de specii spe-

cifice tipului sunt

absente sau sunt

foarte puțin abun-

dente.

Elemente hidromorfologice de calitate

Element

Stare foarte bună

Stare bună

Stare moderată

Regimul

hidrolo-

gic

Cantitatea și dina-

mica curgerii, nive-

lului, timpului de

retenție și legătura

rezultantă cu apele

subterane reflectă în

totalitate sau aproa-

pe în totalitate con-

dițiile nemodificate.

Condițiile sunt în

conformitate cu atin-

gerea valorilor speci-

ficate mai sus pentru

elementele biologice

de calitate.

Condițiile sunt în

conformitate cu atin-

gerea valorilor spe-

cificate mai sus pen-

tru elementele biolo-

gice de calitate.

Condi-

țiile

morfo-

logice

Variația adâncimii

lacului, cantitatea

și structura substra-

tului precum și

structura sau condi-

țiile zonelor de țărm

corespund în totali-

tate sau aproape în

totalitate cu condi-

țiile nemodificate.

Condițiile sunt în

conformitate cu atin-

gerea valorilor spe-

cificate mai sus pen-

tru elementele biolo-

gice de calitate.

Condițiile sunt în

conformitate cu atin-

gerea valorilor spe-

cificate mai sus pen-

tru elementele biolo-

gice de calitate.

Elemente fizico-chimice de calitate

Element

Starea foarte bună

Starea bună

Starea moderată

Condiții

generale

Valorile elementelor

de calitate fizico-chimică

corespund în totalitate

sau aproape în totalitate

cu condițiile nemodificate.

Concentrațiile de nutrienți

rămân în intervalul asociat

în mod normal condițiilor

nemodificate. Nivelurile de

salinitate, pH-ul, bilanțul

de oxigen, capacitatea de

neutralizare a acizilor,

transparența și temperature

nu arată semne de perturbări

antropogene și rămân în

intervalul asociat în mod

normal condițiilor

nemodificate.

Temperatura, bilanțul de oxigen,pH, capacitatea

de neutralizare a acizilor, transparența și salinitatea

nu ating niveluri peste intervalul stabilit astfe încât

să se asigure funcționareaecosistemului și atingerea

valorilor menționate mai sus pentru elementele biologice

de calitate. Concentrația nutrienților nu depășește

nivelurile stabilite astfel încât să se asigure funcționarea

ecosistemului și atingerea valorilor specificate pentru

elementele biologice de calitate.

Condițiile sunt în conformitate cu

atingerea valorilor specificate mai

sus pentru elemente biologice de

calitate.

Poluanți

Specifici

sintetici

Concentrațiile sunt apropiate

de zero sau cel puțin sub

limitele de detecție pentru

majoritatea tehnicilor analitice

de uz general.

Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabilite

în conformitate cu procedura detaliată în secțiunea

1.2.6, fără a aduce prejudicii prevede-rilor legale

privind plasarea pe piață a produselor de protecție

a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului

nr. 1.559/2004 cu modificările și completările ulterioare,

respectiv prevede- rilor privind plasarea pe piață

a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea

Guvernului nr. 956/2005, cu modificările și completările

ulterioare.

Condițiile sunt în conformitate cu

atingerea valorilor specificate mai

sus pentru elemente biologice de

calitate.

Poluanți

Specifici

nesintetici

Concentrațiile rămân în

intervalul normal al

condițiilor nemodificate

(corespunzătoare

nivelelor istorice

anterioare).

Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabilite

în conformitate cu procedura detaliată în secțiunea

1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind

plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor

în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004,

cu modificările și completările ulterioare, respective

prevede- rilor privind plasarea pe piață a produselor

biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului

nr. 956/2005, cu modificările și completările ulterioare.

Condițiile sunt în conformitate cu

atingerea valorilor specificate mai

sus pentru elemente biologice de

calitate.

(la 19-02-2010, Tabelul "Elemente fizico-chimice de calitate" de la pct. 1.2.2. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 73 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.2.3. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă tranzitorii

(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.3. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Elemente biologice de calitate

Element

Stare foarte bună

Stare bună

Stare moderată

Fito-

plancton

Compoziția taxonomică

și abundența fito-

planctonului sunt în

concordanță cu condi-

țiile nemodificate.

Biomasa medie a fito-

planctonului este în

conformitate cu con-

dițiile fizico-chimi-

ce specifice tipului

și nu duce la o alte-

rare semnificativă a

condițiilor de trans-

parență specifice

tipului.

Înflorirea planc-

tonului se produce

cu o frecvență și o

intensitate care este

în conformitate cu

condițiile fizico-

chimice specifice

tipului.

Sunt ușoare schimbări

ale compoziției și a-

bundenței taxonilor

planctonici.

Sunt ușoare schimbări

ale biomasei în compa-

rație cu condițiile

specifice tipului.

Aceste schimbări nu

indică nici o creștere

accelerată a algelor

care să aibă ca rezul-

tat perturbări nedori-

te a echilibrului or-

ganismelor prezente în

corpul de apă sau a

calității fizico-chi-

mice a apei.

Se poate produce o

ușoară creștere a

frecvenței și intensi-

tății înfloririi

planctonului specific

tipului.

Compoziția și abun-

dența taxonilor fito-

planctonici diferă

moderat față de con-

țile specifice tipu-

lui.

Biomasa este moderat

deranjată și poate să

producă o perturbare

semnificativă nedori-

tă a condițiilor

altor elemente biolo-

gice de calitate.

Se poate produce o

ușoară creștere a

frecvenței și inten-

sității înfloririi

fitoplanctonului.

Înflorirea persis-

tentă se poate pro-

duce în lunile de

vară.

Macro-

alge

Compoziția taxonomică

a macroalgelor este

în conformitate cu

condițiile nemodifi-

cate.

Nu sunt schimbări de-

tectabile în înveli-

șul macroalgal din

cauza activităților

antropogene.

Sunt ușoare schimbări

ale compoziției taxo-

nomice și abundenței

macroalgelor în compa-

rație cu comunitățile

specifice tipului.

Asemenea schimbări nu

indică nici o creș-

tere accelerată a fi-

tobentosului sau a al-

tor forme mai evoluate

de plante, urmând să

aibă ca rezultat per-

turbări nedorite ale

echilibrului organis-

melor prezente în cor-

pul de apă sau ale ca-

lității fizico-chimice

a apei.

Compoziția taxonomică

a macroalgelor diferă

moderat față de con-

dițiile specifice ti-

pului și este semni-

ficativ modificată

față de starea de ca-

litate bună.

Sunt evidente schim-

bări moderate în

abundența medie a ma-

croalgelor și pot să

aibă ca rezultat o

perturbare nedorită a

bilanțului organis-

melor prezente în

corpurile de apă.

Angio-

sperme

Compoziția taxonomică

corespunde în totali-

tate sau aproape în

totalitate condi-

țiilor nemodificate.

Nu sunt schimbări de-

tectabile în abunden-

ța angiospermelor din

cauza activităților

antropogene.

Sunt schimbări ușoare

ale compoziției taxo-

nomice a angiosperme-

lor comparativ cu co-

munitățile specifice

tipului.

Abundența angiosper-

melor arată ușoare

semne de perturbare.

Compoziția taxonomică

a angiospermelor di-

feră moderat față de

comunitățile specifi-

ce tipului și este

semnificativ mult mai

modificată decât cea

corespunzătoare stă-

rii de calitate bună.

Sunt dereglări mode-

rate în abundența ta-

xonilor de angiosper-

me.

Fauna

de ne-

verte-

brate

bento-

nice

Nivelul diversității

și abundența taxoni-

lor de nevertebrate

se încadrează în in-

tervalul caracteris-

tic pentru condițiile

nemodificate.

Sunt prezenți toți

taxonii sensibili la

perturbări asociate

condițiilor nemodifi-

cate.

Nivelul diversității

și abundența taxonilor

de nevertebrate este

ușor în afara interva-

lului asociat cu con-

dițiile specifice ti-

pului.

