Condiții pentru atingerea obiectivelor de de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane
(la 19-02-2010, Titlul anexei nr. 1^1 a fost modificat de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane". )
1. STAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ
1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafață
1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor
1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor
1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii
1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere
1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate
1.2. Definiții normative pentru clasificările stării ecologice
1.2.1. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă - râuri
(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.1. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
1.2.2. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă - lacuri
(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.2. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
1.2.3. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă tranzitorii
(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.3. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
1.2.4. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă costiere
(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
1.2.5. Definiții pentru potențialul ecologic maxim, bun sau moderat al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale
1.2.6. Procedura de stabilire a standardelor de calitate pentru substanțele chimice
(la 11-06-2006, Titlul pct. 1.2.6. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 112 din 4 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 413 din 12 mai 2006. )
1.3. Monitoringul stării ecologice și chimice a corpurilor de apă de suprafață
(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.3. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
1.3.1. Proiectarea programului de monitoring de supraveghere
1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operațional
1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare
1.3.4. Frecvența monitoringului
1.3.5. Cerințe suplimentare de monitoring pentru zonele protejate
1.3.6. Standarde pentru monitoringul elementelor de calitate
1.4. Clasificarea și prezentarea stării ecologice
1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic
1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării ecologice și a potențialului ecologic
1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării chimice
2. STAREA APELOR SUBTERANE
2.1. Starea cantitativă a apelor subterane
2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative
2.1.2. Definirea stării cantitative
2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane
2.2.1. Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane
(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.2.1. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
2.2.2. Densitatea secțiunilor de monitoring
(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.2.2. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
2.2.3. Frecvența monitoringului
2.2.4. Interpretarea și prezentarea stării cantitative a corpurilor de apă subterane
(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
2.3. Starea chimică a apelor subterane
2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane
2.3.2. Definiția stării chimice bune a apelor subterane
(la 16-07-2020, Pct. 2.3.2 din anexa nr. 1^1 a fost modificată de Punctul 46, Articolul I din LEGEA nr. 122 din 10 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 13 iulie 2020 )
2.4. Monitoringul stării chimice a corpurilor de apă subterane
(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
2.4.1. Rețeaua de monitoring a apelor subterane
2.4.2. Monitoringul de supraveghere
2.4.3. Monitoringul operațional
2.4.4. Identificarea tendinței poluanților
2.4.5. Prezentarea și interpretarea stării chimice a apelor subterane
2.5. Prezentarea stării apelor subterane
1. STAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ
1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafață
1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor
1.1.1.1. Elemente biologice
Compoziția și abundența florei acvatice
Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice
Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole
1.1.1.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice
Regimul hidrologic
cantitatea și dinamica curgerii apei
legătura cu corpurile de apă subterană
Continuitatea râurilor
Condiții morfologice
adâncimea râurilor și variația lățimii
structura și substratul patului râului
structura zonei riverane
1.1.1.3. Elemente chimice și fizico-chimice care sprijină elementele biologice
1.1.1.4. Generalități
Condiții termice
Condiții de oxigenare
Salinitate
Starea acidifierii
Condițiile nutrienților
1.1.1.5. Poluanți specifici
Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă
Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă
1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor
1.1.2.1. Elemente biologice
Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului
Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică
Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice
Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole
1.1.2.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice
Regimul hidrologic
cantitatea și dinamica curgerii apei
timpul de retenție
legătura cu corpurile de apă subterană
Condiții morfologice
variația adâncimii lacurilor
cantitatea, structura și substratul patului lacului
structura țărmului lacului
1.1.2.3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice
1.1.2.4. Generalități
Transparența
Condiții termice
Condiții de oxigenare
Salinitate
Starea acidifierii
Condițiile nutrienților
1.1.2.5. Poluanți specifici
Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă
Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă
1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii
1.1.3.1. Elemente biologice
Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului
Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică
Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice
Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole
1.1.3.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice
Condiții morfologice
variația adâncimii
cantitatea, structura și substratul patului
structura zonei de influență a mareei
Regimul mareei
debitul de apă dulce
expunerea la valuri
1.1.3 3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice
1.1.3.4. Generalități
Transparența
Condiții termice
Condiții de oxigenare
Salinitate
Condițiile nutrienților
1.1.3.5. Poluanți specifici
Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă
Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă
1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere
1.1.4.1. Elemente biologice
Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului
Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică
Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice
1.1.4.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice
Condiții morfologice
variația adâncimii
cantitatea, structura și substratul patului de coastă
structura zonei de influență a mareei
Regimul mareei
direcția curenților dominanți
expunerea la valuri
1.1.4.3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice
1.1.4.4. Generalități
Transparența
Condiții termice
Condiții de oxigenare
Salinitate
Condițiile nutrienților
1.1.4.5. Poluanți specifici
Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă
Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă
1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă de suprafață artificiale și puternic modificate
Elementele de calitate care se aplică corpurilor de apă de suprafață artificiale sau puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare din cele 4 categorii de apă de suprafață (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) și care corespund cel mai bine corpurilor de apă de suprafață puternic modificate sau artificiale supuse clasificării din punct de vedere al stării ecologice.
1.2. Definiții normative ale clasificărilor stării ecologice
Tabelul 1.2. Definiții generale pentru râuri, lacuri, ape tranzitorii și ape costiere
Textul următor include o definiție generală a calității ecologice. În scopul clasificării, valorile pentru elementele de calitate a stării ecologice aferente fiecărei categorii de apă de suprafață sunt cele prevăzute în tabelele din secțiunile 1.2.1 - 1.2.4.
Stare foarte bună
Stare bună
Stare moderată
General
Nu există sau sunt foarte
mici alterări antropogene
ale valorilor elementelor
fizico-chimice și
hidromorfologice de ca-
litate, pentru tipul de corp
de apă de suprafață,
față de acelea asociate în
mod normal cu acel tip în
condiții nemodificate
Valorile elementelor
biologice de calitate pentru
tipul de corp de apă de
suprafață sunt acelea
asociate în mod normal
cu acel tip, în condiții
ne- modificate și nu
arată, sau există
doar foarte mici
dovezi de perturbare.
Condițiile sunt
specifice tipului și
comunităților.
Valorile elementelor
biologice de calitate
pentru tipul de corp
de apă de suprafață
prezintă nivele
scăzute schimbare
datorită activităților
umane, dar deviază
ușor față de acele
valori asociate, în
mod normal, cu
tipul de corp de apă de
suprafață în
condiții nemodificate
Valorile elementelor biologice
de calitate pentru tipul de corp
de apă de suprafață
deviază moderat față de
acelea asociate, în mod normal,
cu tipul de corp de apă
de suprafață, în condiții
nemodificate.
Valorile prezintă semne
moderate de perturbare ca
urmare a activităților
umane și sunt esențial
perturbate
față de valorile din
condițiile de stare bună.
Apele care realizează o stare sub cea moderată trebuie clasificate ca fiind de o calitate slabă sau proastă.
Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață și în care comunitățile biologice importante deviază semnificativ de la valorile asociate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate slabă.
Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață și în care sunt absente părți mari din comunitățile biologice importante, care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate proastă.
1.2.1. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă - râuri
(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.1. din anexa nr. 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
Elemente biologice de calitate
Element
Stare foarte bună
Stare bună
Stare moderată
Fito-
plancton
Compoziția taxonomică
a fitoplanctonului
corespunde în totali-
tate sau aproape în
totalitate condiții-
lor nemodificate.
Abundența medie a fi-
toplanctonului este
în deplină conformi-
tate cu condițiile
fizico-chimice spe-
cifice tipului de
corp de apă și nu
sunt atât de mult al-
terate condițiile de
transparență speci-
fice tipului.
Înflorirea plancto-
nului se produce cu
o frecvență și o in-
tensitate în confor-
mitate cu condițiile
fizico-chimice speci-
fice tipului.
Sunt schimbări ușoare
ale compoziției taxo-
nomice și abundenței
planctonului compara-
tiv cu comunitățile
specifice tipului.
Astfel de schimbări nu
indică nici o creștere
accelerantă a algelor,
care să conducă la
perturbări nedorite,
în ceea ce privește
echilibrul organisme-
lor prezente în corpul
de apă sau calitatea
fizico-chimică a apei
sau a sendimentului.
Se poate produce o
ușoară creștere a
frecvenței și inten-
sității înfloririi
planctonice specifice
tipului.
Compoziția taxonomică
a planctonului diferă
moderat față de comu-
nitățile specifice
tipului.
Abundența este mode-
rat deranjată și poa-
te fi astfel încât să
producă o perturbare
importantă nedorită a
valorilor altor ele-
mente biologice sau
fizico-chimice de
calitate.
Se poate produce o
ușoară creștere a
frecvenței și inten-
sității înfloririi
planctonice. Înflo-
riri persistente se
pot produce în lunile
de vară.
Macrofi-
te și
fito-
bentos
Compoziția taxonomică
corespunde în totali-
tate sau aproape în
totalitate condiții-
lor nemodificate.
Nu sunt schimbări de-
tectabile în abun-
dența medie a macro-
fitelor și fitoben-
tosului.
Sunt schimbări ușoare
ale compoziției taxo-
nomice și a abundenței
macrofitelor și fito-
bentosului comparativ
cu comunitățile spe-
cifice tipului. Astfel
de schimbări nu indică
nici o creștere acce-
lerată a fitobentosu-
lui sau a unor forme
evoluate de viață a
plantei care să con-
ducă la dereglări ne-
dorite în echilibrul
organismelor prezente
în corpurile de apă
sau a calității fizi-
co-chimice a apei sau
a sendimentului.
Comunitatea fitoben-
tonică nu este afec-
tată negativ de gru-
purile sau învelișuri-
le de bacterii din
cauza activității an-
tropogene.
Compoziția taxonomică
a macrofitelor și
fitobentosului diferă
moderat față de co-
munitatea specifică
tipului și este sem-
nificativ mai rea
decât în cazul stării
bune.
Sunt evidente schim-
bările moderate în
abundența medie a
macrofitelor și fito-
bentosului.
Comunitatea fitoben-
tonică poate să in-
terfereze și în anu-
mite zone să fie în-
locuită de învelișu-
ri de bacterii pre-
zente ca rezultat al
activității antropo-
gene.
Fauna de
neverte-
brate
bento-
nice
Compoziția taxonomică
și abundența cores-
pund în totalitate
sau aproape în tota-
litate condițiilor
nemodificate.
Raportul dintre ta-
xonii sensibili la
perturbări și cei in-
sensibili, nu arată
semne de alterare
față de nivelele co-
respunzătoare condi-
țiilor nemodificate.
Nivelul diversității
taxonilor de never-
tebrate nu arată nici
un semn de alterare
față de nivelul ne-
modificat.
Există schimbări u-
șoare ale compoziției
și abundenței taxoni-
lor de nevertebrate
față de comunitățile
specifice tipului.
