Capitolul III — Gospodărirea apelor

(1) Gospodărirea apelor se desfășoară și se bazează pe cunoașterea științifică, complexă, cantitativă și calitativă a resurselor de apă ale țării, realizată printr-o activitate unitară și permanenta de supraveghere, observații și măsurători asupra fenomenelor hidrometeorologice și resurselor de apă, inclusiv de prognozare a evoluției naturale a acestora, ca și a evoluției lor sub efectele antropice, precum și prin cercetări multidisciplinare.

(1^1) În vederea evaluării coerente și cuprinzătoare a stării corpurilor de apă și a zonelor protejate, a stabilirii programelor de măsuri și a eficienței acestora, până la data de 22 decembrie 2006 se stabilesc programe pentru monitoringul stării apelor.

(1^2) Pentru apele de suprafață, programele de monitoring vor cuprinde:

(1^3) Pentru apele subterane, programele de monitoring vor cuprinde monitorizarea stării chimice și cantitative.

(1^4) Pentru zonele protejate, programele de monitoring vor cuprinde prevederile specifice legislației care a condus la stabilirea acestora.

(1^5) Programele de monitoring vor fi în concordanță cu prevederile anexei nr. 1^1.

(1^6) Prin derogare de la art. 51 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare, în vederea asigurării monitorizării indicatorului pești prevăzut în anexa nr. 1^1, subpunctul 1.3.6 din prezenta lege, Administrația Națională «Apele Române» beneficiază de autorizație de pescuit științific, eliberată, la cerere, de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.

(1^7) Activitatea de supraveghere, observații și măsurători asupra fenomenelor hidrometeorologice și resurselor de apă se organizează unitar pe baza programelor de activitate anuale ale rețelei hidrometrice din subordinea Administrației Naționale «Apele Române» și asigură alimentarea continuă cu informații a Sistemului național de veghe hidrologică și hidrogeologică.

(2) Informațiile hidrometeorologice, hidrogeologice și cele de gospodărire a apelor se obțin prin unități ale Administrației Naționale "Apele Române", de la alte unități specializate autorizate și direct de la utilizatorii de apă. Toate acestea constituie Fondul național de date de gospodărire a apelor.

(3) Modul de organizare, păstrare și gestionare a Fondului național de date de gospodărire a apelor, se stabilesc unitar de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Întocmirea și ținerea la zi a acestui fond de date se asigură de Administrația Națională "Apele Române".

(4) Unitățile specializate autorizate, ca și utilizatorii de apă care produc informații ce pot constitui Fondul național de date de gospodărire a apelor sunt obligați să le păstreze timp de 5 ani și să le transmită lunar la Administrația Națională "Apele Române, în baza unei proceduri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

(5) Fondul național de date de gospodărire a apelor include și evidența apelor ce aparțin domeniului public, parte a sistemului informațional din domeniul gospodăririi apelor, denumit în continuare Sistemul informațional specific domeniului gospodăririi apelor. Modul de organizare a Fondului național de date hidrologice și de gospodărire a apelor și a Sistemului informațional specific domeniului gospodăririi apelor se stabilește de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, iar actualizarea acestora se asigură de Administrația Națională «Apele Române».

(5^1) Se mandatează autoritatea publică centrală din domeniul apelor, prin Administrația Națională «Apele Române», respectiv administrațiile bazinale de apă, să înscrie în cartea funciară dreptul de proprietate al statului asupra bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Administrației Naționale «Apele Române», prevăzute la art. 3.

(5^2) Costurile pentru întocmirea documentațiilor tehnice cadastrale, precum și a celor necesare pentru înscrierea dreptului de proprietate a statului în cartea funciară asupra bunurilor prevăzute la alin. (5^1) se suportă din bugetul de stat, prin bugetul autorității publice centrale din domeniul apelor sau din veniturile proprii ale administratorului, în limita bugetului aprobat, urmând să fie recuperate de la bugetul de stat.

(5^3) Dreptul de proprietate publică a statului asupra imobilelor aflate în administrarea Administrației Naționale «Apele Române», prevăzute la art. 3, se intabulează în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, la cererea administratorilor, în baza actelor de proprietate și a documentației cadastrale întocmite conform prevederilor legale.

(5^4) Prin excepție de la prevederile alin. (5^3) se poate realiza intabularea dreptului de proprietate publică a statului asupra suprafețelor de teren ale albiilor minore și construcțiilor aferente în baza copiei extrasului de pe inventarul centralizat al bunurilor respective, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările ulterioare, însoțită de un înscris, emis de către administratorul imobilului, respectiv administrația bazinală de apă competentă teritorial, prin care se confirmă identitatea dintre imobilul din documentația cadastrală și cel evidențiat în inventarul centralizat, cu specificarea numărului aferent bazinului hidrografic de care aparține imobilul, precum și documentația cadastrală pentru care coordonatele punctelor de pe limita imobilelor respective vor fi determinate, în sistem Stereografic 1970, prin vectorizare, utilizând produsele cartografice deținute de administrator sau la care acesta are acces.

(5^5) Concomitent cu înscrierea dreptului de proprietate publică conform alin. (5^4) în partea a II-a a cărții funciare se va efectua notarea corespunzătoare, cu următorul conținut: «imobil cu poziționare și suprafață incertă, determinate prin vectorizare». Radierea acestei notări se efectuează în baza documentației cadastrale întocmite în conformitate cu prevederile Legii cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(5^6) În cazul suprafețelor de teren ale albiilor minore și construcțiilor aferente care nu întrunesc condițiile pentru intabulare prevăzute la alin. (5^3) și (5^4) se poate dispune înscrierea provizorie a dreptului de proprietate publică în baza unui înscris emis de către administratorul imobilului, respectiv administrația bazinală de apă competentă teritorial, prin care se confirmă identitatea dintre imobilul vizat și cel prezentat în documentația cadastrală anexată, pentru care coordonatele punctelor de pe limita imobilelor respective vor fi determinate, în sistem Stereografic 1970, prin vectorizare, utilizând produsele cartografice deținute de administrator sau la care acesta are acces.

(6) Autoritățile publice, persoanele fizice și juridice au acces la informațiile ce constituie Fondul național de date hidrologice și de gospodărire a apelor, în baza unei proceduri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Folosirea de către acestea a informațiilor conținute în Fondul național de date hidrologice și de gospodărire a apelor în scopuri comerciale este permisă numai contra cost. Administrația Națională «Apele Române» elaborează metodologia privind tarifarea folosirii informațiilor în scop comercial, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.

(7) Deținătorii de informații ce constituie Fondul național de date de gospodărire a apelor pot refuza, motivat, furnizarea de astfel de informații, în cazul în care acestea afectează:

(1) Unitățile și instalațiile autonome din cadrul Administrației Naționale «Apele Române» care furnizează sistematic informații hidrologice, hidrogeologice și meteorologice specifice gospodăririi apelor, precum și informații privind caracteristicile cantitative și calitative ale resurselor de apă formează rețeaua națională de observații și măsurători pentru gospodărirea apelor.