Sunt prezenți majori-

tatea taxonilor sen-

sibili din comunită-

țile specifice tipului

Nivelul diversității

și abundența taxoni-

lor de nevertebrate

este moderat în afara

intervalului asociat

în mod normal cu con-

dițiile specifice ti-

pului.

Sunt prezenți taxonii

indicatori de poluare

Sunt absenți mulți

dintre taxonii sen-

sibili din comunită-

țile specifice tipu-

lui.

Fauna

pisci-

colă

Compoziția speciilor

și abundența sunt în

conformitate cu con-

dițiile nemodificate.

Abundența speciilor

sensibile la pertur-

bare arată ușoare sem-

ne de degradare față

de condițiile specifi-

ce tipului, care pot

if atribuite impac-

tului antropogen asu-

pra elementelor fizi-

co-chimice sau hidro-

morfologice de cali-

tate.

O proporție moderată

a speciilor sensibile

la perturbare este

absentă ca rezultat

al impactului antro-

pogen asupra elemen-

telor fizico-chimice

sau hidromorfologice

de calitate.

Elemente hidromorfologice de calitate

Element

Stare foarte bună

Stare bună

Stare moderată

Regimul

mareelor

Regimul de curgere a

apelor dulci cores-

punde în totalitate

sau aproape în tota-

litate condițiilor

nemodificate.

Condițiile sunt în

conformitate cu atin-

gerea valorilor speci-

fice menționate mai

sus pentru elementele

biologice de calitate.

Condițiile sunt în

conformitate cu atin-

gerea valorilor spe-

cifice menționate mai

sus pentru elementele

biologice de calitate

Condi-

ții

morfo-

logice

Variația adâncimilor,

condițiile de sub-

strat, precum și

structura și condi-

țiile zonelor influ-

ențate de maree co-

respund în totalitate

sau aproape în tota-

litate condițiilor

nemodificate.

Condițiile sunt în

conformitate cu atin-

gerea valorilor spe-

cifice menționate mai

sus pentru elementele

biologice de calitate.

Condițiile sunt în

conformitate cu atin-

gerea valorilor spe-

cifice menționate mai

sus pentru elementele

biologice de calitate

Elemente fizico-chimice de calitate

Element

Starea foarte bună

Starea bună

Starea moderată

Condiții

generale

Elementele fizico-chimice

corespund în totalitate

sau aproape în totalitate

condițiilornemodificate.

Concentrațiile nutrienților

rămânîn intervalul asociat

în mod normal cu condițiile

nemodificateTemperatura,

bilanțul oxigenului și transparența

nu arată semne de perturbare

antropogenă și rămân în

intervalul asociat în mod

normal condițiilor nemodificate.

Temperatura, condițiile de

oxigenare și transparența nu

ating niveluri în afara intervalelor

stabilite astfel încât să se asigure

funcționareaecosistemelor și

atingerea valorilor specificate

mai sus pentru elementele

biologice de calitate. Concentrațiile

nutrienților nu depășesc nivelurile

stabilite astfel încât să se asigure

funcționarea ecosistemului și

atingerea valorilor specificate

mai sus pentru elementele biologice

de calitate.

Condițiile sunt în conformitate cu

atingerea valorilor menționate

mai sus pentru elementele

biologice de calitate.

Poluanți

specifici

sintetici

Concentrațiile sunt apropiate

de zero sau cel puțin sub limita

de detecție pentru majoritatea

tehnicilor analitice avansate de

uz general.

Concentrațiile nu depășesc valorile

standard stabilite în conformitate

cu procedura detaliată în secțiunea

1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederilor

legale privind plasarea pe piață a

produselor de protecție a plantelor

în conformitate cu Hotărârea Guvernului

nr. 1.559/2004 cu modificările și

completările ulterioare, respectiv prevederilor

privind plasarea pe piață a produselor

biocide, în conformitate cu Hotărârea

Guvernului nr. 956/2005 privind

plasarea pe piață a produselor biocide,

cu modificările și completările ulterioare.

Condițiile sunt în conformitate cu

atingerea valorilor menționate

mai sus pentru elementele

biologice de calitate.

Poluanți

specifici

nesintetici

Concentrațiile rămân în intervalul

asociat, în mod normalcondițiilor

nemodificate (corespunzătoare

nivelelor istorice

anterioare).

Concentrațiile nu depășesc valorile

standard stabilite în conformitate

cu procedura detaliată în secțiunea

1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederilor

legale privind plasarea pe piață a

produselor de protecție a plantelor

în conformitate cu Hotărârea Guvernului

nr. 1.559/2004, cu modificările și

completările ulterioare, respectiv

prevederilor privind plasarea pe piață

a produselor biocide, în conformitate

cu modificările și completările

ulterioare.

Condițiile sunt în conformitate cu

atingerea valorilor menționate

mai sus pentru elementele

biologice de calitate.

(la 19-02-2010, Tabelul "Elemente fizico-chimice de calitate" de la pct. 1.2.3. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 74 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.2.4. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă costiere

(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Elemente biologice de calitate

Element

Stare foarte bună

Stare bună

Stare moderată

Fito-

plancton

Compoziția și abun-

dența taxonilor

planctonici sunt în

conformitate cu con-

dițiile nemodificate.

Biomasa medie a fito-

planctonului este în

conformitate cu con-

dițiile fizico-chimi-

ce specifice tipului

și nu duce la altera-

rea semnificativă a

condițiilor specifice

de transparență.

Înflorirea planc-

tonului se produce cu

o frecvență și inten-

sitate care este con-

formă cu condițiile

fizico-chimice speci-

fice tipului.

Compoziția și abunden-

ța taxonilor fito-

planctonici arată

ușoare semne de per-

turbare.

Sunt ușoare schimbări

ale biomasei față de

condițiile specifice

tipului.

Aceste schimbări nu

indică o creștere

accelerată a algelor

care să aibă ca rezul-

tat perturbări nedori-

te a echilibrului or-

ganismelor prezente în

corpurile de apă sau a

calității apei.

Se poate produce o

ușoară creștere a

frecvenței și intensi-

tății înfloririi

planctonului specific

tipului.

Compoziția și abun-

dența taxonilor

planctonici arată

semne moderate de

perturbare.

Biomasa algelor este

mult în afara inter-

valului asociat cu

condițiile specifice

tipului și are impact

asupra altor elemente

biologice de calitate

Se poate produce o

creștere moderată a

frecvenței și inten-

sității înfloririi

planctonului. Înflo-

rirea persistentă se

poate produce în lu-

nile de vară.

Macro-

alge și

angio-

sperme

Sunt prezenți toți

taxonii de macroalge

sau angiosperme sen-

sibili la perturbări

asociate condițiilor

nemodificate.

Nivelurile de acope-

rire cu macroalge și

ale abundenței angio-

spermelor sunt în

conformitate cu con-

dițiile nemodificate.

Sunt prezenți majori-

tatea taxonilor de

macroalge și angio-

sperme asociate cu

condițiile nemodifi-

cate.

Nivelul acoperirii cu

macroalge și abunden-

ța angiospermelor ara-

tă ușoare semne de

perturbare.

Sunt absenți un număr

moderat de taxoni de

macroalge și angio-

sperme sensibili la

perturbații asociate

cu condițiile nemodi-

ficate.

Acoperirea cu macro-

alge și abundența

angiospermelor este

moderat perturbată și

poate să aibă ca re-

zultat perturbarea

nedorită a echilibru-

lui organismelor pre-

zente în corpurile de

apă.

Fauna de

never-

tebrate

bento-

nice

Nivelul diversității

și abundenței taxo-

nilor de nevertebrate

este în intervalul

asociat în mod normal

cu condițiile nemodi-

ficate.

Sunt prezenți toți

taxonii sensibili la

perturbări asociate

cu condițiile nemodi-

ficate.

Nivelul diversității

și abundenței taxo-

nilor de nevertebrate

este ușor în afara in-

tervalului asociat

condițiilor specifice

tipului.