Raportul dintre taxo-
nii sensibili la per-
turbări și cei insen-
sibili, arată o ușoară
alterare față de nive-
lele specifice tipului
Nivelul diversității
taxonilor de neverte-
brate arată ușoare
semne de alterare față
de nivelurile specifi-
ce tipului.
Compoziția și abun-
dența taxonilor de
nevertebrate diferă
moderat față de comu-
nitățile specifice
tipului.
Grupurile taxonomice
majore ale comunită-
ții specifice tip
sunt absente.
Raportul dintre ta-
xonii sensibili la
perturbări și cei in-
sensibili, este sub-
stanțial mai mic de-
cât nivelul specific
tipului și semnifi-
cativ mai mic față de
nivelul specific stă-
rii bune.
Fauna
piscico-
lă
Compoziția speciilor
și abundența cores-
pund în totalitate
sau aproape în tota-
litate condițiilor
nemodificate.
Sunt prezente toate
speciile specifice
tipului, sensibile la
perturbări.
Structura pe vârste a
comunităților de
pești arată un mic
semn de perturbare
antropogenică, dar nu
indică o deficiență
în reproducerea sau
dezvoltarea vreunei
specii particulare.
Sunt ușoare schimbări
ale compoziției și
abundenței speciilor
față de comunitățile
specifice tipului care
pot fi atribuite im-
pactului antropogenic
asupra elementelor
fizico-chimice și hi-
dromorfologice de ca-
litate.
Structura pe vârste a
comunităților de pești
arată semne de pertur-
bare, care pot fi a-
tribuite impactului
antropogenic asupra
elementelor de calita-
te fizico-chimică și
hidromorfologică, și
în anumite circumstan-
țe sunt indicatorul
unei deficiențe în re-
producerea sau dezvol-
tarea unor specii anu-
me, în măsura în care
unele clase de vârstă
pot lipsi.
Compoziția și abun-
dența speciilor de
pești diferă moderat
față de comunitățile
specifice tipului ca-
re pot fi atribuite
impactului antropo-
genic asupra elemen-
telor fizico-chimice
sau hidromorfologice
de calitate.
Structura pe vârste a
comunităților de
pești arată semne im-
portante de perturba-
re antropogenică, în
măsura în care o pro-
porție moderată a
speciilor specifice
tipului să fie absen-
tă sau să aibă o a-
bundență foarte scă-
zută.
Elemente hidromorfologice de calitate
Element
Stare foarte bună
Stare bună
Stare moderată
Regimul
hidro-
logic
Cantitatea și dina-
mica curgerii și le-
gătura rezultantă cu
apele subterane, re-
flectă în totalitate,
sau aproape în tota-
litate, condiții ne-
modificate.
Condițiile sunt în con
formitate cu atingerea
valorilor specificate
mai sus pentru elemen-
tele de calitate bio-
logică.
Condițiile sunt în
conformitate cu atin-
gerea valorilor spe-
cificate mai sus pen-
tru elementele de ca-
litate biologică.
Continu-
itatea
râului
Continuitatea râului
nu este perturbată de
activitățile antro-
pogenice și permite
migrarea neperturbată
a organismelor acva-
tice și transportul
de sendimente.
Condițiile sunt în
conformitate cu atin-
gerea valorilor speci-
ficate mai sus pentru
elementele de calitate
biologică.
Condițiile sunt în
conformitate cu atin-
gerea valorilor spe-
cificate mai sus pen-
tru elementele de ca-
litate biologică.
Condiții
morfolo-
gice
Profilurile canalului
variațiile de lățime
și de adâncime, vite-
zele de curgere, con-
dițiile de substrat
și atât structura cât
și condițiile zonelor
riverane corespund în
totalitate sau aproa-
pe în totalitate con-
dițiilor nemodificate
Condițiile sunt în
conformitate cu atin-
gerea valorilor speci-
ficate mai sus pentru
elementele de calitate
biologică.
Condițiile sunt în
conformitate cu atin-
gerea valorilor spe-
cificate mai sus pen-
tru elementele de ca-
litate biologică.
Elemente fizico-chimice de calitate
Element
Starea foarte bună
Starea bună
Starea moderată
Condiții generale
Valorile elementelor fizico- chimice
corespund în totalitate sau aproape
în totalitate condițiilor nemodificate.
Concentrațiile nutrienților rămân în
intervalul normal pentru condiții
nemodificate. Nivelele de salinitate,
pH-ul, bilanțul de oxigen, capacitatea
de neutralizare a acidului și
temperatura nu arată semne de
modificări antropogene și rămân
în intervalul normal pentru
condițiile nemodificate.
Temperatura, bilanțul de oxigen, pH-ul,
capacitatea de neutralizare a acidului
și salinitatea nu ating niveluri peste
limita stabilită pentru asigurarea
funcționării ecosistemului specific
tipului și realizarea valorilor specificate
mai sus pentru elementele biologice
de calitate. Concentrațiile nutrienților
nu depășesc nivelurile stabilite astfel
încât să se asigure funcționarea
ecosistemelor și realizarea valorilor
specificate mai sus pentru elementele
biologice de calitate.
Condițiile sunt în conformitate
cu atingerea valorilor specificate
mai sus pentru elementele biologice
de calitate.
Poluanți specifici
sintetici
Concentrațiile sunt aproape de
zero sau cel puțin sub limita de
detecție pentru cele mai
avansatetehnici analitice de
uz general.
Concentrațiile nu depășesc valorile
standard stabilite în conformitate cu
procedura detaliată în secțiunea 1.2.6
fără a aduce prejudicii prevederilor legale
privind plasarea pe piață a produselor de
protecție a plantelor în conformitate cu
Hotărârea Guvernului nr. 1559/2004
privind procedura de omologare a produselor
de protecție a plantelor în vederea plasării
pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României,
cu modificările și completările ulterioare,
respectiv prevederilor privind plasarea
pe piață a produselor biocide, în conformitate
cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind
plasarea pe piață a produselor biocide,
cu modificările și completările ulterioare.
Condițiile sunt în conformitate
cu atingerea valorilor specificate
mai sus pentru elementele biologice
de calitate.
Poluanți specifici
nesintetici
Concentrațiile rămân în
intervalul normal al
condițiilor nemodificate
(corespunzătoare
nivelelor istorice
anterioare).
Concentrațiile nu depășesc valorile standard
stabilite în concordanță cu procedura detaliată
în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii
prevederilor legale privind plasarea pe piață
a produselor de protecție a plantelor în
conformitate cu Hotărârea Guvernului
nr. 1.559/2004 cu modificările și
completările ulterioare,
respectiv prevede- rilor privind plasarea
pe piață a produselor biocide, în conformitate
modificările și completările ulterioare.
Condițiile sunt în conformitate
cu atingerea valorilor
specificate mai sus pentru
elementele biologice de calitate.
(la 19-02-2010, Tabelul "Elemente fizico-chimice de calitate" de la pct. 1.2.1. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 72 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
1.2.2. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă - lacuri
(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.2. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
Elemente biologice de calitate
Element
Stare foarte bună
Stare bună
Stare moderată
Fito-
plancton
Compoziția taxonomică
și abundența fito-
planctonului cores-
pund în totalitate
sau aproape în tota-
litate condițiilor
nemodificate.
Biomasa medie a fito-
planctonului este în
conformitate cu con-
dițiile fizico-chimi-
ce specifice tipului
și nu duce la o alte-
rare semnificativă a
condițiilor de trans-
parență specifice
tipului.
Înflorirea fitoplanc-
tonului se produce
cu o frecvență și o
intensitate în con-
formitate cu condi-
țiile fizico-chimice
specifice tipului.
Sunt ușoare schimbări
ale compoziției și a-
bundenței taxonilor
planctonici comparativ
cu comunitățile speci-
fice tipului. Aceste
schimbări nu arată
creșteri accelerate
ale algelor care să
ducă la perturbări ne-
dorite în ceea ce pri-
vește echilibrul orga-
nismelor prezente în
corpurile de apă sau
calitatea fizico-chi-
mică a apelor sau se-
dimentului.
Se poate produce o
ușoară creștere a
frecvenței și intensi-
tății înfloririi
planctonului specific
tipului.
Compoziția și abun-
dența taxonilor
planctonici diferă
moderat de comunită-
țile specifice tipu-
lui.
Biomasa este moderat
deranjată și poate să
producă o perturbare
semnificativă nedori-
tă a condițiilor
altor elemente biolo-
gice și fizico-chimi-
ce de calitate a apei
sau sedimentelor.
Se poate produce a
creștere moderată a
frecvenței și inten-
sității înfloririi
planctonice. Se poate
produce o înflorire
persistentă în lunile
de vară.
Macro-
fite și
fito-
bentos
Compoziția taxonomică
corespunde în totali-
tate sau aproape în
totalitate condiții-
lor nemodificate.
Nu sunt schimbări de-
tectabile în abunden-
ța medie a macrofi-
telor și fitobento-
sului.
Sunt schimbări ușoare
ale compoziției și
abundenței taxonilor
macrofitici și fito-
bentonici comparativ
cu comunitățile speci-
fice tipului. Asemenea
schimbări nu indică o
creștere accelerată a
fitobentosului sau a
formelor mai evoluate
de plante, ducând la
perturbări nedorite
asupra bilanțului or-
ganismelor prezente în
corpurile de apă sau
asupra calității din
punct de vedere fizi-
co-chimic a apelor.
Comunitatea fitoben-
tonică nu este afec-
tată negativ de înve-
lișurile de bacterii
prezente datorită ac-
tivității antropogene.
Compoziția taxonilor
de macrofite și fito-
bentos diferă moderat
față de comunitățile
specifice tipului și
sunt semnificativ
perturbate față de
acelea observate la
starea bună.
Schimbările moderate
în abundența medie a
macrofitelor și fito-
bentosului sunt evi-
dente.
Comunitatea fitoben-
tonică poate să in-
terfereze, iar în
anumite zone poate fi
înlocuită de grupu-
rile și învelișurile
de bacterii ca rezul-
tat al activităților
antropogene.
Fauna de
never-
tebrate
bento-
nice
Compoziția taxonomică
și abundența cores-
pund în totalitate
sau aproape în tota-
litate condițiilor
nemodificate.
Raportul dintre taxo-
nii sensibili la per-
turbări și cei insen-
sibili nu arată nici
un semn de alterare
față de nivelurile
nemodificate.
Nivelul diversității
taxonilor de never-
tebrate nu arată nici
un semn de alterare
față de nivelurile
nemodificate.
Sunt schimbări ușoare
ale compoziției și
abundenței taxonilor
de nevertebrate compa-
rativ cu comunitățile
specifice tipului.
Raportul între taxonii
sensibili la pertur-
bații și cei insensi-
bili arată ușoare sem-
ne de alterare față de
nivelele specifice ti-
pului.
Nivelul de diversitate
a taxonilor de never-
tebrate arată semne
ușoare de alterare fa-
ță de nivelurile spe-
cifice tipului.