(1^1) Modul de organizare și funcționare a rețelei naționale de observații și măsurători se realizează în conformitate cu Instrucțiunile privind organizarea și programul activității rețelei hidrometrice pe râuri, aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 74/1996.

(2) Pentru asigurarea continuității și omogenității șirurilor de informații, unitățile și instalațiile autonome ale rețelei naționale de observații nu pot fi dezafectate decît în situații deosebite, de interes național. Dezafectarea se face cu aprobarea autorității publice centrale din domeniul apelor și cu obligarea solicitantului de a asigura proiectarea, execuția și punerea în funcțiune a unității sau a instalațiilor în noul amplasament, anterior începerii operațiunilor de dezafectare.

(3) Lista specificațiilor tehnice și metodele standardizate pentru analiza și monitoringul stării apelor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor.

(1) În scopul asigurării unei calități corespunzătoare a observațiilor și măsurătorilor meteorologice specifice, în jurul platformelor meteorologice se instituie zone de protecție a căror lățime este de 30 m. În aceste zone de protecție este interzisă executarea oricăror construcții sau instalații supraterane.

(2) Amplasarea pe o distanta de până la 500 m în jurul și în afară zonei de protecție prevăzute la alin. (1) de construcții mai înalte decît o șesime din distanta dintre construcție și limita zonei de protecție, de rețele de înalta tensiune sau de telecomunicații, de obiective care emit în atmosfera fum sau pulberi, de sisteme de irigații prin aspersiune, ca și plantarea de perdele forestiere se fac numai în baza avizului de amplasament eliberat de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

(3) Zonele prevăzute la alin.(1) și (2) sunt considerate, în planurile de urbanism și amenajarea teritoriului, zone supuse unor reglementări speciale.

(4) În scopul asigurării unei calități corespunzătoare a observațiilor și măsurătorilor hidrometrice, se interzice efectuarea de lucrări în albii sau exploatarea agregatelor minerale în zonele aval și amonte ale stațiilor hidrometrice, pe o distanță de 5 ori lățimea cursului de apă, măsurată la debite medii.

(1) Delimitarea albiilor minore care aparțin domeniului public al statului se realizează de către Administrația Națională «Apele Române», respectiv administrațiile bazinale de apă, pentru bunurile pe care le are în administrare, cu participarea reprezentanților unităților administrativ-teritoriale și cu informarea deținătorilor/administratorilor cu orice titlu ai terenurilor riverane.

(2) Delimitarea albiilor minore care aparțin domeniului public sau privat al statului sau al unei unități administrativ-teritoriale se realizează de către deținătorii acestora, cu participarea reprezentanților unităților administrativ-teritoriale și cu informarea deținătorilor/administratorilor cu orice titlu ai terenurilor riverane.

(3) Evidența terenurilor ocupate de ape care aparțin domeniului public sau privat al statului sau al unei unități administrativ-teritoriale se face prin înscrierea acestora în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, în baza documentației cadastrale întocmite conform prevederilor legale.

(4) Metodologia de delimitare a albiilor minore se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale în domeniul apelor, cu respectarea procedurii de consultare publică privitor la elaborarea actelor normative.

(5) Prin derogare de la prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sistemul integrat de cadastru și carte funciară al apelor se poate realiza și pe sectoare stabilite prin act administrativ de către administrator, în scopul realizării atribuțiilor principale.

(1) În scopul asigurării protecției albiilor, malurilor, construcțiilor hidrotehnice și îmbunătățirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de protecție pentru:

(2) Lățimea zonelor de protecție este stabilită conform anexei nr. 2, care face parte integrantă din prezenta lege. Delimitarea zonelor de protecție se realizează de Administrația Națională "Apele Române" împreună cu autoritatea de cadastru funciar și cu deținătorii terenurilor riverane. Dreptul de proprietate asupra lucrărilor menționate la lit. d), e) și f) se extinde și asupra zonelor de protecție a acestora.

(3) Aplicarea, în funcție de specificul local, a regimului restricțional de folosire a terenurilor din zonele de protecție, din zona dig-mal și din acumulări nepermanente se asigură de Administrația Națională "Apele Române, cu consultarea deținătorilor cu orice titlu ai acestor terenuri și, după caz, a unităților de navigație civilă și în concordanță cu metodologia elaborata de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

(1) Măsurile și amenajările pentru protecția albiilor minore ale cursurilor de apă, a plajei și țărmului Marii Negre, a lucrărilor ce se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele se stabilesc prin prescripții de reglementare și norme tehnice ce se elaborează de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

(2) Debitele de servitute, obligatorii în albii, se calculează în cadrul studiilor hidrologice elaborate de unități publice sau private atestate de autoritatea centrală din domeniul gospodăririi apelor, se expertizează de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și sunt prevăzute în avizul sau autorizația de gospodărire a apelor.

(1) În situația în care un curs de apă își formează o albie nouă, părăsind-o în mod natural pe cea veche, riveranii sau utilizatorii de apă pot să solicite, conform prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de un an, aprobarea Administrației Naționale «Apele Române» pentru readucerea apei în vechea albie, pe cheltuiala acestora. Litigiile se soluționează de către instanțele judecătorești.

(2) Dacă, în termen de un an de la sfârșitul anului în care apa a părăsit albia, nu se formulează o cerere conform alin. (1), albia veche rămâne în proprietatea riveranilor, iar albia nouă se consideră albie naturală, se introduce în domeniul public al statului, se înregistrează în Sistemul informațional specific domeniului gospodăririi apelor și se dă în administrarea Administrației Naționale «Apele Române».

(3) Pentru interese publice, readucerea apei în albia veche se realizează la propunerea Administrației Naționale "Apele Române", cu consultarea riveranilor, cu avizul comitetului de bazin și cu aprobarea autorității publice centrale din domeniul apelor, cheltuielile suportându-se de la bugetul de stat.

(1) În vederea stabilirii orientărilor fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată și complexă a resurselor de apă și a ecosistemelor acvatice, precum și pentru protecția zonelor protejate se elaborează scheme directoare pe bazine sau grupe de bazine hidrografice. Schema directoare este instrumentul principal de planificare, dezvoltare și gospodărire a apelor la nivelul districtului de bazin hidrografic și este alcătuită din planul de amenajare a bazinului hidrografic, care include și planul de management al riscului la inundații - componenta de gospodărire cantitativă și planul de management al bazinului hidrografic - componenta de gospodărire calitativă. Schema directoare se elaborează conform metodologiei și instrucțiunilor tehnice aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor. Planurile de management al districtelor hidrografice se elaborează și se adoptă în conformitate cu termenele stabilite în Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei. Planurile de management al riscului la inundații ale bazinelor/spațiilor hidrografice se elaborează și se adoptă în conformitate cu termenele stabilite în Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații.

(1^1) Schemele directoare fixează într-o manieră integrată obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, urmărind să se asigure:

(1^2) Obiective mai puțin stricte decât cele stabilite la alin. (1^1) pot fi fixate prin schema directoare atunci când realizarea acestor obiective este imposibilă sau costul lor raportat la beneficiile așteptate este disproporționat. Aceste obiective mai puțin stricte sunt menționate și motivate în schema directoare, în conformitate cu prevederile art. 2^4.