Sunt prezenți majori-

tatea taxonilor sen-

sibili din comunită-

țile specifice tipului

Nivelul diversității

și abundența taxoni-

lor de nevertebrate

este moderat în afara

intervalului asociat

cu condițiile speci-

fice tipului.

Sunt prezenți taxonii

indicatori ai polu-

ării.

Mulți taxoni sensi-

bili ale comunități-

lor specifice tipului

sunt absenți.

Elemente hidromorfologice de calitate

Element

Stare foarte bună

Stare bună

Stare moderată

Regimul

mareelor

Regimul de curgere a

apelor dulci precum

și direcția și viteza

curenților dominanți

corespunde în totali-

tate sau aproape în

totalitate condiții-

lor nemodificate.

Condițiile sunt în

conformitate cu atin-

gerea valorilor speci-

fice menționate mai

sus pentru elementele

biologice de calitate.

Condițiile sunt în

conformitate cu atin-

gerea valorilor spe-

cifice menționate mai

sus pentru elementele

biologice de calitate

Condi-

ții

morfo-

logice

Variația adâncimilor,

structura și sub-

stratul patului cos-

tier și atât struc-

tura cât și condi-

țiile zonelor de in-

respund în totalitate

sau aproape în tota-

litate condițiilor

nemodificate.

Condițiile sunt în

conformitate cu atin-

gerea valorilor spe-

cifice menționate mai

sus pentru elementele

biologice de calitate.

Condițiile sunt în

conformitate cu atin-

gerea valorilor spe-

cifice menționate mai

sus pentru elementele

biologice de calitate

Elemente fizico-chimice de calitate

Element

Starea foarte bună

Starea bună

Starea moderată

Condiții

generale

Elementele fizico-chimice

corespund în totalitate

sau aproape în totalitate

condițiilornemodificate.

Concentrațiile nutrienților

rămânîn intervalul asociat

în mod normal cu condițiile

nemodificate. Temperatura,

bilanțul de oxigen și

transparența nu arată semne

de perturbare antropogenă

și rămân în intervalul asociat

în mod normal cu condițiile

nemodificate.

Temperatura, condițiile de oxigenare

și transparență nu ating niveluri

în afara intervalului stabilit astfel

încât să se asigure funcționarea

ecosistemului și să se asigure atingerea

valorilor specificate mai sus pentru

elementele biologice de calitate.

Concentrațiile nutrienților nu depășesc

nivelurile stabilite pentru funcționarea

ecosistemului și atingerea valorilor

specificate mai sus pentru elementele

biologice de calitate.

Condițiile sunt în conformitate

cu atingerea valorilor specifice

menționate mai sus pentru elementele

biologice de calitate.

Poluanți

specifici

sintetici

Concentrațiile sunt apropiate

de zero sau cel puțin sub

limitele de detecție a celor

mai avansate tehnici analitice

de uz general.

Concentrațiile nu depășesc valorile standard

stabilite în conformitate cu procedura

detaliată în secțiunea 1.2.6, fără a aduce

prejudicii prevede-rilor legale privind

plasarea pe piață a produselor de protecție

a plantelor în confor-mitate cu Hotărârea

Guvernuluinr. 1.559/2004, cu modificările

și completările ulterioare, respectiv prevederilor

privind plasarea pe piață a produselor biocide,

în conformitate cu Hotărârea Guvernului

nr. 956/2005, cu modificările și completările

ulterioare.

Condițiile sunt în conformitate cu

atingerea valorilor specifice menționate

mai sus pentru elementele biologice

de calitate.

Poluanți

specifici

nesintetici

Concentrațiile rămân în

intervalul normal al

condițiilor

nemodificate (corespunzătoare nivelelor

istorice anterioare).

Concentrațiile nu depășesc valorile standard

stabilite în concordanță cu procedura

detaliată în secțiunea 1.2.6, fără a aduce

prejudicii prevederilor legale privind plasarea

pe piață a produselor de protecție a plantelor

în conformitate cu Hotărârea Guvernului

nr. 1.559/2004, cu modificările și completările

ulterioare, respectiv prevederilor privind

plasarea pe piață a produselor biocide,

în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.

956/2005, cu modificările și completările ulterioare.

Condițiile sunt în conformitate cu

atingerea valorilor specifice

menționate mai sus pentru

elementele biologice de

calitate.

(la 19-02-2010, Tabelul "Elemente fizico-chimice de calitate" de la pct. 1.2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 75 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.2.5. Definiții pentru potențialul ecologic foarte bun, bun sau moderat pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale

Element

Potențial ecologic

maxim

Potențial ecologic

bun

Potențial ecologic

moderat

Elemente

biolo-

gice de

calitate

Valorile elementelor

biologice de calitate

relevante reflectă,

pe cât posibil, pe

acelea asociate cu

cel mai apropiat tip

de corp de apă de su-

prafață comparabil,

având condițiile fi-

zice date, care re-

zultă din caracteris-

ticile corpului de

apă puternic modifi-

cat sau artificial.

Sunt ușoare schimbări

ale valorilor elemen-

telor biologice rele-

vante comparativ cu

valorile găsite la po-

tențialul ecologic

foarte bun.

Sunt schimbări mode-

rate ale valorilor

elementelor biologice

de calitate relevante

în comparație cu va-

lorile găsite la po-

tențialul ecologic

foarte bun.

Aceste valori sunt

semnificativ modifi-

cate față de cele

caracteristice stării

de calitate bună.

Elemente

hidro-

morfo-

logice

Condițiile hidromor-

fologice sunt în con-

formitate numai cu

acele impacturi asu-

pra corpurilor de apă

de suprafață, care ar

rezulta din caracte-

risticile de corpuri

de apă puternic modi-

ficate sau artifici-

ale, după ce s-au

luat toate măsurile

de reducere pentru a

asigura cea mai bună

aproximare a conti-

nuității ecologice,

în particular cu re-

ferire la migrarea

faunei și la terenu-

rile adecvate pentru

cultivare și produ-

cere de sămânță.

Condițiile sunt în

conformitate cu atin-

gerea valorilor speci-

ficate mai sus pentru

elementele biologice

de calitate.

Condițiile sunt în

conformitate cu atin-

gerea valorilor spe-

cificate mai sus pen-

tru elementele bio-

logice de calitate.

Elemente fizico-chimice de calitate

Element

Starea foarte bună

Starea bună

Starea moderată

Condiții

generale

Elementele fizico-chimice

corespund în totalitate

sau aproape în totalitate

cu condițiile nemodificate

asociate tipului de corp de

apă de suprafață cel mai

apropiat comparabil cu

corpurile de apă puternic

modificate sau artificiale în

cauză. Concentrațiile nutrienților

rămân în intervalul asociat

în mod normal cu astfel de

condiții nemodificate. Nivelurile

temperaturii, bilanțului de

oxigen și al pH-ului sunt în

conformitate cu acelea găsite

în cele mai apropiate tipuri de

corp de apă comparabile, aflate

în condiții nemodificate.

Valorile elementelor fizico- chimice

sunt în intervalul stabilit astfel încât

să se asigure funcționarea ecosistemelor

și să se atingă valorile specificate anterior

pentru elementele biologice de calitate

Temperatura și pH nu depășesc nivelurile

din intervalul stabilit pentru a asigura

funcționarea ecosistemului și atingerea

valorilor menționate mai sus pentru elementele

biologice de calitate. Concentrațiile nutrienților

nu depășesc nivelurile stabilite astfel încât să se

asigure funcționarea ecosistemelor și atingerea

valorilor menționate mai sus pentru elementele

biologice de calitate.

Condițiile sunt în conformitate

cu atingerea valorilor specificate

mai sus pentru elementele biologice

de calitate.

Poluanți

specifici

sintetici

Concentrațiile apropiate de zero

sau cel puțin sub limitele de

detecție pentru cele mai

avansatetehnologii analitice de uz

general.

Concentrațiile nu depășesc valorile standard

stabilite în conformitate cu procedura

detaliată în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii

prevederilor legale privind plasarea pe piață

a produselor de protecție a plantelor în

conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004,

cu modificările și completările ulterioare, respectiv

prevederilor privind plasarea pe piață a produselor

biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului

nr. 956/2005, cu modificările și completările

ulterioare.