Compoziția și abun-
dența taxonilor de
nevertebrate diferă
moderat față de con-
dițiile specifice ti-
pului.
Grupurile taxonomice
majore ale comuni-
tății specifice tipu-
lui sunt absente.
Raportul între taxo-
nii sensibili și in-
sensibili la modifi-
care și nivelul de
diversitate, este
substanțial mai scă-
zut față de nivelul
specific tipului și
semnificativ mai scă-
zut decât pentru sta-
rea bună.
Fauna
pisci-
colă
Compoziția speciilor
și abundența cores-
pund în totalitate
sau aproape în tota-
litate condițiilor
nemodificate.
Sunt prezente toate
speciile sensibile
specifice tipului.
Structura pe vârste a
comunităților de
pești arată mici sem-
ne de perturbare an-
tropogenă și nu indi-
că o dereglare în re-
producerea sau dez-
voltarea unor specii
particulare.
Sunt schimbări ușoare
ale compoziției spe-
ciilor și abundenței
comunităților speci-
fice tipului, care se
pot atribui impactului
asupra elementelor de
calitate fizico-chimi-
că sau hidromorfologi-
că.
Structura pe vârste a
comunităților de pești
arată semne de pertur-
bare atribuite impac-
tului antropogen asu-
pra elementelor de ca-
litate fizico-chimică
sau hidromorfologică
și, în câteva cazuri,
este un indicator pen-
tru dereglări în re-
producerea sau dezvol-
tarea unor anumite
specii în măsura în
care unele clase de
vârstă pot lipsi.
Compoziția și abun-
dența speciilor de
pești diferă moderat
față de comunitățile
specifice tipului
datorită impactului
antropogen asupra
elementelor de cali-
tate fizico-chimice
sau hidromorfologice.
Structura pe vârste a
comunităților de
pești arată semne ma-
jore de perturbare,
care sunt atribuite
impactului antropogen
asupra elementelor de
calitate fizico-chi-
mică sau hidromorfo-
logică în așa fel
încât o proporție mo-
derată de specii spe-
cifice tipului sunt
absente sau sunt
foarte puțin abun-
dente.
Elemente hidromorfologice de calitate
Element
Stare foarte bună
Stare bună
Stare moderată
Regimul
hidrolo-
gic
Cantitatea și dina-
mica curgerii, nive-
lului, timpului de
retenție și legătura
rezultantă cu apele
subterane reflectă în
totalitate sau aproa-
pe în totalitate con-
dițiile nemodificate.
Condițiile sunt în
conformitate cu atin-
gerea valorilor speci-
ficate mai sus pentru
elementele biologice
de calitate.
Condițiile sunt în
conformitate cu atin-
gerea valorilor spe-
cificate mai sus pen-
tru elementele biolo-
gice de calitate.
Condi-
țiile
morfo-
logice
Variația adâncimii
lacului, cantitatea
și structura substra-
tului precum și
structura sau condi-
țiile zonelor de țărm
corespund în totali-
tate sau aproape în
totalitate cu condi-
țiile nemodificate.
Condițiile sunt în
conformitate cu atin-
gerea valorilor spe-
cificate mai sus pen-
tru elementele biolo-
gice de calitate.
Condițiile sunt în
conformitate cu atin-
gerea valorilor spe-
cificate mai sus pen-
tru elementele biolo-
gice de calitate.
Elemente fizico-chimice de calitate
Element
Starea foarte bună
Starea bună
Starea moderată
Condiții
generale
Valorile elementelor
de calitate fizico-chimică
corespund în totalitate
sau aproape în totalitate
cu condițiile nemodificate.
Concentrațiile de nutrienți
rămân în intervalul asociat
în mod normal condițiilor
nemodificate. Nivelurile de
salinitate, pH-ul, bilanțul
de oxigen, capacitatea de
neutralizare a acizilor,
transparența și temperature
nu arată semne de perturbări
antropogene și rămân în
intervalul asociat în mod
normal condițiilor
nemodificate.
Temperatura, bilanțul de oxigen,pH, capacitatea
de neutralizare a acizilor, transparența și salinitatea
nu ating niveluri peste intervalul stabilit astfe încât
să se asigure funcționareaecosistemului și atingerea
valorilor menționate mai sus pentru elementele biologice
de calitate. Concentrația nutrienților nu depășește
nivelurile stabilite astfel încât să se asigure funcționarea
ecosistemului și atingerea valorilor specificate pentru
elementele biologice de calitate.
Condițiile sunt în conformitate cu
atingerea valorilor specificate mai
sus pentru elemente biologice de
calitate.
Poluanți
Specifici
sintetici
Concentrațiile sunt apropiate
de zero sau cel puțin sub
limitele de detecție pentru
majoritatea tehnicilor analitice
de uz general.
Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabilite
în conformitate cu procedura detaliată în secțiunea
1.2.6, fără a aduce prejudicii prevede-rilor legale
privind plasarea pe piață a produselor de protecție
a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului
nr. 1.559/2004 cu modificările și completările ulterioare,
respectiv prevede- rilor privind plasarea pe piață
a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea
Guvernului nr. 956/2005, cu modificările și completările
ulterioare.
Condițiile sunt în conformitate cu
atingerea valorilor specificate mai
sus pentru elemente biologice de
calitate.
Poluanți
Specifici
nesintetici
Concentrațiile rămân în
intervalul normal al
condițiilor nemodificate
(corespunzătoare
nivelelor istorice
anterioare).
Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabilite
în conformitate cu procedura detaliată în secțiunea
1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind
plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor
în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004,
cu modificările și completările ulterioare, respective
prevede- rilor privind plasarea pe piață a produselor
biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului
nr. 956/2005, cu modificările și completările ulterioare.
Condițiile sunt în conformitate cu
atingerea valorilor specificate mai
sus pentru elemente biologice de
calitate.
(la 19-02-2010, Tabelul "Elemente fizico-chimice de calitate" de la pct. 1.2.2. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 73 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
1.2.3. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă tranzitorii
(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.3. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
Elemente biologice de calitate
Element
Stare foarte bună
Stare bună
Stare moderată
Fito-
plancton
Compoziția taxonomică
și abundența fito-
planctonului sunt în
concordanță cu condi-
țiile nemodificate.
Biomasa medie a fito-
planctonului este în
conformitate cu con-
dițiile fizico-chimi-
ce specifice tipului
și nu duce la o alte-
rare semnificativă a
condițiilor de trans-
parență specifice
tipului.
Înflorirea planc-
tonului se produce
cu o frecvență și o
intensitate care este
în conformitate cu
condițiile fizico-
chimice specifice
tipului.
Sunt ușoare schimbări
ale compoziției și a-
bundenței taxonilor
planctonici.
Sunt ușoare schimbări
ale biomasei în compa-
rație cu condițiile
specifice tipului.
Aceste schimbări nu
indică nici o creștere
accelerată a algelor
care să aibă ca rezul-
tat perturbări nedori-
te a echilibrului or-
ganismelor prezente în
corpul de apă sau a
calității fizico-chi-
mice a apei.
Se poate produce o
ușoară creștere a
frecvenței și intensi-
tății înfloririi
planctonului specific
tipului.
Compoziția și abun-
dența taxonilor fito-
planctonici diferă
moderat față de con-
țile specifice tipu-
lui.
Biomasa este moderat
deranjată și poate să
producă o perturbare
semnificativă nedori-
tă a condițiilor
altor elemente biolo-
gice de calitate.
Se poate produce o
ușoară creștere a
frecvenței și inten-
sității înfloririi
fitoplanctonului.
Înflorirea persis-
tentă se poate pro-
duce în lunile de
vară.
Macro-
alge
Compoziția taxonomică
a macroalgelor este
în conformitate cu
condițiile nemodifi-
cate.
Nu sunt schimbări de-
tectabile în înveli-
șul macroalgal din
cauza activităților
antropogene.
Sunt ușoare schimbări
ale compoziției taxo-
nomice și abundenței
macroalgelor în compa-
rație cu comunitățile
specifice tipului.
Asemenea schimbări nu
indică nici o creș-
tere accelerată a fi-
tobentosului sau a al-
tor forme mai evoluate
de plante, urmând să
aibă ca rezultat per-
turbări nedorite ale
echilibrului organis-
melor prezente în cor-
pul de apă sau ale ca-
lității fizico-chimice
a apei.
Compoziția taxonomică
a macroalgelor diferă
moderat față de con-
dițiile specifice ti-
pului și este semni-
ficativ modificată
față de starea de ca-
litate bună.
Sunt evidente schim-
bări moderate în
abundența medie a ma-
croalgelor și pot să
aibă ca rezultat o
perturbare nedorită a
bilanțului organis-
melor prezente în
corpurile de apă.
Angio-
sperme
Compoziția taxonomică
corespunde în totali-
tate sau aproape în
totalitate condi-
țiilor nemodificate.
Nu sunt schimbări de-
tectabile în abunden-
ța angiospermelor din
cauza activităților
antropogene.
Sunt schimbări ușoare
ale compoziției taxo-
nomice a angiosperme-
lor comparativ cu co-
munitățile specifice
tipului.
Abundența angiosper-
melor arată ușoare
semne de perturbare.
Compoziția taxonomică
a angiospermelor di-
feră moderat față de
comunitățile specifi-
ce tipului și este
semnificativ mult mai
modificată decât cea
corespunzătoare stă-
rii de calitate bună.
Sunt dereglări mode-
rate în abundența ta-
xonilor de angiosper-
me.
Fauna
de ne-
verte-
brate
bento-
nice
Nivelul diversității
și abundența taxoni-
lor de nevertebrate
se încadrează în in-
tervalul caracteris-
tic pentru condițiile
nemodificate.
Sunt prezenți toți
taxonii sensibili la
perturbări asociate
condițiilor nemodifi-
cate.
Nivelul diversității
și abundența taxonilor
de nevertebrate este
ușor în afara interva-
lului asociat cu con-
dițiile specifice ti-
pului.
Sunt prezenți majori-
tatea taxonilor sen-
sibili din comunită-
țile specifice tipului
Nivelul diversității
și abundența taxoni-
lor de nevertebrate
este moderat în afara
intervalului asociat
în mod normal cu con-
dițiile specifice ti-
pului.
Sunt prezenți taxonii
indicatori de poluare
Sunt absenți mulți
dintre taxonii sen-
sibili din comunită-
țile specifice tipu-
lui.
Fauna
pisci-
colă
Compoziția speciilor
și abundența sunt în
conformitate cu con-
dițiile nemodificate.
Abundența speciilor
sensibile la pertur-
bare arată ușoare sem-
ne de degradare față
de condițiile specifi-
ce tipului, care pot
if atribuite impac-
tului antropogen asu-
pra elementelor fizi-
co-chimice sau hidro-
morfologice de cali-
tate.
O proporție moderată
a speciilor sensibile
la perturbare este
absentă ca rezultat
al impactului antro-
pogen asupra elemen-
telor fizico-chimice
sau hidromorfologice
de calitate.