(1^3) Respectarea obiectivelor menționate la alin. (1^1) trebuie să fie asigurată până cel târziu la data de 22 decembrie 2015. Dacă obiectivele menționate la alin. (1^1) nu pot fi realizate în această perioadă, schema directoare poate prevedea perioade mai lungi ale căror motive sunt indicate în schema directoare, în conformitate cu prevederile art. 2^3.

(1^4) Schemele-cadru de gospodărire a apelor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi constituie baza schemelor directoare și își vor păstra valabilitatea până la intrarea în vigoare a planurilor de management. În vederea elaborării schemelor directoare se efectuează o analiză a caracteristicilor bazinelor hidrografice și a impactului activităților umane asupra stării corpurilor de apă de suprafață și subterane, precum și analiza economică a utilizării apei, în conformitate cu anexele nr. 1^2 și 4.

(1^5) După aprobarea primelor scheme directoare, în conformitate cu prevederile prezentei legi, acestea se actualizează la fiecare 6 ani. Analizele caracteristicilor districtelor de bazine hidrografice, impactului activităților umane asupra stării corpurilor de apă și analiza economică a utilizatorilor de apă sunt revizuite și, dacă este cazul, sunt actualizate cu cel puțin 3 ani înainte de fiecare actualizare a schemelor directoare.

(1^6) Comitetul de bazin implică în elaborarea și actualizarea schemei directoare reprezentanții autorităților publice centrale, consiliilor județene și consiliilor locale, unităților industriale și din agricultură, institutelor de cercetare, care au obligația de a comunica toate informațiile utile aflate în competența lor. Participarea activă a publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor este asigurată potrivit prevederilor Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 1.044/2005 pentru aprobarea Procedurii privind consultarea utilizatorilor de apă, riveranilor și publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor.

(1^7) Prin intermediul paginii de internet proprii, administrațiile bazinale de apă din subordinea Administrației Naționale "Apele Române" și Comitetul de bazin pun la dispoziția publicului, pe parcursul unei perioade de cel puțin 6 luni:

(1^8) În corelare cu prevederile planurilor din cadrul schemelor directoare se elaborează programe de măsuri care să țină seama de rezultatele analizelor prevăzute la alin. (1^4) și (1^5), realizate pentru atingerea obiectivelor prevăzute la art. 2^1 privind asigurarea protecției cantitative și calitative a apelor, apărarea împotriva acțiunilor distructive ale apelor, precum și valorificarea potențialului apelor, în raport cu cerințele dezvoltării durabile a societății și în acord cu strategia și politicile de mediu, incluzând dezvoltarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor.

(1^9) Programele de măsuri se stabilesc până la termenul stabilit în conformitate cu prevederile Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și vor fi operaționale cel târziu la data de 22 decembrie 2012. Programele de măsuri se revizuiesc și, dacă este necesar, se reactualizează până cel târziu la data de 22 decembrie 2015 și apoi la fiecare 6 ani. Toate măsurile noi sau revizuite elaborate în cadrul unui program actualizat devin operaționale în termen de cel mult 3 ani de la data adoptării lor.

(1^10) Strategia națională de management al riscului la inundații, precum și programele de măsuri ce decurg din acestea se stabilesc în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi, în corelare cu prevederile schemelor-cadru de gospodărire a apelor existente la data publicării prezentei legi, care își păstrează valabilitatea până la data de 22 decembrie 2009, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2) Componentele planurilor de management și programele de măsuri aferente prevăzute la alin. (1^8) se elaborează și se actualizează de către Administrația Națională «Apele Române», se avizează de către comitetul de bazin, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Conținutul minim al planurilor de management și al programelor de măsuri este prevăzut în anexa nr. 3.

(3) Toate activitățile social-economice, inclusiv amenajarea bazinelor hidrografice, protecția mediului și amenajarea teritoriului se corelează cu prevederile schemelor directoare.

(4) În vederea implementării măsurilor de bază prevăzute în anexa nr. 3, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a nu conduce la creșterea poluării apelor marine. Aplicarea măsurilor de bază prevăzute în anexa nr. 3 nu poate duce, în mod direct sau indirect, la creșterea poluării apelor de suprafață. Această cerință nu se aplică în cazul în care ar conduce la creșterea poluării mediului în ansamblu.

(5) În situația în care datele de monitoring sau alte date arată că obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, prevăzute la art. 2^1 pentru corpurile de apă, nu pot fi atinse, autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să se asigure că:

(6) În situația în care obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane prevăzute la art. 2^1 nu pot fi îndeplinite ca urmare a unor circumstanțe cu cauze naturale de forță majoră, care apar în mod excepțional sau care nu pot fi prevăzute, cum ar fi inundațiile extreme sau seceta prelungită, nu este necesară luarea de măsuri suplimentare, aplicându-se prevederile art. 2^5.

(1) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor transmite Comisiei Europene și celorlalte state membre interesate atât copii ale planurilor de management cuprinse în schemele directoare prevăzute la art. 43 alin. (1), cât și copii ale părții naționale a planului de management al bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea, elaborată conform prevederilor art. 6 alin. (3), precum și ale tuturor actualizărilor ulterioare ale acestora, în termen de 3 luni de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor prezintă Comisiei Europene rapoarte de sinteză privind analizele efectuate potrivit prevederilor art. 43 alin. (1^4) și programele de monitoring prevăzute la art. 35, realizate în scopul primului plan de management al bazinului hidrografic, în termen de 3 luni de la data finalizării acestora.

(3) În termen de 3 ani de la data publicării fiecărui plan de management cuprins în schemele directoare sau a fiecărei versiuni actualizate în temeiul art. 43 alin. (1^5), autoritatea publică centrală din domeniul apelor prezintă Comisiei Europene un raport interimar care descrie progresele înregistrate în punerea în aplicare a programului de măsuri prevăzut la art. 43 alin. (1^8).

(1) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor furnizează Comisiei Europene o listă a autorităților competente pe plan național în domeniul gospodăririi apelor și a autorităților competente din cadrul tuturor organismelor internaționale în domeniul apelor, la care România este parte, în termen de 6 luni de la data aderării.

(2) Pentru fiecare autoritate competentă în cadrul fiecărui district de bazin hidrografic de pe teritoriul național și al porțiunii de district de bazin hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României, autoritatea publică centrală din domeniul apelor furnizează Comisiei Europene următoarele informații:

(3) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor informează Comisia Europeană asupra oricărei schimbări intervenite în informațiile furnizate potrivit prevederilor alin. (1) și (2), în termen de 3 luni de la efectuarea schimbării.

(1) Pentru bazine hidrografice mici sau părți de bazine hidrografice se întocmesc scheme locale de amenajare și de gospodărire a apelor, denumite în continuare scheme locale, care se încadrează în planurile de amenajare - componenta de gospodărire cantitativă din cadrul schemelor directoare. Schemele locale stabilesc obiectivele generale de punere în valoare și de protejare cantitativă și calitativă a resurselor de apă, a ecosistemelor acvatice și a zonelor umede, precum și obiectivele generale privind utilizarea durabilă și protecția tuturor categoriilor de resurse de apă din teritoriul respectiv.