Condițiile sunt în conformitate cu

atingerea valorilor specificate mai

sus pentru elementele biologice de

calitate.

Poluanți

specifici

nesintetici

Concentrațiile rămân în intervalul

asociat în mod normal condițiilor

nemodificate găsite în tipul de corp

de apă de suprafață aflat cel mai

aproape comparabil cu

corpul de apă artificial

sau cu modificări

importante, aflat în

cauză.

Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabilite

în concordanță cu procedura detaliată în secțiunea

1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale

privind plasarea pe piață a produselor de protecție

a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului

nr. 1.559/2004, cu modificările și completările

ulterioare, respectiv preve- derilor privind plasarea

pe piață a produselor biocide, în conformitate

modificările și completările ulterioare.

Condițiile sunt în conformitate cu

atingerea valorilor specificate

mai sus pentru elementele

biologice de calitate.

(la 19-02-2010, Tabelul "Elemente fizico-chimice de calitate" de la pct. 1.2.5. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 76 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.2.6. Procedura de stabilire a standardelor de calitate pentru substanțele chimice

(la 11-06-2006, Titlul pct. 1.2.6. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 112 din 4 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 413 din 12 mai 2006. )

Pentru determinarea standardelor de calitate pentru poluanții prevăzuți în anexele nr. 5 și 6, pentru protecția biota, trebuie să se acționeze în conformitate cu prevederile de mai jos. Valorile standard pot fi stabilite pentru apă, sediment sau biota.

Pentru determinarea standardelor de calitate de mediu pentru poluanții prevăzuți la pct. 1-9 din anexa nr. 6, în scopul protecției biotei acvatice, trebuie să se acționeze în conformitate cu prevederile de mai jos. Standardele pot fi stabilite pentru apă, sediment sau biota.

(la 19-02-2010, Alin. 1 al pct. 1.2.6. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 77 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Acolo unde este posibil, atât datele de toxicitate acută, cât și cele de toxicitate cronica trebuie să fie obținute pentru taxonii stabiliți mai jos, care sunt importanți pentru tipul de corp de apă respectiv, cât și pentru orice taxon acvatic pentru care sunt date disponibile. "Setul de bază" al taxonilor constă în:

a) Alge și/sau macrofite;

b) Daphnia sau organisme reprezentative pentru ape saline;

c) Pesti.

Stabilirea valorilor standard pentru caracterizarea stării chimice de calitate

Pentru stabilirea unei concentrații medii maxime anuale se aplica procedura următoare:

(i) se stabilesc factori de siguranță corespunzători în fiecare caz, în funcție de natura și calitatea datelor disponibile și de indicațiile tehnice privind evaluarea riscului pentru noile substanțe notificate și evaluarea riscului pentru substanțele existente și factorii de siguranță prevăzuți în tabelul nr. 1.2.6.:

Tabelul nr. 1.2.6.

Factor de

siguranță

Cel puțin un test de toxicitate acută [CL(50)] pentru fiecare din cele trei

niveluri trofice din setul de bază

1000

Un test de toxicitate cronica la concentrația la care nu se observa nici un

efect (fie pe pesti sau pe Daphnia sau pe un organism reprezentativ pentru

apele saline)

100

Doua teste de toxicitate cronica la concentrația la care nu se observa nici

un efect, pentru speciile care reprezintă două nivele trofice (pesti și/sau

Daphnia sau un organism reprezentativ pentru ape saline și/sau alge)

50

Teste de toxicitate cronica la concentrația la care nu se observa, în mod

normal, nici un efect, la cel puțin trei specii (pesti din specii obișnuite,

Daphnia sau un organism reprezentativ pentru ape saline și alge) care să

reprezinte trei niveluri trofice

10

Alte cazuri, inclusiv datele din teren sau ecosisteme model, care permit să

fie calculați și aplicați factori de siguranță mult mai preciși

Prin evaluare,

de la caz la caz

(ii) acolo unde datele despre persistenta și bioacumulare sunt disponibile, acestea trebuie să fie luate în considerare la determinarea valorii standard finale;

(iii) valoarea/valorile standard trebuie să fie comparată/comparate cu orice rezultat din studiile de teren. Acolo unde apar anomalii, trebuie să fie revizuite determinările pentru a permite să se calculeze un factor de siguranță mult mai precis;

(iv) valoarea/valorile standard stabilite trebuie să fie supuse în mod egal revizuirii și consultării publice, inclusiv pentru a permite să fie calculat un factor de siguranță mai precis.

1.3. Monitoringul stării ecologice și chimice a corpurilor de apă de suprafață

(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.3. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Rețeaua de monitoring al corpurilor de apă de suprafață trebuie să fie stabilită în conformitate cu prevederile art. 35. Rețeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o vedere generală, coerentă și cuprinzătoare a stării ecologice și chimice în cadrul fiecărui bazin hidrografic și să permită clasificarea corpurilor de apă în 5 clase, în conformitate cu definițiile normative prevăzute la secțiunea 1.2. Trebuie elaborată o hartă sau hărți care să arate rețeaua de monitoring al corpurilor de apă de suprafață din schema directoare de amenajare și management al bazinului hidrografic. Pe baza caracterizării și evaluării impactului, efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (1^4) și (1^5) și anexa nr. 1^3, pentru fiecare perioadă la care se aplică o schemă directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să se stabilească un program de monitoring de supraveghere și un program de monitoring operațional. În anumite cazuri se pot stabili programe de monitoring de investigare.

(la 19-02-2010, Alin. 1 al pct. 1.3. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 78 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

În cadrul sistemului stabilit trebuie monitorizați parametrii care sunt indicatori ai stării fiecărui element de calitate important. Pentru selectarea parametrilor pentru elementele biologice de calitate, trebuie identificat nivelul taxonilor corespunzător cerut pentru atingerea nivelului de certitudine și precizie adecvat în clasificarea elementelor de calitate. Estimările nivelului de certitudine și precizie a rezultatelor furnizate prin programele de monitoring trebuie prezentate în schema directoare .

1.3.1. Proiectarea programului de monitoring de supraveghere

1.3.1.1. Obiectiv:

Programele de monitoring de supraveghere trebuie să furnizeze informații pentru:

a) suplimentarea și validarea procedurii de evaluare a impactului, prevăzută în anexa nr. 1^3;

(la 19-02-2010, Lit. a) a subpct. 1.3.1.1., secțiunea 1.3.1 din anexa 1^1 a fost modificată de pct. 79 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

b) proiectarea eficienta și efectivă a programelor viitoare de monitoring;

c) evaluarea schimbărilor pe termen lung a condițiilor naturale;

d) evaluarea schimbărilor pe termen lung care rezultă din activitatea antropogenică generală.

Rezultatele unui astfel de program de monitoring trebuie revizuite și folosite, în combinație cu procedura de evaluare a impactului prevăzută în anexa nr. 1^3, pentru determinarea cerințelor pentru programele de monitoring din schemele directoare la nivel de bazin hidrografic actuale și viitoare.

(la 19-02-2010, Ultimul paragraf al subpct. 1.3.1.1., secțiunea 1.3.1 din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 80 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.3.1.2. Selectarea punctelor de monitoring

Programul de monitoring de supraveghere trebuie efectuat pentru un număr suficient de corpuri de apă, astfel încât să se asigure o evaluare a stării globale a apelor de suprafață din fiecare bazin hidrografic sau sub-bazin hidrografic din cadrul districtului bazinului hidrografic. Pentru selectarea acestor corpuri de apă, monitoringul se va realiza în punctele în care:

a) debitul cursului de apă este important în cadrul districtul bazinului hidrografic ca întreg, inclusiv punctele de pe râuri mari, unde bazinul hidrografic este mai mare de 2.500 kmp;

b) volumul de apă prezent este semnificativ în cadrul districtului bazinului hidrografic, incluzând lacuri naturale și lacuri artificiale mari;

c) corpurile de apă importante traversează frontiera unui stat;

d) exista locuri identificate în conformitate cu legislația privind schimbul de informații;

e) în alte asemenea puncte unde este necesara estimarea încărcării poluanților care sunt transferați peste granițe și care sunt transferați în mediul acvatic marin.