Elemente hidromorfologice de calitate
Element
Stare foarte bună
Stare bună
Stare moderată
Regimul
mareelor
Regimul de curgere a
apelor dulci cores-
punde în totalitate
sau aproape în tota-
litate condițiilor
nemodificate.
Condițiile sunt în
conformitate cu atin-
gerea valorilor speci-
fice menționate mai
sus pentru elementele
biologice de calitate.
Condițiile sunt în
conformitate cu atin-
gerea valorilor spe-
cifice menționate mai
sus pentru elementele
biologice de calitate
Condi-
ții
morfo-
logice
Variația adâncimilor,
condițiile de sub-
strat, precum și
structura și condi-
țiile zonelor influ-
ențate de maree co-
respund în totalitate
sau aproape în tota-
litate condițiilor
nemodificate.
Condițiile sunt în
conformitate cu atin-
gerea valorilor spe-
cifice menționate mai
sus pentru elementele
biologice de calitate.
Condițiile sunt în
conformitate cu atin-
gerea valorilor spe-
cifice menționate mai
sus pentru elementele
biologice de calitate
Elemente fizico-chimice de calitate
Element
Starea foarte bună
Starea bună
Starea moderată
Condiții
generale
Elementele fizico-chimice
corespund în totalitate
sau aproape în totalitate
condițiilornemodificate.
Concentrațiile nutrienților
rămânîn intervalul asociat
în mod normal cu condițiile
nemodificateTemperatura,
bilanțul oxigenului și transparența
nu arată semne de perturbare
antropogenă și rămân în
intervalul asociat în mod
normal condițiilor nemodificate.
Temperatura, condițiile de
oxigenare și transparența nu
ating niveluri în afara intervalelor
stabilite astfel încât să se asigure
funcționareaecosistemelor și
atingerea valorilor specificate
mai sus pentru elementele
biologice de calitate. Concentrațiile
nutrienților nu depășesc nivelurile
stabilite astfel încât să se asigure
funcționarea ecosistemului și
atingerea valorilor specificate
mai sus pentru elementele biologice
de calitate.
Condițiile sunt în conformitate cu
atingerea valorilor menționate
mai sus pentru elementele
biologice de calitate.
Poluanți
specifici
sintetici
Concentrațiile sunt apropiate
de zero sau cel puțin sub limita
de detecție pentru majoritatea
tehnicilor analitice avansate de
uz general.
Concentrațiile nu depășesc valorile
standard stabilite în conformitate
cu procedura detaliată în secțiunea
1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederilor
legale privind plasarea pe piață a
produselor de protecție a plantelor
în conformitate cu Hotărârea Guvernului
nr. 1.559/2004 cu modificările și
completările ulterioare, respectiv prevederilor
privind plasarea pe piață a produselor
biocide, în conformitate cu Hotărârea
Guvernului nr. 956/2005 privind
plasarea pe piață a produselor biocide,
cu modificările și completările ulterioare.
Condițiile sunt în conformitate cu
atingerea valorilor menționate
mai sus pentru elementele
biologice de calitate.
Poluanți
specifici
nesintetici
Concentrațiile rămân în intervalul
asociat, în mod normalcondițiilor
nemodificate (corespunzătoare
nivelelor istorice
anterioare).
Concentrațiile nu depășesc valorile
standard stabilite în conformitate
cu procedura detaliată în secțiunea
1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederilor
legale privind plasarea pe piață a
produselor de protecție a plantelor
în conformitate cu Hotărârea Guvernului
nr. 1.559/2004, cu modificările și
completările ulterioare, respectiv
prevederilor privind plasarea pe piață
a produselor biocide, în conformitate
cu modificările și completările
ulterioare.
Condițiile sunt în conformitate cu
atingerea valorilor menționate
mai sus pentru elementele
biologice de calitate.
(la 19-02-2010, Tabelul "Elemente fizico-chimice de calitate" de la pct. 1.2.3. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 74 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
1.2.4. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă costiere
(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
Elemente biologice de calitate
Element
Stare foarte bună
Stare bună
Stare moderată
Fito-
plancton
Compoziția și abun-
dența taxonilor
planctonici sunt în
conformitate cu con-
dițiile nemodificate.
Biomasa medie a fito-
planctonului este în
conformitate cu con-
dițiile fizico-chimi-
ce specifice tipului
și nu duce la altera-
rea semnificativă a
condițiilor specifice
de transparență.
Înflorirea planc-
tonului se produce cu
o frecvență și inten-
sitate care este con-
formă cu condițiile
fizico-chimice speci-
fice tipului.
Compoziția și abunden-
ța taxonilor fito-
planctonici arată
ușoare semne de per-
turbare.
Sunt ușoare schimbări
ale biomasei față de
condițiile specifice
tipului.
Aceste schimbări nu
indică o creștere
accelerată a algelor
care să aibă ca rezul-
tat perturbări nedori-
te a echilibrului or-
ganismelor prezente în
corpurile de apă sau a
calității apei.
Se poate produce o
ușoară creștere a
frecvenței și intensi-
tății înfloririi
planctonului specific
tipului.
Compoziția și abun-
dența taxonilor
planctonici arată
semne moderate de
perturbare.
Biomasa algelor este
mult în afara inter-
valului asociat cu
condițiile specifice
tipului și are impact
asupra altor elemente
biologice de calitate
Se poate produce o
creștere moderată a
frecvenței și inten-
sității înfloririi
planctonului. Înflo-
rirea persistentă se
poate produce în lu-
nile de vară.
Macro-
alge și
angio-
sperme
Sunt prezenți toți
taxonii de macroalge
sau angiosperme sen-
sibili la perturbări
asociate condițiilor
nemodificate.
Nivelurile de acope-
rire cu macroalge și
ale abundenței angio-
spermelor sunt în
conformitate cu con-
dițiile nemodificate.
Sunt prezenți majori-
tatea taxonilor de
macroalge și angio-
sperme asociate cu
condițiile nemodifi-
cate.
Nivelul acoperirii cu
macroalge și abunden-
ța angiospermelor ara-
tă ușoare semne de
perturbare.
Sunt absenți un număr
moderat de taxoni de
macroalge și angio-
sperme sensibili la
perturbații asociate
cu condițiile nemodi-
ficate.
Acoperirea cu macro-
alge și abundența
angiospermelor este
moderat perturbată și
poate să aibă ca re-
zultat perturbarea
nedorită a echilibru-
lui organismelor pre-
zente în corpurile de
apă.
Fauna de
never-
tebrate
bento-
nice
Nivelul diversității
și abundenței taxo-
nilor de nevertebrate
este în intervalul
asociat în mod normal
cu condițiile nemodi-
ficate.
Sunt prezenți toți
taxonii sensibili la
perturbări asociate
cu condițiile nemodi-
ficate.
Nivelul diversității
și abundenței taxo-
nilor de nevertebrate
este ușor în afara in-
tervalului asociat
condițiilor specifice
tipului.
Sunt prezenți majori-
tatea taxonilor sen-
sibili din comunită-
țile specifice tipului
Nivelul diversității
și abundența taxoni-
lor de nevertebrate
este moderat în afara
intervalului asociat
cu condițiile speci-
fice tipului.
Sunt prezenți taxonii
indicatori ai polu-
ării.
Mulți taxoni sensi-
bili ale comunități-
lor specifice tipului
sunt absenți.
Elemente hidromorfologice de calitate
Element
Stare foarte bună
Stare bună
Stare moderată
Regimul
mareelor
Regimul de curgere a
apelor dulci precum
și direcția și viteza
curenților dominanți
corespunde în totali-
tate sau aproape în
totalitate condiții-
lor nemodificate.
Condițiile sunt în
conformitate cu atin-
gerea valorilor speci-
fice menționate mai
sus pentru elementele
biologice de calitate.
Condițiile sunt în
conformitate cu atin-
gerea valorilor spe-
cifice menționate mai
sus pentru elementele
biologice de calitate
Condi-
ții
morfo-
logice
Variația adâncimilor,
structura și sub-
stratul patului cos-
tier și atât struc-
tura cât și condi-
țiile zonelor de in-
respund în totalitate
sau aproape în tota-
litate condițiilor
nemodificate.
Condițiile sunt în
conformitate cu atin-
gerea valorilor spe-
cifice menționate mai
sus pentru elementele
biologice de calitate.
Condițiile sunt în
conformitate cu atin-
gerea valorilor spe-
cifice menționate mai
sus pentru elementele
biologice de calitate
Elemente fizico-chimice de calitate
Element
Starea foarte bună
Starea bună
Starea moderată
Condiții
generale
Elementele fizico-chimice
corespund în totalitate
sau aproape în totalitate
condițiilornemodificate.
Concentrațiile nutrienților
rămânîn intervalul asociat
în mod normal cu condițiile
nemodificate. Temperatura,
bilanțul de oxigen și
transparența nu arată semne
de perturbare antropogenă
și rămân în intervalul asociat
în mod normal cu condițiile
nemodificate.
Temperatura, condițiile de oxigenare
și transparență nu ating niveluri
în afara intervalului stabilit astfel
încât să se asigure funcționarea
ecosistemului și să se asigure atingerea
valorilor specificate mai sus pentru
elementele biologice de calitate.
Concentrațiile nutrienților nu depășesc
nivelurile stabilite pentru funcționarea
ecosistemului și atingerea valorilor
specificate mai sus pentru elementele
biologice de calitate.
Condițiile sunt în conformitate
cu atingerea valorilor specifice
menționate mai sus pentru elementele
biologice de calitate.
Poluanți
specifici
sintetici
Concentrațiile sunt apropiate
de zero sau cel puțin sub
limitele de detecție a celor
mai avansate tehnici analitice
de uz general.
Concentrațiile nu depășesc valorile standard
stabilite în conformitate cu procedura
detaliată în secțiunea 1.2.6, fără a aduce
prejudicii prevede-rilor legale privind
plasarea pe piață a produselor de protecție
a plantelor în confor-mitate cu Hotărârea
Guvernuluinr. 1.559/2004, cu modificările
și completările ulterioare, respectiv prevederilor
privind plasarea pe piață a produselor biocide,
în conformitate cu Hotărârea Guvernului
nr. 956/2005, cu modificările și completările
ulterioare.
Condițiile sunt în conformitate cu
atingerea valorilor specifice menționate
mai sus pentru elementele biologice
de calitate.
Poluanți
specifici
nesintetici
Concentrațiile rămân în
intervalul normal al
condițiilor
nemodificate (corespunzătoare nivelelor
istorice anterioare).
Concentrațiile nu depășesc valorile standard
stabilite în concordanță cu procedura
detaliată în secțiunea 1.2.6, fără a aduce
prejudicii prevederilor legale privind plasarea
pe piață a produselor de protecție a plantelor
în conformitate cu Hotărârea Guvernului
nr. 1.559/2004, cu modificările și completările
ulterioare, respectiv prevederilor privind
plasarea pe piață a produselor biocide,
în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.