(2) Schema locală inventariază diferiții utilizatori care folosesc resursele de apă existente, stabilind starea resurselor de apă și a ecosistemelor acvatice. Aceasta tine seama de strategiile și de programele statului, ale colectivităților locale, ale instituțiilor publice, ale altor persoane fizice și persoane juridice, cu incidenta asupra calității, repartiției și folosirii resurselor de apă. De asemenea, stabilește prioritățile pentru atingerea obiectivelor menționate la alin. (1), ținând seama de protecția mediului acvatic natural, de necesitatea punerii în valoare a resurselor de apă, de evoluția previzibilă a localităților rurale și urbane și de echilibru ce trebuie asigurat între diferiții utilizatori de apă.

(3) Prin schema locală se evaluează mijloacele economice și financiare necesare pentru realizarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor prevăzute. Aceasta trebuie să fie compatibilă cu orientările fixate în schema directoare.

(1) Programele și deciziile administrative care au legătură cu apele trebuie să fie în concordanță cu prevederile schemelor directoare aprobate.

(2) La elaborarea documentațiilor tehnice pentru lucrările prevăzute la art. 48 se va ține seama de prevederile schemelor directoare, respectiv schemelor locale.

(1) La nivelul fiecărei administrații bazinale de apă a Administrației Naționale «Apele Române» se organizează un Comitet de bazin.

(2) Comitetul de bazin este format din maximum 22 de membri, după cum urmează:

(3) Reprezentanții administrației publice locale aleși în comitetul de bazin vor funcționa în cadrul acestuia numai pe durata exercitării mandatului funcției pe care o reprezintă.

(4) Prefectul și primarii aleși vor proveni din unități administrativ-teritoriale diferite.

(5) Reprezentanții utilizatorilor de apă se propun și se aleg de comitetul de bazin, în funcție de cerința de apă și de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă.

(6) Membrii Comitetului de bazin pot fi schimbați de cei care i-au numit sau ales.

(7) Comitetul de bazin colaborează cu Administrația Națională "Apele Române" la aplicarea strategiei și politicii naționale de gospodărire a apelor, în care scop trebuie:

(8) Comitetele de bazin:

(9) Comitetul de bazin are un secretariat tehnic permanent, format din 3-5 persoane, asigurat de administrația bazinală de apă a Administrației Naționale «Apele Române», subordonat acestuia.

(10) Pentru executarea mandatului sau, comitetul de bazin are acces la informațiile și resursele oricărei instituții publice, potrivit legii.

(11) Regulamentul de organizare și funcționare a comitetelor de bazin se propune de autoritatea publică centrală din domeniul apelor și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(1) Lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele și activitățile care se desfășoară pe ape sau care au legătură cu apele sunt:

(2) Documentațiile elaborate pentru lucrările prevăzute la alin. (1) vor conține prevederi care să asigure siguranța în funcționare și exploatare a acestora, să asigure atingerea și menținerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, precum și respectarea prevederilor în vigoare ale Planului național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României și planurilor de management ale bazinelor/spațiilor hidrografice și ale planurilor de management al riscului la inundații aferente celor 11 administrații bazinale de apă și fluviului Dunărea de pe teritoriul României.

(1) Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore și în zonele de protecție precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe sau anexe ale acestora.

(2) Se exceptează de la dispozițiile alin. (1) noile obiective socioeconomice care au prevăzute lucrări de apărare împotriva inundațiilor, precum și lucrările de supratraversare și subtraversare ale cursurilor de apă, dimensionate, cu respectarea prevederilor Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung și ale planurilor de management al riscului la inundații. Lucrările și/sau măsurile de reducere a riscului la inundații pentru noile obiective socioeconomice se execută numai pe baza avizului de amplasament, emis conform legii.

(3) Avizul de amplasament menționat la alin. (2), obținut în baza metodologiei elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, nu exclude obligația obținerii avizului de gospodărire a apelor și a celorlalte avize necesare, potrivit legii.

(3^1) Obținerea avizului de amplasament și a avizului de gospodărire a apelor condiționează eliberarea de către autoritățile administrației publice emitente a autorizației de construire a lucrărilor prevăzute la art. 48 alin. (1).

(3^2) Avizul de amplasament prevăzut la alin. (2), obținut în baza metodologiei elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, nu exclude obligația obținerii pentru noile obiective socioeconomice a avizului de gospodărire a apelor și a celorlalte avize necesare, potrivit legii.

(4) Construcțiile și obiectivele existente, amplasate în zona inundabilă a albiei majore sau în zonele de protecție, vor fi identificate de administrațiile bazinale de apă, solicitându-se prin autoritățile administrației publice locale sau județene emitente a autorizației de construcție demolarea acestora. În situația în care demolarea nu este posibilă, beneficiarii vor fi obligați să declare pe propria răspundere că își asumă riscurile în caz de inundații.

(1) Lucrările și activitățile prevăzute la art. 48 și 54 pot fi promovate și executate numai în baza avizului de gospodărire a apelor emis de Administrația Națională «Apele Române» și unitățile aflate în subordine. Punerea în funcțiune sau exploatarea acestor lucrări se face numai în baza autorizației de gospodărire a apelor emise de Administrația Națională «Apele Române» și unitățile aflate în subordine. Excepție de la obținerea autorizației de gospodărire a apelor o fac construcțiile provizorii, demontabile, realizate din materiale ușoare amplasate pe plajă, lucrările hidrotehnice aflate în continuă dinamică, precum regularizări, apărări și consolidări de maluri, praguri de fund, lucrări de combatere a eroziunii solului sau similare, care dețin aviz de gospodărire a apelor și sunt executate în conformitate cu Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(1^1) Pentru execuția lucrărilor noi și a intervențiilor constructive care modifică parametrii de bază ai lucrărilor existente de baraje, pentru retenții permanente sau nepermanente de apă, a barajelor și digurilor care realizează depozite de deșeuri industriale depuse prin hidromecanizare și a lucrărilor hidrotehnice speciale, emiterea avizului de gospodărire a apelor este condiționată de existența acordului de funcționare în siguranță emis de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în conformitate cu prevederile legale.

(1^2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru lucrările de intervenție în primă urgență care fac obiectul art. 7 alin. (16) din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, procedura de emitere a avizului de gospodărire a apelor poate fi inițiată și efectuată pe parcursul realizării lucrărilor, odată cu finalizarea fazelor corespunzătoare de proiectare, dar nu mai târziu de data încheierii executării lucrărilor.

(1^3) Pentru lucrările hidrotehnice și construcțiile ce au aparținut statului și au fost înstrăinate în procesul de privatizare, care necesită lucrări de reabilitare și punere în siguranță, avizul de gospodărire a apelor se eliberează fără ca proprietarii construcțiilor/lucrărilor să facă dovada deținerii terenului, cu obligația acestora de intabulare a terenului aferent, în numele și pentru statul român, până la momentul eliberării actului de reglementare în domeniul gospodăririi apelor.