1.3.1.3. Selectarea elementelor de calitate

Monitoringul de supraveghere trebuie efectuat pentru fiecare punct de monitoring timp de 1 an în cursul perioadei acoperite de schema directoare la nivel de bazin hidrografic pentru:

a) parametrii care indica toate elementele biologice de calitate;

b) parametrii care indica toate elementele hidromorfologice de calitate;

c) parametrii care indica toate elementele fizico-chimice de calitate;

d) lista poluanților prioritari care sunt evacuați într-un bazin hidrografic sau sub-bazin;

e) alți poluanți evacuați în cantități importante în bazinul sau subbazinul hidrografic, în afară de cazul în care exercițiul anterior de monitoring de supraveghere a demonstrat că respectivul corp de apă a atins starea bună și nu există nicio dovadă, în urma revizuirii impactului activității umane în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3, din care să rezulte că s-a schimbat impactul asupra corpului de apă. În acest caz monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat o dată pe perioada de valabilitate a 3 scheme directoare succesive, elaborate la nivel de bazin hidrografic.

(la 19-02-2010, Lit. e) a subpct. 1.3.1.3., secțiunea 1.3.1 din anexa 1^1 a fost modificată de pct. 81 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operațional

Monitoringul operațional trebuie să fie făcut pentru:

a) stabilirea stării acelor corpuri de apă identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite;

(la 19-02-2010, Lit. a) a pct. 1.3.2. din anexa 1^1 a fost modificată de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane". )

b) evaluarea oricăror schimbări ale stării unor astfel de corpuri de apă, care rezultă din programele de măsuri.

Programul poate fi amendat în perioada de valabilitate a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, în funcție de informațiile obținute ca parte a cerințelor prevăzute în anexa nr. 1^3 sau ca parte a prezentei anexe, în particular pentru a permite o reducere a frecvenței cu care un impact este depistat a fi nesemnificativ sau pentru ca presiunea semnificativă generată de impact să fie eliminată.

(la 19-02-2010, Ultimul paragraf al secțiunii 1.3.2 din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 82 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.3.2.1. Selectarea secțiunilor de monitoring

Monitoringul operațional trebuie să fie realizat pentru toate acele corpuri de apă care, pe baza evaluării impactului realizat conform prevederilor anexei nr. 1^3 sau a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele sale de mediu pentru corpurile de apă de suprafață sau subterane, prevăzute conform art. 2^1, și pentru acele corpuri de apă în care sunt evacuate substanțele incluse în lista substanțelor prioritare. Punctele de monitoring trebuie selectate pentru substanțele din lista prioritară după cum s-a specificat în legislația care stabilește valorile standard relevante privind calitatea apelor și a mediului acvatic. În toate celelalte cazuri, inclusiv pentru substanțele din lista prioritară, acolo unde nu există instrucțiuni specifice în legislația specifică, punctele de monitoring trebuie să fie stabilite după cum urmează:

a) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor punctuale se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul fiecărui corp de apă, în scopul evaluării impactului surselor punctuale. În cazul în care un corp de apă este supus unor presiuni multiple din partea surselor punctuale, punctele de monitoring pot fi selectate pentru evaluarea mărimii și impactului acestor presiuni ca un întreg;

b) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor difuze se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unor corpuri de apă selectate, în scopul evaluării impactului surselor difuze. Selectarea corpurilor de apă trebuie făcută astfel încât acestea să fie reprezentative pentru riscul relativ al apariției presiunilor din cauza surselor difuze și pentru riscul relativ al neîndeplinirii stării bune a apelor de suprafață;

c) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor hidromorfologice se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unei selecții a corpurilor de apă, în scopul evaluării mărimii și impactului presiunilor hidromorfologice. Selectarea corpurilor de apă trebuie să fie caracteristică pentru impactul global al presiunii hidromorfologice la care sunt supuse toate corpurile de apă.

(la 19-02-2010, Subpct. 1.3.2.1 al secțiunii 1.3.2 din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 83 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.3.2.2. Selectarea elementelor de calitate

Pentru evaluarea presiunii de impact la care sunt supuse toate corpurile de apă de suprafață, trebuie monitorizate acele elemente de calitate care sunt caracteristice presiunilor de impact la care corpul sau corpurile de apă sunt supuse. În acest scop, trebuie să se monitorizeze:

a) parametrii caracteristici ai elementului sau elementelor biologice de calitate cele mai sensibile la presiunile la care sunt supuse corpurile de apă respective;

b) toate substanțele prioritare evacuate, precum și alți poluanți evacuați în cantități importante;

c) parametrii caracteristici ai elementului hidromorfologic de calitate cel mai sensibil la presiunea identificată.

1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare

Obiectiv

Monitoringul de investigare trebuie efectuat:

a) acolo unde nu se cunosc motivele oricărei depășiri;

b) acolo unde monitoringul de supraveghere arată că obiectivele stabilite conform art. 2^1 pentru un corp de apă nu se pot realiza, iar monitoringul operațional nu a fost încă stabilit, pentru a stabili cauzele pentru care un corp de apă sau corpurile de apă nu îndeplinesc obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite;

(la 19-02-2010, Lit. b) a pct. 1.3.3. din anexa 1^1 a fost modificată de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane". )

c) pentru stabilirea impactului poluărilor accidentale.

Programul de monitoring de investigare trebuie să furnizeze informații necesare stabilirii unui program de măsuri pentru realizarea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite și a măsurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluărilor accidentale.

(la 19-02-2010, Alin. 2 al pct. 1.3.3. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane". )

1.3.4. Frecvența monitoringului

Pentru perioada programului de monitoring de supraveghere, frecventele pentru parametrii de monitoring caracteristici elementelor fizico-chimice de calitate prevăzute în tabelul nr. 1.3.4. trebuie să fie aplicate, în afara de cazul în care, pe baza cunoștințelor tehnice și a deciziei experților, sunt justificate intervale mai mari. Pentru elementele biologice sau hidromorfologice de calitate, monitoringul trebuie efectuat cel puțin o data în perioada de monitoring de supraveghere.

Pentru programul de monitoring operațional, frecvențamonitoringului necesara pentru fiecare parametru trebuie să fie determinată astfel încât să se asigure furnizarea unor date suficiente pentru o evaluare credibilă a stării elementelor importante de calitate. Ca regula, monitoringul trebuie să aibă loc la intervale care nu depășesc pe cele prevăzute în tabelul nr. 1.3.4., cu excepția cazurilor când, pe baza cunoștințelor tehnice și a deciziei experților, sunt justificate intervale mai mari de timp.

Frecventele trebuie să fie alese astfel încât să se realizeze un nivel acceptabil de certitudine și precizie. Estimările certitudinii și preciziei realizate de sistemul de monitoring utilizat trebuie să fie stabilite în Schema directoare de amenajare și management a bazinului hidrografic.

Frecventele de monitoring trebuie să fie alese ținând seama de variabilitatea parametrilor care rezultă atât din condițiile naturale, cât și cele antropogene. Intervalele de timp la care este întreprins monitoringul trebuie să fie alese astfel încât să minimizeze impactul variației sezoniere asupra rezultatelor și deci, să asigure ca rezultatele reflecta schimbările în corpurile de apă ca urmare a schimbărilor cauzate de presiuni antropogene. Dacă este necesar, trebuie efectuat un monitoring suplimentar în timpul diferitelor anotimpuri în același an, pentru a realiza acest obiectiv.

Tabel nr. 1.3.4.