956/2005, cu modificările și completările ulterioare.
Condițiile sunt în conformitate cu
atingerea valorilor specifice
menționate mai sus pentru
elementele biologice de
calitate.
(la 19-02-2010, Tabelul "Elemente fizico-chimice de calitate" de la pct. 1.2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 75 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
1.2.5. Definiții pentru potențialul ecologic foarte bun, bun sau moderat pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale
Element
Potențial ecologic
maxim
Potențial ecologic
bun
Potențial ecologic
moderat
Elemente
biolo-
gice de
calitate
Valorile elementelor
biologice de calitate
relevante reflectă,
pe cât posibil, pe
acelea asociate cu
cel mai apropiat tip
de corp de apă de su-
prafață comparabil,
având condițiile fi-
zice date, care re-
zultă din caracteris-
ticile corpului de
apă puternic modifi-
cat sau artificial.
Sunt ușoare schimbări
ale valorilor elemen-
telor biologice rele-
vante comparativ cu
valorile găsite la po-
tențialul ecologic
foarte bun.
Sunt schimbări mode-
rate ale valorilor
elementelor biologice
de calitate relevante
în comparație cu va-
lorile găsite la po-
tențialul ecologic
foarte bun.
Aceste valori sunt
semnificativ modifi-
cate față de cele
caracteristice stării
de calitate bună.
Elemente
hidro-
morfo-
logice
Condițiile hidromor-
fologice sunt în con-
formitate numai cu
acele impacturi asu-
pra corpurilor de apă
de suprafață, care ar
rezulta din caracte-
risticile de corpuri
de apă puternic modi-
ficate sau artifici-
ale, după ce s-au
luat toate măsurile
de reducere pentru a
asigura cea mai bună
aproximare a conti-
nuității ecologice,
în particular cu re-
ferire la migrarea
faunei și la terenu-
rile adecvate pentru
cultivare și produ-
cere de sămânță.
Condițiile sunt în
conformitate cu atin-
gerea valorilor speci-
ficate mai sus pentru
elementele biologice
de calitate.
Condițiile sunt în
conformitate cu atin-
gerea valorilor spe-
cificate mai sus pen-
tru elementele bio-
logice de calitate.
Elemente fizico-chimice de calitate
Element
Starea foarte bună
Starea bună
Starea moderată
Condiții
generale
Elementele fizico-chimice
corespund în totalitate
sau aproape în totalitate
cu condițiile nemodificate
asociate tipului de corp de
apă de suprafață cel mai
apropiat comparabil cu
corpurile de apă puternic
modificate sau artificiale în
cauză. Concentrațiile nutrienților
rămân în intervalul asociat
în mod normal cu astfel de
condiții nemodificate. Nivelurile
temperaturii, bilanțului de
oxigen și al pH-ului sunt în
conformitate cu acelea găsite
în cele mai apropiate tipuri de
corp de apă comparabile, aflate
în condiții nemodificate.
Valorile elementelor fizico- chimice
sunt în intervalul stabilit astfel încât
să se asigure funcționarea ecosistemelor
și să se atingă valorile specificate anterior
pentru elementele biologice de calitate
Temperatura și pH nu depășesc nivelurile
din intervalul stabilit pentru a asigura
funcționarea ecosistemului și atingerea
valorilor menționate mai sus pentru elementele
biologice de calitate. Concentrațiile nutrienților
nu depășesc nivelurile stabilite astfel încât să se
asigure funcționarea ecosistemelor și atingerea
valorilor menționate mai sus pentru elementele
biologice de calitate.
Condițiile sunt în conformitate
cu atingerea valorilor specificate
mai sus pentru elementele biologice
de calitate.
Poluanți
specifici
sintetici
Concentrațiile apropiate de zero
sau cel puțin sub limitele de
detecție pentru cele mai
avansatetehnologii analitice de uz
general.
Concentrațiile nu depășesc valorile standard
stabilite în conformitate cu procedura
detaliată în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii
prevederilor legale privind plasarea pe piață
a produselor de protecție a plantelor în
conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004,
cu modificările și completările ulterioare, respectiv
prevederilor privind plasarea pe piață a produselor
biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului
nr. 956/2005, cu modificările și completările
ulterioare.
Condițiile sunt în conformitate cu
atingerea valorilor specificate mai
sus pentru elementele biologice de
calitate.
Poluanți
specifici
nesintetici
Concentrațiile rămân în intervalul
asociat în mod normal condițiilor
nemodificate găsite în tipul de corp
de apă de suprafață aflat cel mai
aproape comparabil cu
corpul de apă artificial
sau cu modificări
importante, aflat în
cauză.
Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabilite
în concordanță cu procedura detaliată în secțiunea
1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale
privind plasarea pe piață a produselor de protecție
a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului
nr. 1.559/2004, cu modificările și completările
ulterioare, respectiv preve- derilor privind plasarea
pe piață a produselor biocide, în conformitate
modificările și completările ulterioare.
Condițiile sunt în conformitate cu
atingerea valorilor specificate
mai sus pentru elementele
biologice de calitate.
(la 19-02-2010, Tabelul "Elemente fizico-chimice de calitate" de la pct. 1.2.5. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 76 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
1.2.6. Procedura de stabilire a standardelor de calitate pentru substanțele chimice
(la 11-06-2006, Titlul pct. 1.2.6. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 112 din 4 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 413 din 12 mai 2006. )
Pentru determinarea standardelor de calitate pentru poluanții prevăzuți în anexele nr. 5 și 6, pentru protecția biota, trebuie să se acționeze în conformitate cu prevederile de mai jos. Valorile standard pot fi stabilite pentru apă, sediment sau biota.
Pentru determinarea standardelor de calitate de mediu pentru poluanții prevăzuți la pct. 1-9 din anexa nr. 6, în scopul protecției biotei acvatice, trebuie să se acționeze în conformitate cu prevederile de mai jos. Standardele pot fi stabilite pentru apă, sediment sau biota.
(la 19-02-2010, Alin. 1 al pct. 1.2.6. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 77 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
Acolo unde este posibil, atât datele de toxicitate acută, cât și cele de toxicitate cronica trebuie să fie obținute pentru taxonii stabiliți mai jos, care sunt importanți pentru tipul de corp de apă respectiv, cât și pentru orice taxon acvatic pentru care sunt date disponibile. "Setul de bază" al taxonilor constă în:
a) Alge și/sau macrofite;
b) Daphnia sau organisme reprezentative pentru ape saline;
c) Pesti.
Stabilirea valorilor standard pentru caracterizarea stării chimice de calitate
Pentru stabilirea unei concentrații medii maxime anuale se aplica procedura următoare:
(i) se stabilesc factori de siguranță corespunzători în fiecare caz, în funcție de natura și calitatea datelor disponibile și de indicațiile tehnice privind evaluarea riscului pentru noile substanțe notificate și evaluarea riscului pentru substanțele existente și factorii de siguranță prevăzuți în tabelul nr. 1.2.6.:
Tabelul nr. 1.2.6.
Factor de
siguranță
Cel puțin un test de toxicitate acută [CL(50)] pentru fiecare din cele trei
niveluri trofice din setul de bază
1000
Un test de toxicitate cronica la concentrația la care nu se observa nici un
efect (fie pe pesti sau pe Daphnia sau pe un organism reprezentativ pentru
apele saline)
100
Doua teste de toxicitate cronica la concentrația la care nu se observa nici
un efect, pentru speciile care reprezintă două nivele trofice (pesti și/sau
Daphnia sau un organism reprezentativ pentru ape saline și/sau alge)
50
Teste de toxicitate cronica la concentrația la care nu se observa, în mod
normal, nici un efect, la cel puțin trei specii (pesti din specii obișnuite,
Daphnia sau un organism reprezentativ pentru ape saline și alge) care să
reprezinte trei niveluri trofice
10
Alte cazuri, inclusiv datele din teren sau ecosisteme model, care permit să
fie calculați și aplicați factori de siguranță mult mai preciși
Prin evaluare,
de la caz la caz
(ii) acolo unde datele despre persistenta și bioacumulare sunt disponibile, acestea trebuie să fie luate în considerare la determinarea valorii standard finale;
(iii) valoarea/valorile standard trebuie să fie comparată/comparate cu orice rezultat din studiile de teren. Acolo unde apar anomalii, trebuie să fie revizuite determinările pentru a permite să se calculeze un factor de siguranță mult mai precis;
(iv) valoarea/valorile standard stabilite trebuie să fie supuse în mod egal revizuirii și consultării publice, inclusiv pentru a permite să fie calculat un factor de siguranță mai precis.
1.3. Monitoringul stării ecologice și chimice a corpurilor de apă de suprafață
(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.3. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
Rețeaua de monitoring al corpurilor de apă de suprafață trebuie să fie stabilită în conformitate cu prevederile art. 35. Rețeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o vedere generală, coerentă și cuprinzătoare a stării ecologice și chimice în cadrul fiecărui bazin hidrografic și să permită clasificarea corpurilor de apă în 5 clase, în conformitate cu definițiile normative prevăzute la secțiunea 1.2. Trebuie elaborată o hartă sau hărți care să arate rețeaua de monitoring al corpurilor de apă de suprafață din schema directoare de amenajare și management al bazinului hidrografic. Pe baza caracterizării și evaluării impactului, efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (1^4) și (1^5) și anexa nr. 1^3, pentru fiecare perioadă la care se aplică o schemă directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să se stabilească un program de monitoring de supraveghere și un program de monitoring operațional. În anumite cazuri se pot stabili programe de monitoring de investigare.
(la 19-02-2010, Alin. 1 al pct. 1.3. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 78 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
În cadrul sistemului stabilit trebuie monitorizați parametrii care sunt indicatori ai stării fiecărui element de calitate important. Pentru selectarea parametrilor pentru elementele biologice de calitate, trebuie identificat nivelul taxonilor corespunzător cerut pentru atingerea nivelului de certitudine și precizie adecvat în clasificarea elementelor de calitate. Estimările nivelului de certitudine și precizie a rezultatelor furnizate prin programele de monitoring trebuie prezentate în schema directoare .
1.3.1. Proiectarea programului de monitoring de supraveghere
1.3.1.1. Obiectiv:
Programele de monitoring de supraveghere trebuie să furnizeze informații pentru:
a) suplimentarea și validarea procedurii de evaluare a impactului, prevăzută în anexa nr. 1^3;
(la 19-02-2010, Lit. a) a subpct. 1.3.1.1., secțiunea 1.3.1 din anexa 1^1 a fost modificată de pct. 79 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
b) proiectarea eficienta și efectivă a programelor viitoare de monitoring;
c) evaluarea schimbărilor pe termen lung a condițiilor naturale;
d) evaluarea schimbărilor pe termen lung care rezultă din activitatea antropogenică generală.
Rezultatele unui astfel de program de monitoring trebuie revizuite și folosite, în combinație cu procedura de evaluare a impactului prevăzută în anexa nr. 1^3, pentru determinarea cerințelor pentru programele de monitoring din schemele directoare la nivel de bazin hidrografic actuale și viitoare.