(2) În cazul în care lucrările se efectuează în zona apelor naționale navigabile sau în zona cursurilor de apă care sunt traversate ori au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituțiilor publice/societăților naționale/ companiilor naționale/societăților comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcțiilor și turismului, este necesar și acordul autorității publice centrale din domeniul transporturilor, construcțiilor și turismului.

(3) Se exceptează de la prevederile alin. (1) activitățile prevăzute la art. 9 alin. (2).

(4) Pentru serviciile de autorizare sau de avizare a lucrărilor, prevăzute la art. 48 și 54, se percep tarife care se stabilesc în condițiile legii.

(4^1) Se exceptează de la prevederile alin. (4) centrele sociale și școlile care nu sunt conectate la sistemul centralizat de apă și dețin puțuri proprii.

(5) Abrogat.

(1) Avizul de gospodărire a apelor și avizul de amplasament sunt avize conforme.

(1^1) Pentru lucrările existente de tipul celor prevăzute la art. 50 alin. (1^1) este necesară obținerea autorizației de funcționare în condiții de siguranță, care certifică îndeplinirea exigențelor de performanță în perioada de exploatare și este obligatorie pentru obținerea autorizațiilor de gospodărire a apelor și de protecția mediului.

(2) Avizul și autorizația de gospodărire a apelor nu exclud obligativitatea obținerii actelor de reglementare din domeniul mediului, potrivit legii.

(1) Procedura de emitere a avizului de gospodărire a apelor include evaluarea impactului lucrărilor asupra corpurilor de apă, pe baza studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, după caz.

(2) Elaborarea documentațiilor pentru fundamentarea avizului de gospodărire a apelor se bazează pe studii meteorologice, hidrologice, hidrogeologice sau pe studii de gospodărire a apelor, după caz. Aceste studii și documentații vor fi întocmite de instituții publice sau private din cadrul statelor membre ale Uniunii Europene, atestate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau de o autoritate competentă din spațiul Uniunii Europene. Documentațiile de fundamentare trebuie să demonstreze că titularul proiectului se poate conforma cerințelor legale.

(2^1) Se exceptează de la dispozițiile alin. (2) studiile hidrologice și hidrogeologice elaborate de către Administrația Națională «Apele Române» și unitățile din subordinea ei, care pot fi întocmite de serviciile de specialitate din cadrul acestora

(3) Elaboratorii care întocmesc studiile de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă sunt atestați de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Elaboratorii care întocmesc studiile prevăzute la alin. (2) pot elabora studii de impact asupra corpurilor de apă până la atestarea de către autoritatea publică centrală în domeniul apelor.

(1) Avizul de gospodărire a apelor își pierde valabilitatea după 2 ani de la emitere, dacă execuția lucrărilor respective nu a început în acest interval, cu excepția cazului în care proiectul deține autorizație de construire aflată în termen de valabilitate. Posesorul unui aviz de gospodărire a apelor are obligația să anunțe emitentului, în scris, data de începere a execuției, cu 10 zile înainte de aceasta.

(2) Modificarea avizului de gospodărire a apelor se realizează de emitent, după cum urmează:

(2^1) Avizul de gospodărire a apelor este necesar și în cazul închiderii unor obiective construite pe ape sau care au legătură cu apele.

(3) Documentațiile lucrărilor de interes public care se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele trebuie avizate, chiar dacă realizarea acestora ar necesita restrângerea sau încetarea unor activități existente. Persoanele fizice și persoanele juridice afectate pot fi despăgubite în condițiile legii, dacă fac dovada că utilizează eficient apa sau că nu poluează resursele de apă.

(4) Noile lucrări de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure în aval debitul de servitute, așa cum este definit la pct. 26 din anexa nr. 1, precum și, după caz, cu construcții care să asigure migrarea faunei acvatice, în special a ihtiofaunei, în vederea atingerii obiectivelor de mediu prevăzute la art. 2^1, cu respectarea prevederilor art. 2^4. Aceste prevederi se aplică și lucrărilor de barare sau de captare a apei existente amplasate pe cursurile de apă, în condițiile unor soluții fezabile din punct de vedere tehnic și dacă realizarea acestora nu implică costuri disproporționate.

(5) Prin avizul de gospodărire a apelor, investitorul poate fi obligat să execute și alte lucrări necesare, necuprinse în documentația tehnica, astfel încât lucrările, construcțiile sau instalațiile propuse să nu producă pagube utilizatorilor de apă existenți sau riveranilor din amonte și din aval.

(6) Pentru investițiile de tip microhidrocentrale beneficiarul este obligat să constituie o garanție financiară pentru blocarea amplasamentului, garanție care poate fi sub formă de depozit bancar, scrisoare de garanție bancară irevocabilă sau alte modalități prevăzute de lege. Garanția financiară se stabilește în conformitate cu instrucțiunile tehnice aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.

(1) Avizul de gospodărire a apelor se emite pentru proiecte de dezvoltare, modernizare, retehnologizare pentru următoarele categorii de activități și lucrări:

(1^1) În cazuri de urgență ca: viituri, precipitații care au avariat sau distrus infrastructura de transport, obiective economice, în scopul refacerii acestora, pentru începerea execuției lucrărilor de exploatare a agregatelor minerale care se realizează în limita cantității maxime de 2.000 mc, avizul de gospodărire a apelor se va emite în regim de urgență, cu cel puțin 3 zile înainte de începerea execuției.

(2) Abrogat.

(3) Punerea în funcțiune a lucrărilor și instalațiilor prevăzute la alin. (1) se face în baza autorizației de gospodărire a apelor emise de unitățile din subordinea Administrației Naționale «Apele Române

(1) Autorizația de gospodărire a apelor se eliberează în baza constatării tehnice în teren, în prezența beneficiarului, cel mai târziu o dată cu recepția investițiilor, dacă sunt respectate prevederile legale privind gospodărirea apelor pentru punerea în exploatare a lucrărilor și exactitatea datelor cuprinse în cererea de autorizare și în documentația anexată la aceasta. Documentația tehnică supusă autorizării va fi întocmită de instituții publice sau private din cadrul statelor membre ale Uniunii Europene, atestate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau de o autoritate competentă din spațiul Uniunii Europene.

(2) Dacă la verificarea în teren se constată lipsuri de natura a nu permite, potrivit prezentei legi, darea în funcțiune a investiției, emitentul autorizației de gospodărire a apelor va fixa un termen pentru efectuarea remedierilor sau a completărilor necesare. Dacă este cazul, emitentul autorizației de gospodărire a apelor poate refuza, motivat, eliberarea ei.

(3) Autorizația de gospodărire a apelor se poate acorda și pe durata limita, dacă lipsurile constatate cu ocazia verificării în teren permit punerea în funcțiune a investiției, fără pericol, din punct de vedere al gospodăririi apelor.

(4) Modul de exploatare și întreținere a lucrărilor, construcțiilor și instalațiilor se înscrie în regulamentul de exploatare, care face parte integrantă din autorizația de gospodărire a apelor.