Element de calitate

Râuri

Lacuri

Ape tranziționale

Ape costiere

Biologice

Fitoplancton

6 luni

6 luni

6 luni

6 luni

Alta flora acvatica

3 ani

3 ani

3 ani

3 ani

Macro-nevertebrate

3 ani

3 ani

3 ani

3 ani

Pesti

3 ani

3 ani

3 ani

Hidromorfologice

Continuitate

6 ani

Hidrologie

continuu

1 luna

Morfologie

6 ani

6 ani

6 ani

6 ani

Fizico-chimice

Condiții termice

3 luni

3 luni

3 luni

3 luni

Oxigenare

3 luni

3 luni

3 luni

3 luni

Salinitate

3 luni

3 luni

3 luni

Starea nutrienților

3 luni

3 luni

3 luni

3 luni

Starea acidifierii

3 luni

3 luni

Alți poluanți

3 luni

3 luni

3 luni

3 luni

Substanțe prioritare

1 luna

1 luna

1 luna

1 luna

1.3.5. Cerințe de monitoring suplimentar pentru zonele protejate

În scopul îndeplinirii cerințelor următoare, programele de monitoring necesare trebuie să fie suplimentate:

1.3.5.1. Puncte de captare a apei potabile

Corpurile de apă de suprafață desemnate conform art. 2^6 care asigură în medie mai mult de 100 mc/zi trebuie să fie stabilite ca fiind puncte de monitoring și trebuie supuse unui astfel de monitoring suplimentar. Aceste corpuri trebuie monitorizate pentru toate substanțele prioritare evacuate și pentru toate celelalte substanțe evacuate în cantități importante care ar putea afecta starea corpurilor de apă și care sunt controlate conform prevederilor legale privind apa potabila. Monitoringul trebuie să fie efectuat în conformitate cu frecventele stabilite în tabelul nr. 1.3.5.1.

Tabelul nr. 1.3.5.1.

Comunitatea deservită (locuitori echivalenți)

Frecvența

< 10.000

4 ori pe an

10.000 - 30.000

8 ori pe an

> 30.000

12 ori pe an

1.3.5.2. Habitate și specii în zone protejate

Corpurile de apă care formează aceste zone trebuie să fie incluse în programele de monitoring operațional, acolo unde, pe baza evaluării impactului și a monitoringului de supraveghere, acestea sunt identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite conform art. 2^1. Monitoringul trebuie să fie efectuat pentru evaluarea impactului tuturor presiunilor importante asupra acestor corpuri și, acolo unde este necesar, pentru evaluarea schimbărilor stării acestor corpuri care rezultă în urma realizării programelor de măsuri. Monitoringul trebuie să continue până când zonele protejate satisfac cerințele referitoare la apă ale legislației pe baza căreia au fost stabilite zonele protejate respective și până când sunt îndeplinite obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1.

(la 19-02-2010, Alin. 1 al pct. 1.3.5.2. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane". )

1.3.6. Standarde pentru monitorizarea elementelor calitative în conformitate cu Directiva 2014/101/UE a Comisiei din 30 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei

Metodele utilizate pentru monitorizarea parametrilor-tip se vor conforma cu standardele internaționale enumerate mai jos în ceea ce privește monitorizarea sau cu alte standarde naționale sau internaționale care asigură furnizarea de date de calitate științifică și comparabilitate echivalente.

Standarde pentru prelevarea elementelor calitative biologice

Metode generice de utilizat în coroborare cu metodele specifice prevăzute în standardele referitoare la următoarele elemente calitative biologice:

EN ISO 5667-3:2012

Calitatea apei - Prelevare - Partea a 3-a: Conservarea

și manipularea probelor

Standarde pentru fitoplancton

EN 15204:2006

Calitatea apei - Ghid pentru analiza de rutină a

abundenței și compoziției fitoplanctonului prin

utilizarea microscopiei inverse (metoda Utermohl)

EN 15972:2011

Calitatea apei - Ghid pentru studiul cantitativ și

calitativ al fitoplanctonului marin

ISO 10260:1992

Calitatea apei - Măsurarea parametrilor biochimici -

Determinarea spectrometrică a conținutului de

clorofilă «a»

Standarde pentru macrofite și fitobentos

EN 15460:2007

Calitatea apei - Ghid pentru studiul macrofitelor din

lacuri

EN 14184:2014

Calitatea apei - Ghid pentru studiul macrofitelor

acvatice din ape curgătoare

EN 15708:2009

Calitatea apei - Ghid pentru studiul, prelevarea și

analiza în laborator a fitobentosului din apele

curgătoare de mică adâncime

EN 13946:2014

Calitatea apei - Ghid pentru prelevarea uzuală și

pregătirea diatomeelor bentonice din râuri și lacuri

EN 14407:2014

Calitatea apei - Ghid pentru identificarea și numărarea

probelor de diatomee bentonice din râuri și lacuri

Standarde pentru nevertebrate bentonice

EN ISO 10870:2012

Calitatea apei - Linii directoare pentru selecția

metodelor și dispozitivelor de eșantionare pentru

macronevertebratele bentonice din apele dulci

EN 15196:2006

Calitatea apei - Ghid de prelevare și prelucrare a

exuviilor pupelor de Chironomidae (ordin Diptera) pentru

evaluarea ecologică

EN 16150:2012

Calitatea apei - Ghid pentru prelevarea macroneverte-

bratelor bentonice din apele curgătoare de mică adâncime

proporțional cu suprafețele de acoperire ale habitatelor

EN ISO 19493:2007

Calitatea apei - Ghid pentru studii biologice marine

referitoare la populațiile din substratul dur

EN ISO 16665:2013

Calitatea apei - Linii directoare pentru prelevare

cantitativă și tratare a probelor de macrofaună marină

de substrat moale

Standarde pentru pești

EN 14962:2006

Calitatea apei - Ghid pentru domeniul de aplicare și

metodele de prelevare pești

EN 14011:2003

Calitatea apei - Prelevarea peștilor cu ajutorul

electricității

EN 15910:2014

Calitatea apei - Ghid pentru estimarea abundenței

peștilor prin utilizarea metodelor hidroacustice mobile

EN 14757:2005

Calitatea apei - Prelevarea peștilor utilizând plase cu

mărimi diferite ale ochiurilor

Standarde pentru parametrii hidromorfologici

EN 14614:2004

Calitatea apei - Ghid pentru evaluarea caracteristicilor

hidromorfologice ale râurilor

EN 16039:2011

Calitatea apei - Ghid pentru evaluarea caracteristicilor

hidromorfologice ale lacurilor

Standarde pentru parametrii fizico-chimici

Oricare standarde CEN/ISO relevante.

(la 14-12-2016, Subpunctul 1.3.6., Punctul 1 din Anexa 1^1 a fost modificat de Punctul 2, Articolul UNIC din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 94 din 8 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1005 din 14 decembrie 2016 )

1.4. Clasificarea și prezentarea stării ecologice

1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic

a) în scopul estimării valorilor elementelor biologice de calitate specificate pentru fiecare categorie de apă de suprafață sau pentru corpurile de apă de suprafață puternic modificate sau artificiale se stabilesc sisteme de monitoring. Pentru aplicarea procedurii stabilite mai jos la corpurile de apă puternic modificate sau artificiale, referirile la starea ecologică trebuie să fie percepute ca fiind referitoare la potențialul ecologic. Astfel de sisteme pot utiliza anumite specii sau grupe de specii care sunt reprezentative pentru elementele de calitate ca un întreg;

b) pentru asigurarea comparabilității unor astfel de sisteme de monitoring, rezultatele obținute prin aplicarea sistemelor de monitoring utilizate trebuie să fie exprimate ca rapoarte de calitate ecologică, în scopul clasificării stării ecologice. Aceste rapoarte trebuie să reprezinte relația dintre valorile parametrilor biologici observați pentru un corp de apă de suprafață dar și valorile pentru acești parametri în condițiile de referință aplicabile acestui corp de apă. Raportul trebuie să fie exprimat ca o valoare numerică intre 0 și 1, cu starea ecologică foarte bună reprezentată de valori apropiate de 1 iar starea ecologică proasta prin valori apropiate de 0;

c) scara rapoartelor de calitate ecologică pentru sistemul de monitoring corespunzător fiecărei categorii de apă de suprafață trebuie împărțită în cinci clase, în intervalul de la starea ecologică foarte bună la starea ecologică proasta, așa cum au fost definite la pct. 1.2., prin asocierea unei valori numerice fiecărei limite intre clase. Valoarea limitei dintre clasele de stare foarte bună și bună, precum și valoarea limitei intre starea bună și moderată trebuie să fie stabilite prin exercițiu de intercalibrare.