(la 19-02-2010, Ultimul paragraf al subpct. 1.3.1.1., secțiunea 1.3.1 din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 80 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
1.3.1.2. Selectarea punctelor de monitoring
Programul de monitoring de supraveghere trebuie efectuat pentru un număr suficient de corpuri de apă, astfel încât să se asigure o evaluare a stării globale a apelor de suprafață din fiecare bazin hidrografic sau sub-bazin hidrografic din cadrul districtului bazinului hidrografic. Pentru selectarea acestor corpuri de apă, monitoringul se va realiza în punctele în care:
a) debitul cursului de apă este important în cadrul districtul bazinului hidrografic ca întreg, inclusiv punctele de pe râuri mari, unde bazinul hidrografic este mai mare de 2.500 kmp;
b) volumul de apă prezent este semnificativ în cadrul districtului bazinului hidrografic, incluzând lacuri naturale și lacuri artificiale mari;
c) corpurile de apă importante traversează frontiera unui stat;
d) exista locuri identificate în conformitate cu legislația privind schimbul de informații;
e) în alte asemenea puncte unde este necesara estimarea încărcării poluanților care sunt transferați peste granițe și care sunt transferați în mediul acvatic marin.
1.3.1.3. Selectarea elementelor de calitate
Monitoringul de supraveghere trebuie efectuat pentru fiecare punct de monitoring timp de 1 an în cursul perioadei acoperite de schema directoare la nivel de bazin hidrografic pentru:
a) parametrii care indica toate elementele biologice de calitate;
b) parametrii care indica toate elementele hidromorfologice de calitate;
c) parametrii care indica toate elementele fizico-chimice de calitate;
d) lista poluanților prioritari care sunt evacuați într-un bazin hidrografic sau sub-bazin;
e) alți poluanți evacuați în cantități importante în bazinul sau subbazinul hidrografic, în afară de cazul în care exercițiul anterior de monitoring de supraveghere a demonstrat că respectivul corp de apă a atins starea bună și nu există nicio dovadă, în urma revizuirii impactului activității umane în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3, din care să rezulte că s-a schimbat impactul asupra corpului de apă. În acest caz monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat o dată pe perioada de valabilitate a 3 scheme directoare succesive, elaborate la nivel de bazin hidrografic.
(la 19-02-2010, Lit. e) a subpct. 1.3.1.3., secțiunea 1.3.1 din anexa 1^1 a fost modificată de pct. 81 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operațional
Monitoringul operațional trebuie să fie făcut pentru:
a) stabilirea stării acelor corpuri de apă identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite;
(la 19-02-2010, Lit. a) a pct. 1.3.2. din anexa 1^1 a fost modificată de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane". )
b) evaluarea oricăror schimbări ale stării unor astfel de corpuri de apă, care rezultă din programele de măsuri.
Programul poate fi amendat în perioada de valabilitate a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, în funcție de informațiile obținute ca parte a cerințelor prevăzute în anexa nr. 1^3 sau ca parte a prezentei anexe, în particular pentru a permite o reducere a frecvenței cu care un impact este depistat a fi nesemnificativ sau pentru ca presiunea semnificativă generată de impact să fie eliminată.
(la 19-02-2010, Ultimul paragraf al secțiunii 1.3.2 din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 82 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
1.3.2.1. Selectarea secțiunilor de monitoring
Monitoringul operațional trebuie să fie realizat pentru toate acele corpuri de apă care, pe baza evaluării impactului realizat conform prevederilor anexei nr. 1^3 sau a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele sale de mediu pentru corpurile de apă de suprafață sau subterane, prevăzute conform art. 2^1, și pentru acele corpuri de apă în care sunt evacuate substanțele incluse în lista substanțelor prioritare. Punctele de monitoring trebuie selectate pentru substanțele din lista prioritară după cum s-a specificat în legislația care stabilește valorile standard relevante privind calitatea apelor și a mediului acvatic. În toate celelalte cazuri, inclusiv pentru substanțele din lista prioritară, acolo unde nu există instrucțiuni specifice în legislația specifică, punctele de monitoring trebuie să fie stabilite după cum urmează:
a) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor punctuale se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul fiecărui corp de apă, în scopul evaluării impactului surselor punctuale. În cazul în care un corp de apă este supus unor presiuni multiple din partea surselor punctuale, punctele de monitoring pot fi selectate pentru evaluarea mărimii și impactului acestor presiuni ca un întreg;
b) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor difuze se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unor corpuri de apă selectate, în scopul evaluării impactului surselor difuze. Selectarea corpurilor de apă trebuie făcută astfel încât acestea să fie reprezentative pentru riscul relativ al apariției presiunilor din cauza surselor difuze și pentru riscul relativ al neîndeplinirii stării bune a apelor de suprafață;
c) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor hidromorfologice se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unei selecții a corpurilor de apă, în scopul evaluării mărimii și impactului presiunilor hidromorfologice. Selectarea corpurilor de apă trebuie să fie caracteristică pentru impactul global al presiunii hidromorfologice la care sunt supuse toate corpurile de apă.
(la 19-02-2010, Subpct. 1.3.2.1 al secțiunii 1.3.2 din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 83 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
1.3.2.2. Selectarea elementelor de calitate
Pentru evaluarea presiunii de impact la care sunt supuse toate corpurile de apă de suprafață, trebuie monitorizate acele elemente de calitate care sunt caracteristice presiunilor de impact la care corpul sau corpurile de apă sunt supuse. În acest scop, trebuie să se monitorizeze:
a) parametrii caracteristici ai elementului sau elementelor biologice de calitate cele mai sensibile la presiunile la care sunt supuse corpurile de apă respective;
b) toate substanțele prioritare evacuate, precum și alți poluanți evacuați în cantități importante;
c) parametrii caracteristici ai elementului hidromorfologic de calitate cel mai sensibil la presiunea identificată.
1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare
Obiectiv
Monitoringul de investigare trebuie efectuat:
a) acolo unde nu se cunosc motivele oricărei depășiri;
b) acolo unde monitoringul de supraveghere arată că obiectivele stabilite conform art. 2^1 pentru un corp de apă nu se pot realiza, iar monitoringul operațional nu a fost încă stabilit, pentru a stabili cauzele pentru care un corp de apă sau corpurile de apă nu îndeplinesc obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite;
(la 19-02-2010, Lit. b) a pct. 1.3.3. din anexa 1^1 a fost modificată de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane". )
c) pentru stabilirea impactului poluărilor accidentale.
Programul de monitoring de investigare trebuie să furnizeze informații necesare stabilirii unui program de măsuri pentru realizarea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite și a măsurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluărilor accidentale.
(la 19-02-2010, Alin. 2 al pct. 1.3.3. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane". )
1.3.4. Frecvența monitoringului
Pentru perioada programului de monitoring de supraveghere, frecventele pentru parametrii de monitoring caracteristici elementelor fizico-chimice de calitate prevăzute în tabelul nr. 1.3.4. trebuie să fie aplicate, în afara de cazul în care, pe baza cunoștințelor tehnice și a deciziei experților, sunt justificate intervale mai mari. Pentru elementele biologice sau hidromorfologice de calitate, monitoringul trebuie efectuat cel puțin o data în perioada de monitoring de supraveghere.
Pentru programul de monitoring operațional, frecvențamonitoringului necesara pentru fiecare parametru trebuie să fie determinată astfel încât să se asigure furnizarea unor date suficiente pentru o evaluare credibilă a stării elementelor importante de calitate. Ca regula, monitoringul trebuie să aibă loc la intervale care nu depășesc pe cele prevăzute în tabelul nr. 1.3.4., cu excepția cazurilor când, pe baza cunoștințelor tehnice și a deciziei experților, sunt justificate intervale mai mari de timp.
Frecventele trebuie să fie alese astfel încât să se realizeze un nivel acceptabil de certitudine și precizie. Estimările certitudinii și preciziei realizate de sistemul de monitoring utilizat trebuie să fie stabilite în Schema directoare de amenajare și management a bazinului hidrografic.
Frecventele de monitoring trebuie să fie alese ținând seama de variabilitatea parametrilor care rezultă atât din condițiile naturale, cât și cele antropogene. Intervalele de timp la care este întreprins monitoringul trebuie să fie alese astfel încât să minimizeze impactul variației sezoniere asupra rezultatelor și deci, să asigure ca rezultatele reflecta schimbările în corpurile de apă ca urmare a schimbărilor cauzate de presiuni antropogene. Dacă este necesar, trebuie efectuat un monitoring suplimentar în timpul diferitelor anotimpuri în același an, pentru a realiza acest obiectiv.
Tabel nr. 1.3.4.
Element de calitate
Râuri
Lacuri
Ape tranziționale
Ape costiere
Biologice
Fitoplancton
6 luni
6 luni
6 luni
6 luni
Alta flora acvatica
3 ani
3 ani
3 ani
3 ani
Macro-nevertebrate
3 ani
3 ani
3 ani
3 ani
Pesti
3 ani
3 ani
3 ani
Hidromorfologice
Continuitate
6 ani
Hidrologie
continuu
1 luna
Morfologie
6 ani
6 ani
6 ani
6 ani
Fizico-chimice
Condiții termice
3 luni
3 luni
3 luni
3 luni
Oxigenare
3 luni
3 luni
3 luni
3 luni
Salinitate
3 luni
3 luni
3 luni
Starea nutrienților
3 luni
3 luni
3 luni
3 luni
Starea acidifierii
3 luni
3 luni
Alți poluanți
3 luni
3 luni
3 luni
3 luni
Substanțe prioritare
1 luna
1 luna
1 luna
1 luna
1.3.5. Cerințe de monitoring suplimentar pentru zonele protejate
În scopul îndeplinirii cerințelor următoare, programele de monitoring necesare trebuie să fie suplimentate:
1.3.5.1. Puncte de captare a apei potabile
Corpurile de apă de suprafață desemnate conform art. 2^6 care asigură în medie mai mult de 100 mc/zi trebuie să fie stabilite ca fiind puncte de monitoring și trebuie supuse unui astfel de monitoring suplimentar. Aceste corpuri trebuie monitorizate pentru toate substanțele prioritare evacuate și pentru toate celelalte substanțe evacuate în cantități importante care ar putea afecta starea corpurilor de apă și care sunt controlate conform prevederilor legale privind apa potabila. Monitoringul trebuie să fie efectuat în conformitate cu frecventele stabilite în tabelul nr. 1.3.5.1.
Tabelul nr. 1.3.5.1.