(5) Prin autorizația de gospodărire a apelor, cât și prin actele complementare acesteia, trebuie impuse prevederi specifice privind mijloacele de supraveghere, modalitățile de control tehnic și mijloacele de intervenție în caz de incidente, avarii sau accidente și altele asemenea.

(6) Pentru corpurile de apă care nu au atins starea bună sau potențialul ecologic bun în perioada prevăzută în schema directoare se impune reactualizarea prevederilor autorizațiilor de gospodărire a apelor.

(1) Autorizația de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă de către emitent, fără despăgubiri, în următoarele cazuri:

(2) Autorizația de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă în situații în care apar cerințe noi de apă, care trebuie satisfăcute cu prioritate conform prevederilor art. 10 alin. (1), acordându-se despăgubire potrivit legii.

(3) Refuzul eliberării, precum și orice modificare sau retragere a unei autorizații de gospodărire a apelor trebuie motivate în scris solicitantului sau titularului de autorizație, după caz, de către cel care a decis măsura respectiva.

(1) Autorizația de gospodărire a apelor poate fi suspendată temporar, fără despăgubiri, în următoarele cazuri:

(2) În cazul situațiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate dispune și oprirea activității poluatorului sau a instalației care provoacă poluarea apelor până la înlăturarea cauzelor.

(3) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate institui un regim de supraveghere specială, în caz de nerespectare a măsurilor stabilite pentru asigurarea condițiilor înscrise în autorizația de gospodărire a apelor. Pe toată durata acestui regim, utilizarea și epurarea apei se fac sub controlul direct al personalului anume desemnat de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Toate cheltuielile suplimentare determinate de aplicarea regimului de supraveghere specială se suporta de titularul autorizației de gospodărire a apelor.

(1) Lucrările și instalațiile supuse autorizării, potrivit prevederilor prezentei legi, care sunt folosite pentru prelevări de apă de suprafață sau subterană ori pentru evacuări în receptori naturali, trebuie să fie prevăzute cu mijloace de măsurare a debitelor și volumelor de apă prelevate sau evacuate și de determinare a calității apelor evacuate, conform prevederilor autorizației de gospodărire a apelor.

(2) Deținătorii lucrărilor și instalațiilor supuse autorizării prevăzute la alin. (1) sunt obligați să asigure montarea și funcționarea mijloacelor de măsurare, să permită montarea de sigilii de către reprezentanții Administrației Naționale «Apele Române», să păstreze timp de 5 ani datele obținute din măsurători și să le transmită lunar Administrației Naționale «Apele Române». Înlăturarea sau distrugerea sigiliilor aplicate pe mijloacele de măsurare a debitelor și volumelor de apă prelevate sau evacuate, pe vane și alte echipamente se constată prin proces-verbal de constatare de către personalul cu atribuții de inspecție, conform legii, și se sancționează potrivit legii penale.

(3) Administrația Națională "Apele Române" pune la dispoziția persoanelor fizice și persoanelor juridice datele prevăzute la alin. (2), cu respectarea dispozițiilor art. 35 alin. (6) și (7).

(1) Avizul și autorizația de gospodărire a apelor, precum și anexele sau studiile de fundamentare care stau la baza acestora sunt acte administrative cu caracter public.

(2) Lista cu avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor se pune la dispoziția publicului spre informare prin afișare pe pagina proprie de internet a autorității administrației publice emitente.

(3) Avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor se pun la dispoziția publicului în integralitatea lor, la cerere, cu respectarea prevederilor privind protecția datelor personale, respectiv a dreptului de proprietate intelectuală, după caz.

(1) Lacurile de acumulare vor fi proiectate ca lucrări cu folosința complexă pentru a asigura alimentarea cu apă pentru populație, industrie și irigații, producerea de energie electrica, apărarea împotriva inundațiilor, piscicultura și agrement.

(2) La proiectarea barajelor și îndiguirilor se va analiza în mod obligatoriu necesitatea și se vor prevedea, în funcție de condițiile concrete din amplasament, lucrările necesare de apărări și consolidări de maluri, rectificări sau reprofilări de albii, lucrări de combatere a eroziunii solului.

(3) Barajele și lacurile de acumulare se vor proiecta și se vor executa de unități de specialitate, cu respectarea exigențelor de performanță referitoare la siguranța barajelor.

(4) Abrogat.

(1) Deținătorii de baraje și lacuri de acumulare, precum și de prize pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraj, au obligația să întocmească regulamente de exploatare și planuri de avertizare și alarmare și să respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare fac parte integrantă din autorizația de gospodărire a apelor.

(2) Regulamentele de exploatare, elaborate în baza regulamentului-cadru stabilit de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, detaliază și concretizează condițiile generale de exploatare coordonată, pe ansamblul districtului bazinului hidrografic, a categoriilor de lucrări prevăzute la alin. (1), cuprinse în regulamentele de exploatare bazinale.

(3) Regulamentele de exploatare prevăzute la alin. (1) se adaptează, pe etape, în limitele prevederilor autorizației de gospodărire a apelor, funcție de dinamica cerințelor de apă sau de alte condiții.

(4) Coordonarea exploatării lacurilor de acumulare pe districte de bazine hidrografice, indiferent de deținător, se asigură de Administrația Națională «Apele Române», în conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare bazinale. Regulamentele de exploatare bazinale se elaborează de Administrația Națională «Apele Române» în baza normelor metodologice stabilite prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor, se avizează de comitetele de bazin și se aprobă de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

(5) În situații critice - secete prelungite, ape mari sau altele asemenea - exploatarea unui lac de acumulare se subordonează necesităților perioadei respective, potrivit regimului stabilit de Administrația Națională "Apele Române".

(1) Persoanele juridice care au în administrare sau în exploatare lucrări hidrotehnice sunt obligate să utilizeze prizele, barajele și lacurile de acumulare conform graficelor-dispecer, pe baza programelor lunare de exploatare și, corelat cu producerea de energie, să asigure debitele necesare folosințelor industriei, agriculturii, populației și a debitului necesar protecției ecosistemului acvatic.

(2) Deținătorii de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, și ai altor construcții hidrotehnice au obligația să monteze aparatura necesară urmăririi comportării în timp a acestora, să-și organizeze sistemul de urmărire a comportării în timp pe baza unor proiecte specializate, să realizeze expertizarea periodică a lucrărilor și să dețină autorizația de funcționare în siguranță, conform prevederilor legale.

(1) Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apă diferite de cele înscrise în regulamentul de exploatare, precum și efectuarea la mecanismele barajului a unor manevre neprevăzute în acesta se pot face numai cu aprobarea sau din dispoziția Administrației Naționale "Apele Române".

(2) Programele de golire pentru lacurile de acumulare în vederea realizării lucrărilor de intervenții și reparații la construcțiile și instalațiile aferente, indiferent de deținător, se aprobă de către Administrația Națională „Apele Române“ cu avizul Comisiei naționale de siguranța barajelor și a altor lucrări hidrotehnice din cadrul autorității publice centrale din domeniul apelor.