1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării ecologice și a potențialului ecologic

a) pentru categoriile de ape de suprafață, clasificarea stării ecologice pentru corpurile de apă trebuie să fie reprezentată de valori scăzute ale parametrilor, obținute ca rezultat al monitoringului biologic și fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanță cu prima coloană a tabelului nr. 1.4.2.a). Rezultatele vor fi prezentate pe o hartă, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea stării ecologice pentru fiecare corp de apă, prin coduri de culori în concordanță cu a doua coloană a tabelului stabilit mai jos, reprezentând clasificarea stării ecologice a corpului de apă:

Tabel nr. 1.4.2.a)

Clasificarea stării ecologice

Cod culoare

Foarte bună

Albastru

bună

Verde

Moderată

Galben

Slabă

Orange

Proasta

roșu

b) pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale, clasificarea stării ecologice pentru corpul de apă trebuie să fie reprezentată de valori scăzute ale parametrilor, obținute ca rezultat al monitoringului biologic și fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanță cu prima coloană a tabelului nr. 1.4.2.b). Rezultatele trebuie prezentate pe o hartă, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea potențialului ecologic pentru fiecare corp de apă, prin coduri de culori, în concordanță cu a doua coloană a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apă artificiale și în concordanță cu a treia coloană a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apă puternic modificate:

Tabel nr. 1.4.2.b)

Clasificarea

potențialului

ecologic

Cod de culoare

Corpuri de apă artificiale

Corpuri puternic modificate

Bun și Foarte

bun

Benzi de dimensiuni egale cu

verde și gri deschis

Benzi de dimensiuni egale cu

verde și gri închis

Moderat

Benzi de dimensiuni egale cu

galben și gri deschis

Benzi de dimensiuni egale cu

galben și gri închis

Slab

Benzi de dimensiuni egale cu

orange și gri deschis

Benzi de dimensiuni egale cu

orange și gri închis

Prost

Benzi de dimensiuni egale cu roșu

și gri deschis în mod egal

Benzi de dimensiuni egale cu

rosu și gri închis

c) printr-un punct negru pe hartă, trebuie, de asemenea, să se indice acele corpuri de apă unde nerealizarea stării bune sau a potențialului ecologic bun este determinată de nerespectarea uneia sau mai multor valori standard de calitate a apei și mediului acvatic, care au fost stabilite pentru acel corp de apă, în ceea ce privește poluanții specifici sintetici și nesintetici.

1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării chimice

Acolo unde, un corp de apă se conformează cu toate valorile standard de calitate a apei și mediului acvatic, stabilite prin reglementările specifice, acesta trebuie să fie înregistrat ca atingând starea chimică bună. În caz contrar, corpul de apă trebuie să fie înregistrat ca neîndeplinind starea chimică bună.

Pentru ilustrarea stării chimice a fiecărui corp de apă trebuie realizata o hartă pentru fiecare district al bazinului hidrografic, utilizându-se coduri de culori în conformitate cu coloana a doua a tabelului nr. 1.4.3., stabilite pentru reflectarea clasificării stării chimice a corpului de apă.

Tabel nr. 1.4.3

Clasificarea stării chimice

Cod de culori

Bună

Albastru

Altă stare inferioară stării bune

Roșu

(la 19-02-2010, Tabelul nr. 1.4.3. al secțiunii 1.4.3 din anexa nr. 1^1 a fost modificat de pct. 84 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

2. APE SUBTERANE

2.1. Starea cantitativă a apelor subterane

2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative

Regimul nivelului apelor subterane

2.1.2. Definiția stării cantitative

Elemente

Stare bună

Nivelul apelor

subterane

Nivelul apelor subterane în corpul de apă subterană este în așa fel încât

resursa disponibilă de apă subterană nu este depășită de un debit mediu anual

captat pe lungă durata.

În consecință, nivelul apelor subterane nu este supus modificărilor

antropogene care ar putea conduce la:

- nerealizarea obiectivelor de de mediu pentru corpurile de apă de suprafață

și subterane prevăzute în art. 2^1 alin. (1) pentru apele de suprafață

asociate;

- orice diminuare semnificativa a stării unor astfel de ape;

- orice deteriorare semnificativa a ecosistemelor terestre care depind

direct de corpurile de apă subterană;

- modificări ale direcției de curgere, care rezultă din schimbările de nivel

ce se pot produce temporar, sau continuu, într-o zona limitată spațial, dar

care nu determină pătrunderea apei sărate sau alte pătrunderi, și care nu

indica o tendință de modificare susținută și identificată clar, influențată de

activitățile antropogene, a direcției de curgere care ar conduce la aceste

pătrunderi.

(la 19-02-2010, Tabelul de la pct. 2.1.2. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane". )

2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane

2.2.1. Rețeaua de monitoring a nivelului apelor subterane

Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane trebuie să fie stabilită în concordanță cu prevederile art. 2^6 alin. (1) și (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a^2) și art. 35 alin. (1^3). Rețeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o evaluare credibilă a stării cantitative a tuturor corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apă subterană, inclusiv evaluarea resurselor de ape subterane disponibile. Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane va fi prezentată în schema directoare la nivel de bazin hidrografic, pe o hartă sau pe hărți.

(la 19-02-2010, Subpct. 2.2.1. al secțiunii 2.2. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 85 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

2.2.2. Densitatea secțiunilor de monitoring

(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.2.2. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Rețeaua trebuie să includă suficiente puncte de monitoring reprezentative pentru estimarea nivelului apelor subterane în fiecare corp sau grup de corpuri de apă subterană, ținând seama de variațiile pe termen scurt și lung în realimentarea lor și în particular:

a) pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, prevăzute la art. 2^1, trebuie să asigure o densitate suficientă a punctelor de monitoring pentru evaluarea impactului captărilor și evacuărilor asupra nivelului apelor subterane;

(la 19-02-2010, Lit. a) a pct. 2.2.2. din anexa 1^1 a fost modificată de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane". )

b) pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat, trebuie să asigure suficiente puncte de monitoring pentru estimarea direcției și debitului de apă subterană care curge peste frontiera.

2.2.3. Frecvența monitoringului

Frecvența observațiilor trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea stării cantitative a fiecărui corp sau grup de corpuri de apă subterană, ținând seama de variațiile pe termen scurt și lung a realimentării. În particular:

a) pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, prevăzute la art. 2^1, trebuie să asigure o frecvență suficientă de măsurare pentru evaluarea impactului captărilor și evacuărilor asupra nivelului apei subterane;

(la 19-02-2010, Lit. a) a pct. 2.2.3. din anexa 1^1 a fost modificată de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane". )

b) pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat trebuie să asigure o frecvență suficientă de măsurare pentru estimarea direcției și debitului de curgere al apei subterane peste frontiera.

2.2.4. Interpretarea și prezentarea stării cantitative a corpurilor de apă subterane

(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Rezultatele obținute din rețeaua de monitoring pentru un corp sau grup de corpuri de apă subterană trebuie să fie folosite pentru evaluarea stării cantitative a acestui corp sau acelor corpuri de apă subterană. Conform prevederilor secțiunii 2.5, trebuie să se realizeze o hartă a evaluării stării cantitative care rezultă, utilizând următoarele coduri de culori:

Starea cantitativă bună - verde

Starea cantitativă slabă - roșu.

(la 19-02-2010, Primul paragraf al pct. 2.2.4., secțiunea 2.2 din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 86 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

2.3. Starea chimică a apelor subterane

2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane

Conductivitate

Concentrațiile poluanților

2.3.2. Definiția stării chimice bune a apelor subteraneElementeStare bunăGeneraleConductivitateModificările conductivității nu sunt caracteristice intruziunilor saline sau altor intruziuni în corpul de apă subterană.