Comunitatea deservită (locuitori echivalenți)
Frecvența
< 10.000
4 ori pe an
10.000 - 30.000
8 ori pe an
> 30.000
12 ori pe an
1.3.5.2. Habitate și specii în zone protejate
Corpurile de apă care formează aceste zone trebuie să fie incluse în programele de monitoring operațional, acolo unde, pe baza evaluării impactului și a monitoringului de supraveghere, acestea sunt identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite conform art. 2^1. Monitoringul trebuie să fie efectuat pentru evaluarea impactului tuturor presiunilor importante asupra acestor corpuri și, acolo unde este necesar, pentru evaluarea schimbărilor stării acestor corpuri care rezultă în urma realizării programelor de măsuri. Monitoringul trebuie să continue până când zonele protejate satisfac cerințele referitoare la apă ale legislației pe baza căreia au fost stabilite zonele protejate respective și până când sunt îndeplinite obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1.
(la 19-02-2010, Alin. 1 al pct. 1.3.5.2. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane". )
1.3.6. Standarde pentru monitorizarea elementelor calitative în conformitate cu Directiva 2014/101/UE a Comisiei din 30 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei
Metodele utilizate pentru monitorizarea parametrilor-tip se vor conforma cu standardele internaționale enumerate mai jos în ceea ce privește monitorizarea sau cu alte standarde naționale sau internaționale care asigură furnizarea de date de calitate științifică și comparabilitate echivalente.
Standarde pentru prelevarea elementelor calitative biologice
Metode generice de utilizat în coroborare cu metodele specifice prevăzute în standardele referitoare la următoarele elemente calitative biologice:
EN ISO 5667-3:2012
Calitatea apei - Prelevare - Partea a 3-a: Conservarea
și manipularea probelor
Standarde pentru fitoplancton
EN 15204:2006
Calitatea apei - Ghid pentru analiza de rutină a
abundenței și compoziției fitoplanctonului prin
utilizarea microscopiei inverse (metoda Utermohl)
EN 15972:2011
Calitatea apei - Ghid pentru studiul cantitativ și
calitativ al fitoplanctonului marin
ISO 10260:1992
Calitatea apei - Măsurarea parametrilor biochimici -
Determinarea spectrometrică a conținutului de
clorofilă «a»
Standarde pentru macrofite și fitobentos
EN 15460:2007
Calitatea apei - Ghid pentru studiul macrofitelor din
lacuri
EN 14184:2014
Calitatea apei - Ghid pentru studiul macrofitelor
acvatice din ape curgătoare
EN 15708:2009
Calitatea apei - Ghid pentru studiul, prelevarea și
analiza în laborator a fitobentosului din apele
curgătoare de mică adâncime
EN 13946:2014
Calitatea apei - Ghid pentru prelevarea uzuală și
pregătirea diatomeelor bentonice din râuri și lacuri
EN 14407:2014
Calitatea apei - Ghid pentru identificarea și numărarea
probelor de diatomee bentonice din râuri și lacuri
Standarde pentru nevertebrate bentonice
EN ISO 10870:2012
Calitatea apei - Linii directoare pentru selecția
metodelor și dispozitivelor de eșantionare pentru
macronevertebratele bentonice din apele dulci
EN 15196:2006
Calitatea apei - Ghid de prelevare și prelucrare a
exuviilor pupelor de Chironomidae (ordin Diptera) pentru
evaluarea ecologică
EN 16150:2012
Calitatea apei - Ghid pentru prelevarea macroneverte-
bratelor bentonice din apele curgătoare de mică adâncime
proporțional cu suprafețele de acoperire ale habitatelor
EN ISO 19493:2007
Calitatea apei - Ghid pentru studii biologice marine
referitoare la populațiile din substratul dur
EN ISO 16665:2013
Calitatea apei - Linii directoare pentru prelevare
cantitativă și tratare a probelor de macrofaună marină
de substrat moale
Standarde pentru pești
EN 14962:2006
Calitatea apei - Ghid pentru domeniul de aplicare și
metodele de prelevare pești
EN 14011:2003
Calitatea apei - Prelevarea peștilor cu ajutorul
electricității
EN 15910:2014
Calitatea apei - Ghid pentru estimarea abundenței
peștilor prin utilizarea metodelor hidroacustice mobile
EN 14757:2005
Calitatea apei - Prelevarea peștilor utilizând plase cu
mărimi diferite ale ochiurilor
Standarde pentru parametrii hidromorfologici
EN 14614:2004
Calitatea apei - Ghid pentru evaluarea caracteristicilor
hidromorfologice ale râurilor
EN 16039:2011
Calitatea apei - Ghid pentru evaluarea caracteristicilor
hidromorfologice ale lacurilor
Standarde pentru parametrii fizico-chimici
Oricare standarde CEN/ISO relevante.
(la 14-12-2016, Subpunctul 1.3.6., Punctul 1 din Anexa 1^1 a fost modificat de Punctul 2, Articolul UNIC din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 94 din 8 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1005 din 14 decembrie 2016 )
1.4. Clasificarea și prezentarea stării ecologice
1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic
a) în scopul estimării valorilor elementelor biologice de calitate specificate pentru fiecare categorie de apă de suprafață sau pentru corpurile de apă de suprafață puternic modificate sau artificiale se stabilesc sisteme de monitoring. Pentru aplicarea procedurii stabilite mai jos la corpurile de apă puternic modificate sau artificiale, referirile la starea ecologică trebuie să fie percepute ca fiind referitoare la potențialul ecologic. Astfel de sisteme pot utiliza anumite specii sau grupe de specii care sunt reprezentative pentru elementele de calitate ca un întreg;
b) pentru asigurarea comparabilității unor astfel de sisteme de monitoring, rezultatele obținute prin aplicarea sistemelor de monitoring utilizate trebuie să fie exprimate ca rapoarte de calitate ecologică, în scopul clasificării stării ecologice. Aceste rapoarte trebuie să reprezinte relația dintre valorile parametrilor biologici observați pentru un corp de apă de suprafață dar și valorile pentru acești parametri în condițiile de referință aplicabile acestui corp de apă. Raportul trebuie să fie exprimat ca o valoare numerică intre 0 și 1, cu starea ecologică foarte bună reprezentată de valori apropiate de 1 iar starea ecologică proasta prin valori apropiate de 0;
c) scara rapoartelor de calitate ecologică pentru sistemul de monitoring corespunzător fiecărei categorii de apă de suprafață trebuie împărțită în cinci clase, în intervalul de la starea ecologică foarte bună la starea ecologică proasta, așa cum au fost definite la pct. 1.2., prin asocierea unei valori numerice fiecărei limite intre clase. Valoarea limitei dintre clasele de stare foarte bună și bună, precum și valoarea limitei intre starea bună și moderată trebuie să fie stabilite prin exercițiu de intercalibrare.
1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării ecologice și a potențialului ecologic
a) pentru categoriile de ape de suprafață, clasificarea stării ecologice pentru corpurile de apă trebuie să fie reprezentată de valori scăzute ale parametrilor, obținute ca rezultat al monitoringului biologic și fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanță cu prima coloană a tabelului nr. 1.4.2.a). Rezultatele vor fi prezentate pe o hartă, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea stării ecologice pentru fiecare corp de apă, prin coduri de culori în concordanță cu a doua coloană a tabelului stabilit mai jos, reprezentând clasificarea stării ecologice a corpului de apă:
Tabel nr. 1.4.2.a)
Clasificarea stării ecologice
Cod culoare
Foarte bună
Albastru
bună
Verde
Moderată
Galben
Slabă
Orange
Proasta
roșu
b) pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale, clasificarea stării ecologice pentru corpul de apă trebuie să fie reprezentată de valori scăzute ale parametrilor, obținute ca rezultat al monitoringului biologic și fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanță cu prima coloană a tabelului nr. 1.4.2.b). Rezultatele trebuie prezentate pe o hartă, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea potențialului ecologic pentru fiecare corp de apă, prin coduri de culori, în concordanță cu a doua coloană a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apă artificiale și în concordanță cu a treia coloană a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apă puternic modificate:
Tabel nr. 1.4.2.b)
Clasificarea
potențialului
ecologic
Cod de culoare
Corpuri de apă artificiale
Corpuri puternic modificate
Bun și Foarte
bun
Benzi de dimensiuni egale cu
verde și gri deschis
Benzi de dimensiuni egale cu
verde și gri închis
Moderat
Benzi de dimensiuni egale cu
galben și gri deschis
Benzi de dimensiuni egale cu
galben și gri închis
Slab
Benzi de dimensiuni egale cu
orange și gri deschis
Benzi de dimensiuni egale cu
orange și gri închis
Prost
Benzi de dimensiuni egale cu roșu
și gri deschis în mod egal
Benzi de dimensiuni egale cu
rosu și gri închis
c) printr-un punct negru pe hartă, trebuie, de asemenea, să se indice acele corpuri de apă unde nerealizarea stării bune sau a potențialului ecologic bun este determinată de nerespectarea uneia sau mai multor valori standard de calitate a apei și mediului acvatic, care au fost stabilite pentru acel corp de apă, în ceea ce privește poluanții specifici sintetici și nesintetici.
1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării chimice
Acolo unde, un corp de apă se conformează cu toate valorile standard de calitate a apei și mediului acvatic, stabilite prin reglementările specifice, acesta trebuie să fie înregistrat ca atingând starea chimică bună. În caz contrar, corpul de apă trebuie să fie înregistrat ca neîndeplinind starea chimică bună.
Pentru ilustrarea stării chimice a fiecărui corp de apă trebuie realizata o hartă pentru fiecare district al bazinului hidrografic, utilizându-se coduri de culori în conformitate cu coloana a doua a tabelului nr. 1.4.3., stabilite pentru reflectarea clasificării stării chimice a corpului de apă.
Tabel nr. 1.4.3
Clasificarea stării chimice
Cod de culori
Bună
Albastru
Altă stare inferioară stării bune
Roșu
(la 19-02-2010, Tabelul nr. 1.4.3. al secțiunii 1.4.3 din anexa nr. 1^1 a fost modificat de pct. 84 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
2. APE SUBTERANE
2.1. Starea cantitativă a apelor subterane
2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative
Regimul nivelului apelor subterane
2.1.2. Definiția stării cantitative
Elemente
Stare bună
Nivelul apelor
subterane
Nivelul apelor subterane în corpul de apă subterană este în așa fel încât
resursa disponibilă de apă subterană nu este depășită de un debit mediu anual
captat pe lungă durata.
În consecință, nivelul apelor subterane nu este supus modificărilor
antropogene care ar putea conduce la:
- nerealizarea obiectivelor de de mediu pentru corpurile de apă de suprafață
și subterane prevăzute în art. 2^1 alin. (1) pentru apele de suprafață
asociate;
- orice diminuare semnificativa a stării unor astfel de ape;
- orice deteriorare semnificativa a ecosistemelor terestre care depind
direct de corpurile de apă subterană;
- modificări ale direcției de curgere, care rezultă din schimbările de nivel
ce se pot produce temporar, sau continuu, într-o zona limitată spațial, dar
care nu determină pătrunderea apei sărate sau alte pătrunderi, și care nu
indica o tendință de modificare susținută și identificată clar, influențată de
activitățile antropogene, a direcției de curgere care ar conduce la aceste
pătrunderi.