(1) Apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice reprezintă o activitate de protecție civilă a populației, de interes național.

(2) În sensul prezentei legi, prin apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice se înțelege:

(3) Activitățile prevăzute la alin. (2) constituie o obligație pentru toate persoanele fizice și juridice, cu excepția persoanelor cu handicap, a bătrânilor și a altor categorii defavorizate.

(4) Elaborarea strategiei și concepției de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice revine autorității publice centrale din domeniul apelor.

(1) Deținătorii cu orice titlu de construcții hidrotehnice ale căror avarieri sau distrugeri pot pune în pericol vieți omenești și bunuri sau pot aduce prejudicii mediului sunt obligați să doteze aceste lucrări cu aparatura de măsura și control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare în caz de pericol și să organizeze activitatea de supraveghere.

(2) Coordonarea, îndrumarea și urmărirea activității de supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare și a altor lucrări hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranță a acestora, se realizează de către Comisia națională pentru siguranța barajelor și lucrărilor hidrotehnice, constituită din reprezentanți ai ministerelor, ai agenților economici interesați și ai instituțiilor publice interesate.

(3) Structura, atribuțiile specifice, competențele și dotarea Comisiei naționale pentru siguranța barajelor și lucrărilor hidrotehnice se stabilesc prin regulament de organizare și funcționare și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.

(4) Coordonarea, îndrumarea și urmărirea activității de supraveghere a digurilor, în vederea exploatării în siguranță a acestora, se realizează de către Comisia națională pentru siguranța digurilor constituită din reprezentanți ai autorităților publice centrale competente, ai deținătorilor de diguri, ai institutelor de cercetare și proiectare, ai societăților de construcții din domeniu, ai învățământului superior tehnic de construcții hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare.

(5) Structura, atribuțiile specifice, competențele și dotarea Comisiei naționale pentru siguranța digurilor se stabilesc prin regulament de organizare și funcționare și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.

(1) Acțiunile operative de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice și intervențiile la poluările accidentale se organizează de comitetele județene pentru situații de urgență, respectiv de Comitetul pentru Situații de Urgență al Municipiului București, precum și de comitetele locale pentru situații de urgență.

(2) Toți agenții economici, persoane fizice și juridice, au obligația să participe la acțiunile operative de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice organizate de comitetele județene pentru situații de urgență, în conformitate cu planurile de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale, aprobate conform legii.

(3) Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale din cadrul comitetului județean pentru situații de urgență este condus de directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor.

(4) Abrogat.

(1) În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor ori a unor construcții hidrotehnice datorită viiturilor, deținătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligația să refacă sau să repare aceste lucrări în cel mai scurt timp posibil.

(2) Autoritățile publice centrale în domeniul silviculturii și îmbunătățirilor funciare au obligația promovării și realizării lucrărilor de combatere a eroziunii solului, regularizării scurgerii pe versanți, corectării torenților, în conformitate cu strategia națională de management al riscului la inundații, aprobată prin hotărâre a Guvernului, în scopul protejării în aval a cursurilor de apă, a lucrărilor inginerești de artă, a construcțiilor hidrotehnice și a obiectivelor sociale și economice.

(3) Deținătorii de terenuri, indiferent de forma de proprietate, au obligația de a facilita realizarea și/sau întreținerea și/sau repararea lucrărilor menționate la alin. (2).

(1) Cheltuielile pentru acțiunile operative, de interes public, de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice, precum și cele pentru constituirea stocului de materiale și mijloace de apărare, se prevăd și se finanțează, după caz, din bugetul de stat, din bugetele locale și din surse proprii ale persoanelor fizice și ale persoanelor juridice.

(2) În cazul în care sumele prevăzute în bugetul local al unui județ sau al unei localități, în care au avut loc inundații, fenomene meteorologice periculoase sau efecte negative ca urmare a unor accidente la construcții hidrotehnice, sunt insuficiente pentru combaterea și înlăturarea efectelor acestora, ele urmează să fie asigurate din Fondul de intervenție prevăzut în bugetul de stat, potrivit legii, la propunerea prefectului și cu avizul autorității publice centrale din domeniul apelor.

(1) Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale și Normativul-cadru de dotare cu materiale și mijloace de intervenție operativă se elaborează de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, cu avizul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul administrației și internelor și al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.

(2) Aplicarea măsurilor operative de apărare se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase sau accidentelor la construcții hidrotehnice, care se elaborează pe bazine hidrografice, județe și localități, precum și la obiectivele care pot fi afectate de astfel de fenomene sau accidente.

(3) Elaborarea planurilor de apărare prevăzute la alin. (2) se va face cu luarea în considerare a planurilor de amenajare a teritoriului și a restricționării regimului de construcții, precum și cu consultarea persoanelor fizice și a persoanelor juridice interesate, pe baza strategiei naționale de management al riscului la inundații.

(4) Coordonarea tehnică de specialitate a activității de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice și combaterea poluărilor accidentale la nivelul bazinelor hidrografice și al județelor revine Administrației Naționale «Apele Române».

(5) Autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și operatorii economici au obligația să-și asigure stocul de materiale de intervenție, mijloacele mecanice și de transport pentru apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcțiile hidrotehnice și poluărilor accidentale.

(1) Pentru a evita producerea unor calamități în perioadele de ape mari sau de accidente la baraje, funcționarea acumulărilor la parametrii pentru care au fost construite este obligatorie, iar inundarea dirijată a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de apărare, precum și a incintelor îndiguite amplasate lateral unui curs de apă se realizează cu acordul președintelui comitetului județean pentru situații de urgență și se aprobă de Comitetul ministerial.

(2) Deținătorii cu orice titlu ai terenurilor stabilite prin planurile bazinale de apărare, ca și ai celor situate în incinte îndiguite sunt obligați să permită inundarea temporară, în mod dirijat, a acestora.

(3) Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporară a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despăgubiți conform legii.

(1) În scopul asigurării stabilității și integrității digurilor, barajelor și a altor lucrări de apărare împotriva acțiunilor distructive ale apelor, se interzic:

(2) Cu acordul Administrației Naționale "Apele Române sunt permise:

(3) Efectuarea lucrărilor prevăzute la alin. (2) lit. c) se realizează sub supravegherea Administrației Naționale "Apele Române".

(1) Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6) se realizează o evaluare preliminară a riscului la inundații, în conformitate cu alin. (2).

(2) O evaluare preliminară a riscului la inundații are ca scop evaluarea riscurilor potențiale. Pe baza informațiilor și în baza identificării impactului schimbărilor climatice asupra producerii inundațiilor, evaluarea riscurilor potențiale va include cel puțin următoarele elemente:

(3) Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin (6), partajat cu alte state membre, autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură schimbul de informații cu autoritățile competente ale statelor membre în cauză.

(4) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură evaluarea preliminară a riscului la inundații și raportarea către Comisia Europeană, până la data de 22 decembrie 2011.

(1) Pe baza evaluării preliminare a riscului la inundații, prevăzută la art. 76^1, pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6) se identifică arealele unde există risc potențial semnificativ de inundare sau unde materializarea acestui risc este probabilă.