Compoziția chimică a corpului de apă subterană este în așa fel încât concentrațiile poluanților:

- după cum s-a menționat mai jos, nu arată efecte ale intruziunilor saline sau ale altor intruziuni;

- nu depășesc valorile standard de calitate aplicabile sau valorile de prag, ca urmare a legislației în vigoare;

- nu au ca rezultat neîndeplinirea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, prevăzute la art. 2^1 din lege, pentru apele de suprafață asociate, nicio altă diminuare semnificativă a calității ecologice sau chimice a corpurilor de apă de suprafață și nicio deteriorare/perturbare semnificativă a ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apă subterană.

(la 16-07-2020, Punctul 2.3.2. din Punctul 2.3. , Punctul 2. , Anexa nr. 1^1 a fost modificat de Punctul 46, Articolul I din LEGEA nr. 122 din 10 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 13 iulie 2020 )

2.4. Monitoringul stării chimice a corpurilor de apă subterane

(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

2.4.1. Rețeaua de monitoring a apelor subterane

Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane trebuie să fie stabilită în concordanță cu prevederile art. 2^6 alin. (1) și (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a^2) și art. 35 alin. (1^3). Rețeaua de monitoring trebuie să fie astfel proiectată încât să ofere o imagine generală coerentă și cuprinzătoare a stării chimice a corpurilor de apă subterane în cadrul fiecărui bazin hidrografic și să detecteze prezența tendințelor de creștere, pe termen lung, a concentrațiilor poluanților din cauza activităților antropogene.

(la 19-02-2010, Primul paragraf al subpct. 2.4.1., secțiunea 2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 87 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Pe baza caracterizării și evaluării impactului efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (1^4) și (1^5) și cu anexa nr. 1^3, pentru fiecare perioadă de aplicare a unei scheme directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să se stabilească un program de monitorizare de supraveghere. Rezultatele acestui program trebuie să fie utilizate pentru stabilirea unui program de monitoring operațional care să fie aplicat pentru perioada de timp rămasă de aplicare a schemei-cadru.

(la 19-02-2010, Al doilea paragraf al subpct. 2.4.1., secțiunea 2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 87 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Estimarea nivelului de certitudine și precizie a rezultatelor furnizate de programele de monitoring trebuie să fie inclusă în schema directoare.

2.4.2. Monitoringul de supraveghere

2.4.2.1. Obiectiv

Monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat pentru:

a) suplimentarea și validarea procedurii de evaluare a impactului;

b) furnizarea informațiilor necesare la evaluarea tendințelor pe termen lung, atât ca rezultat al schimbărilor condițiilor naturale, cât și al activității antropogene.

2.4.2.2. Selectarea secțiunilor de monitoring

(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.4.2.2. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Trebuie alese suficiente puncte de monitoring pentru fiecare din următoarele:

a) corpurile de apă identificate ca fiind la risc semnificativ, ca urmare a exercițiului de caracterizare efectuat în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3;

(la 19-02-2010, Lit. a) a subpct. 2.4.2.2., secțiunea 2.4. din anexa 1^1 a fost modificată de pct. 88 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

b) corpurile care traversează frontiera de stat.

2.4.2.3. Selectarea parametrilor

Setul următor de parametric-cheie trebuie să fie urmăriți în toate corpurile de apă subterană selectate:

a) conținut de oxigen;

b) valoare pH;

c) conductivitate;

d) nitrați;

e) amoniu.

Corpurile de apă subterane, care sunt identificate în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3 ca fiind la risc de a nu atinge starea bună, trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt caracteristici impactului determinat de activitățile antropogene.

(la 19-02-2010, Penultimul paragraf al subpct. 2.4.2.3., secțiunea 2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 89 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Corpurile de apă transfrontieră trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt importanți pentru protecția tuturor folosințelor asigurate din debitul de apă subterană.

2.4.3. Monitoringul operațional

2.4.3.1. Obiectiv

Monitoringul operațional trebuie să fie efectuat în perioadele dintre programele de monitoring de supraveghere, pentru:

a) stabilirea stării chimice a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apă subterană determinate a avea risc;

b) stabilirea prezentei oricărei tendințe crescătoare a concentrației oricărui poluant, determinată de activitatea antropogenă pe termen lung.

2.4.3.2. Selectarea punctelor de monitoring

Monitoringul operațional trebuie să fie efectuat pentru toate acele corpuri sau grupuri de corpuri de apă care, pe baza atât a evaluării impactului, efectuată în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3, cât și a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având un risc de neîndeplinire a obiectivelor de mediu. Alegerea punctelor de monitoring trebuie, de asemenea, să reflecte o evaluare a felului cum datele de monitoring din amplasamentele respective furnizează informații referitoare la starea de calitate a corpului sau corpurilor de apă subterană.

(la 19-02-2010, Subpct. 2.4.3.2., secțiunea 2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 90 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

2.4.3.3. Frecvența monitoringului

Monitoringul operațional trebuie efectuat în perioada dintre programele de monitoring de supraveghere cu o frecvență suficientă pentru detectarea impactului presiunilor antropogene importante/relevante, dar cel puțin o data pe an.

2.4.4. Identificarea tendințelor poluanților

Pentru identificarea tendințelor crescătoare ale concentrațiilor poluanților din cauza activităților antropogene pe termen lung și schimbările acestor tendințe trebuie să se folosească datele atât din monitoringul de supraveghere, cât și din cel operațional. Trebuie identificat anul de bază sau perioada de bază de la care se calculează tendință de identificare. Calcularea tendinței trebuie să fie efectuată pentru un corp de apă subterană, sau, dacă este necesar, pentru un grup de corpuri de apă subterană. Modificarea tendinței trebuie să fie demonstrată statistic și trebuie stabilit nivelul de certitudine asociat cu identificarea.

2.4.5. Prezentarea și interpretarea stării chimice a apelor subterane

Pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane, rezultatele obținute din punctele individuale de monitoring trebuie să fie agregate pentru corpul de apă considerat ca un întreg. Pentru ca starea chimică bună să fie atinsă pentru un corp de apă subterană, pentru acei parametri chimici pentru care s-au stabilit valori standard de calitate privind protecția mediului:

a) trebuie să se calculeze valoarea medie a rezultatelor monitoringului la fiecare punct din corpul sau grupul de corpuri de apă subterană;

b) aceste valori medii trebuie să fie utilizate pentru a demonstra conformarea cu starea chimică bună a apelor subterane.

Conform pct. 2.5, trebuie să se realizeze o hartă a stării chimice a apelor subterane, utilizând următoarele coduri de culori:

Stare chimică bună - verde,

Stare chimică slabă - roșu.

Se vor marca, printr-un punct negru pe hartă, acele corpuri de apă subterană care sunt supuse unei tendințe semnificative și susținute de creștere a concentrației oricărui poluant care rezultă din impactul activității umane. Modificarea tendinței trebuie să fie marcată printr-un punct albastru pe hartă.

Aceste hărți trebuie incluse în schemele directoare la nivel de bazin hidrografic.

2.5. Prezentarea stării apelor subterane

În schemele directoare la nivel de bazin hidrografic trebuie inclusă o hartă care să arate, pentru fiecare corp de apă sau grupuri de corpuri de apă subterană, atât starea cantitativă cât și starea chimică a acelui corp sau grup de corpuri de apă, utilizând coduri de culori în conformitate cu prevederile pct. 2.2.4 și 2.4.5. În cazul în care nu se realizează hărți separate pentru cerințele de la pct. 2.2.4. și 2.4.5., se va furniza obligatoriu o indicație, în conformitate cu prevederile de la pct. 2.4.5., referitoare la harta stării chimice a corpului de apă subterană, a acelor corpuri de apă care sunt supuse unei tendințe semnificative și susținute de creștere a concentrației oricărui poluant sau orice altă schimbare a acestei tendințe.

------------

Anexa nr. 1^1 a introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.