(la 19-02-2010, Tabelul de la pct. 2.1.2. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane". )
2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane
2.2.1. Rețeaua de monitoring a nivelului apelor subterane
Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane trebuie să fie stabilită în concordanță cu prevederile art. 2^6 alin. (1) și (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a^2) și art. 35 alin. (1^3). Rețeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o evaluare credibilă a stării cantitative a tuturor corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apă subterană, inclusiv evaluarea resurselor de ape subterane disponibile. Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane va fi prezentată în schema directoare la nivel de bazin hidrografic, pe o hartă sau pe hărți.
(la 19-02-2010, Subpct. 2.2.1. al secțiunii 2.2. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 85 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
2.2.2. Densitatea secțiunilor de monitoring
(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.2.2. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
Rețeaua trebuie să includă suficiente puncte de monitoring reprezentative pentru estimarea nivelului apelor subterane în fiecare corp sau grup de corpuri de apă subterană, ținând seama de variațiile pe termen scurt și lung în realimentarea lor și în particular:
a) pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, prevăzute la art. 2^1, trebuie să asigure o densitate suficientă a punctelor de monitoring pentru evaluarea impactului captărilor și evacuărilor asupra nivelului apelor subterane;
(la 19-02-2010, Lit. a) a pct. 2.2.2. din anexa 1^1 a fost modificată de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane". )
b) pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat, trebuie să asigure suficiente puncte de monitoring pentru estimarea direcției și debitului de apă subterană care curge peste frontiera.
2.2.3. Frecvența monitoringului
Frecvența observațiilor trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea stării cantitative a fiecărui corp sau grup de corpuri de apă subterană, ținând seama de variațiile pe termen scurt și lung a realimentării. În particular:
a) pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, prevăzute la art. 2^1, trebuie să asigure o frecvență suficientă de măsurare pentru evaluarea impactului captărilor și evacuărilor asupra nivelului apei subterane;
(la 19-02-2010, Lit. a) a pct. 2.2.3. din anexa 1^1 a fost modificată de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane". )
b) pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat trebuie să asigure o frecvență suficientă de măsurare pentru estimarea direcției și debitului de curgere al apei subterane peste frontiera.
2.2.4. Interpretarea și prezentarea stării cantitative a corpurilor de apă subterane
(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
Rezultatele obținute din rețeaua de monitoring pentru un corp sau grup de corpuri de apă subterană trebuie să fie folosite pentru evaluarea stării cantitative a acestui corp sau acelor corpuri de apă subterană. Conform prevederilor secțiunii 2.5, trebuie să se realizeze o hartă a evaluării stării cantitative care rezultă, utilizând următoarele coduri de culori:
Starea cantitativă bună - verde
Starea cantitativă slabă - roșu.
(la 19-02-2010, Primul paragraf al pct. 2.2.4., secțiunea 2.2 din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 86 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
2.3. Starea chimică a apelor subterane
2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane
Conductivitate
Concentrațiile poluanților
2.3.2. Definiția stării chimice bune a apelor subteraneElementeStare bunăGeneraleConductivitateModificările conductivității nu sunt caracteristice intruziunilor saline sau altor intruziuni în corpul de apă subterană.
Compoziția chimică a corpului de apă subterană este în așa fel încât concentrațiile poluanților:
- după cum s-a menționat mai jos, nu arată efecte ale intruziunilor saline sau ale altor intruziuni;
- nu depășesc valorile standard de calitate aplicabile sau valorile de prag, ca urmare a legislației în vigoare;
- nu au ca rezultat neîndeplinirea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, prevăzute la art. 2^1 din lege, pentru apele de suprafață asociate, nicio altă diminuare semnificativă a calității ecologice sau chimice a corpurilor de apă de suprafață și nicio deteriorare/perturbare semnificativă a ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apă subterană.
(la 16-07-2020, Punctul 2.3.2. din Punctul 2.3. , Punctul 2. , Anexa nr. 1^1 a fost modificat de Punctul 46, Articolul I din LEGEA nr. 122 din 10 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 13 iulie 2020 )
2.4. Monitoringul stării chimice a corpurilor de apă subterane
(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
2.4.1. Rețeaua de monitoring a apelor subterane
Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane trebuie să fie stabilită în concordanță cu prevederile art. 2^6 alin. (1) și (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a^2) și art. 35 alin. (1^3). Rețeaua de monitoring trebuie să fie astfel proiectată încât să ofere o imagine generală coerentă și cuprinzătoare a stării chimice a corpurilor de apă subterane în cadrul fiecărui bazin hidrografic și să detecteze prezența tendințelor de creștere, pe termen lung, a concentrațiilor poluanților din cauza activităților antropogene.
(la 19-02-2010, Primul paragraf al subpct. 2.4.1., secțiunea 2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 87 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
Pe baza caracterizării și evaluării impactului efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (1^4) și (1^5) și cu anexa nr. 1^3, pentru fiecare perioadă de aplicare a unei scheme directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să se stabilească un program de monitorizare de supraveghere. Rezultatele acestui program trebuie să fie utilizate pentru stabilirea unui program de monitoring operațional care să fie aplicat pentru perioada de timp rămasă de aplicare a schemei-cadru.
(la 19-02-2010, Al doilea paragraf al subpct. 2.4.1., secțiunea 2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 87 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
Estimarea nivelului de certitudine și precizie a rezultatelor furnizate de programele de monitoring trebuie să fie inclusă în schema directoare.
2.4.2. Monitoringul de supraveghere
2.4.2.1. Obiectiv
Monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat pentru:
a) suplimentarea și validarea procedurii de evaluare a impactului;
b) furnizarea informațiilor necesare la evaluarea tendințelor pe termen lung, atât ca rezultat al schimbărilor condițiilor naturale, cât și al activității antropogene.
2.4.2.2. Selectarea secțiunilor de monitoring
(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.4.2.2. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
Trebuie alese suficiente puncte de monitoring pentru fiecare din următoarele:
a) corpurile de apă identificate ca fiind la risc semnificativ, ca urmare a exercițiului de caracterizare efectuat în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3;
(la 19-02-2010, Lit. a) a subpct. 2.4.2.2., secțiunea 2.4. din anexa 1^1 a fost modificată de pct. 88 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
b) corpurile care traversează frontiera de stat.
2.4.2.3. Selectarea parametrilor
Setul următor de parametric-cheie trebuie să fie urmăriți în toate corpurile de apă subterană selectate:
a) conținut de oxigen;
b) valoare pH;
c) conductivitate;
d) nitrați;
e) amoniu.
Corpurile de apă subterane, care sunt identificate în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3 ca fiind la risc de a nu atinge starea bună, trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt caracteristici impactului determinat de activitățile antropogene.
(la 19-02-2010, Penultimul paragraf al subpct. 2.4.2.3., secțiunea 2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 89 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
Corpurile de apă transfrontieră trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt importanți pentru protecția tuturor folosințelor asigurate din debitul de apă subterană.
2.4.3. Monitoringul operațional
2.4.3.1. Obiectiv
Monitoringul operațional trebuie să fie efectuat în perioadele dintre programele de monitoring de supraveghere, pentru:
a) stabilirea stării chimice a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apă subterană determinate a avea risc;
b) stabilirea prezentei oricărei tendințe crescătoare a concentrației oricărui poluant, determinată de activitatea antropogenă pe termen lung.
2.4.3.2. Selectarea punctelor de monitoring
Monitoringul operațional trebuie să fie efectuat pentru toate acele corpuri sau grupuri de corpuri de apă care, pe baza atât a evaluării impactului, efectuată în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3, cât și a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având un risc de neîndeplinire a obiectivelor de mediu. Alegerea punctelor de monitoring trebuie, de asemenea, să reflecte o evaluare a felului cum datele de monitoring din amplasamentele respective furnizează informații referitoare la starea de calitate a corpului sau corpurilor de apă subterană.
(la 19-02-2010, Subpct. 2.4.3.2., secțiunea 2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 90 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )
2.4.3.3. Frecvența monitoringului
Monitoringul operațional trebuie efectuat în perioada dintre programele de monitoring de supraveghere cu o frecvență suficientă pentru detectarea impactului presiunilor antropogene importante/relevante, dar cel puțin o data pe an.
2.4.4. Identificarea tendințelor poluanților
Pentru identificarea tendințelor crescătoare ale concentrațiilor poluanților din cauza activităților antropogene pe termen lung și schimbările acestor tendințe trebuie să se folosească datele atât din monitoringul de supraveghere, cât și din cel operațional. Trebuie identificat anul de bază sau perioada de bază de la care se calculează tendință de identificare. Calcularea tendinței trebuie să fie efectuată pentru un corp de apă subterană, sau, dacă este necesar, pentru un grup de corpuri de apă subterană. Modificarea tendinței trebuie să fie demonstrată statistic și trebuie stabilit nivelul de certitudine asociat cu identificarea.
2.4.5. Prezentarea și interpretarea stării chimice a apelor subterane
Pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane, rezultatele obținute din punctele individuale de monitoring trebuie să fie agregate pentru corpul de apă considerat ca un întreg. Pentru ca starea chimică bună să fie atinsă pentru un corp de apă subterană, pentru acei parametri chimici pentru care s-au stabilit valori standard de calitate privind protecția mediului:
a) trebuie să se calculeze valoarea medie a rezultatelor monitoringului la fiecare punct din corpul sau grupul de corpuri de apă subterană;
b) aceste valori medii trebuie să fie utilizate pentru a demonstra conformarea cu starea chimică bună a apelor subterane.
Conform pct. 2.5, trebuie să se realizeze o hartă a stării chimice a apelor subterane, utilizând următoarele coduri de culori:
Stare chimică bună - verde,
Stare chimică slabă - roșu.
Se vor marca, printr-un punct negru pe hartă, acele corpuri de apă subterană care sunt supuse unei tendințe semnificative și susținute de creștere a concentrației oricărui poluant care rezultă din impactul activității umane. Modificarea tendinței trebuie să fie marcată printr-un punct albastru pe hartă.
Aceste hărți trebuie incluse în schemele directoare la nivel de bazin hidrografic.
2.5. Prezentarea stării apelor subterane
În schemele directoare la nivel de bazin hidrografic trebuie inclusă o hartă care să arate, pentru fiecare corp de apă sau grupuri de corpuri de apă subterană, atât starea cantitativă cât și starea chimică a acelui corp sau grup de corpuri de apă, utilizând coduri de culori în conformitate cu prevederile pct. 2.2.4 și 2.4.5. În cazul în care nu se realizează hărți separate pentru cerințele de la pct. 2.2.4. și 2.4.5., se va furniza obligatoriu o indicație, în conformitate cu prevederile de la pct. 2.4.5., referitoare la harta stării chimice a corpului de apă subterană, a acelor corpuri de apă care sunt supuse unei tendințe semnificative și susținute de creștere a concentrației oricărui poluant sau orice altă schimbare a acestei tendințe.
------------
Anexa nr. 1^1 a introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.