(2) Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6), partajat cu alte state riverane, identificarea zonelor și evaluarea preliminară a riscului la inundații se coordonează între autoritățile competente ale statelor respective.

(1) Pentru zonele identificate în temeiul art. 76^2 alin. (1) se realizează hărți de hazard și, respectiv, de risc la inundații, conform normelor metodologice elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2) În temeiul art. 76^2 alin. (2), în cazul râurilor transfrontiere, elaborarea hărților zonelor inundabile și a hărților de risc la inundații se realizează în baza schimburilor de informații dintre statele riverane.

(3) Hărțile de hazard la inundații cuprind zonele geografice susceptibile de a fi inundate în următoarele cazuri, în conformitate cu normele prevăzute la alin. (1);

(4) Pentru fiecare caz prevăzut la alin. (3), unde exista risc semnificativ de inundații, se indică următoarele elemente în conformitate cu normele metodologice prevăzute la alin. (1):

(5) Hărțile de risc la inundații ce indică potențialele efecte negative asociate cazurilor de inundații prevăzute la alin. (3) se exprimă în următorii parametri:

(6) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură raportarea către Comisia Europeană a hărților de hazard și a hărților de risc la inundații până la data de 22 decembrie 2013, în următoarele condiții:

(1) Pe baza hărților prevăzute la art. 76^3 alin. (3) și (5), autoritățile publice centrale prevăzute la art. 76^3 alin. (6) lit. b) realizează planuri de management al riscului la inundații, coordonate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, la nivelul districtului bazinului hidrografic prevăzut la art. 6, pentru zonele identificate potrivit art. 76^2 alin. (1), și pentru zonele identificate potrivit art. 76^8 alin. (1) lit. b) în conformitate cu prevederile alin. (2) și (3).

(1^1) Planurile de management al riscului la inundații prevăzute la alin. (1), precum și actualizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2) Pentru zonele identificate potrivit art. 76^2 alin. (1) și pentru zonele identificate potrivit art. 76^8 alin. (1) lit. b), obiectivele managementului riscului la inundații se axează pe reducerea efectelor negative potențiale ale inundațiilor pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, adoptând atât măsuri nestructurale, cât și măsuri structurale pentru reducerea probabilității de inundare.

(3) Planurile de management al riscului la inundații includ măsuri pentru atingerea obiectivelor stabilite potrivit alin. (2), precum și componentele stabilite prin norme metodologice elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor și aprobate prin hotărâre a Guvernului. Aceste planuri de management al riscului la inundații iau în considerare aspectele relevante, cum ar fi:

(4) Pentru bazinele sau subbazinele partajate cu alte state, planurile de management al riscului la inundații elaborate potrivit prevederilor alin. (1) nu includ măsurile care, prin dimensiunile și impactul lor, vor conduce la creșterea semnificativă a riscului de inundații în amonte sau în aval pentru țările vecine, cu excepția cazului în care aceste măsuri au fost agreate de statele implicate potrivit prevederilor art. 76^5.

(5) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură finalizarea și publicarea planurilor de management al riscului la inundații până la data de 22 decembrie 2015.

(1) Pentru districtele de bazine hidrografice prevăzute la art. 6 care se află în întregime pe teritoriul României, autoritatea publică centrală din domeniul apelor se asigură că se realizează un plan unic de management al riscului la inundații sau un set de planuri de management al riscului la inundații, coordonate la nivelul districtului de bazin hidrografic.

(2) Pentru districtele de bazine hidrografice care se află în întregime în cadrul Uniunii Europene, autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură coordonarea în scopul de a produce un plan unic internațional de management al riscului la inundații sau un set de planuri de management al riscului la inundații coordonat la nivelul districtului hidrografic internațional. Pentru planurile de management al riscului la inundații nerealizate la nivel internațional trebuie realizate cel puțin planuri pentru partea districtului hidrografic internațional care aparține teritoriului național, iar acestea vor fi coordonate, pe cât posibil, la nivelul districtului hidrografic internațional.

(3) Pentru bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea sau districtele de bazine hidrografice prevăzute la art. 6 care se extind în afara granițelor Comunității Europene, autoritatea publică centrală din domeniul apelor ia măsuri pentru realizarea unui plan unic de management al riscului la inundații sau pentru stabilirea unui set de planuri de management al riscului la inundații coordonat la nivelul districtului hidrografic internațional. Atunci când nu este posibil, se aplică prevederile alin. (2) pentru porțiunile bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea care fac parte din teritoriul statelor membre ale Comunității Europene.

(4) Dacă se consideră necesar, planurile de management al riscului la inundații prevăzute la alin. (2) și (3) sunt detaliate și coordonate în colaborare cu autoritățile competente din țările vecine la nivelul subbazinelor internaționale.

(5) Dacă autoritatea publică centrală din domeniul apelor identifică o problemă generată de o țară riverană, care are un impact asupra managementului riscului la inundații al apelor naționale și care nu poate fi rezolvată la nivel național, raportează această problemă Comisiei Europene, precum și oricărui alt stat membru interesat sau riveran bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea și poate formula recomandări privind modul de rezolvare a acesteia.

(1) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor va lua măsura corelării planurilor de management al riscului la inundații cu planurile de management ale districtelor bazinelor hidrografice, având ca obiective schimbul de informații și realizarea unei abordări unitare și corelate pentru atingerea unui beneficiu comun cu privire la obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, conform art. 2^1 și 2^2, și obiectivele de management al riscului la inundații prevăzute în Strategia națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung.

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) se vor avea în vedere în special următoarele:

(1) În termen de 90 de zile de la finalizarea evaluării preliminare a riscurilor la inundații, a hărților de hazard, a hărților de risc la inundații și a planurilor de management al riscului la inundații, autoritatea publică centrală din domeniul apelor le va pune la dispoziția publicului.

(2) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor elaborează programul pentru producerea, revizuirea și actualizarea planurilor de management al riscului la inundații agreate la nivelul bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea, precum și programul dezbaterilor publice și al acțiunilor de conștientizare a populației pentru adoptarea măsurilor preventive ce se impun în zonele cu risc ridicat la inundații, agreate la nivelul bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea, în conformitate cu art. 76^4-76^5.

(1) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate decide să nu realizeze evaluarea preliminară a riscului la inundații prevăzută la art. 76^1 pentru acele districte de bazine hidrografice, subbazine sau zone costiere pentru care:

(2) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate decide să folosească hărți de hazard și hărți de risc la inundații pentru districtele bazinelor hidrografice finalizate înainte de data de 22 decembrie 2010, dacă aceste hărți oferă un nivel de informare echivalent cerințelor prevăzute la art. 76^3 și aceste hărți au fost realizate în conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 76^4 alin. (3) și cu anexa nr. 7.

(3) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate decide să folosească planurile de management al riscului la inundații pentru bazinele hidrografice finalizate înainte de data de 22 decembrie 2010, cu condiția ca aceste planuri să fie echivalente cu cerințele prevăzute la art. 76^4 și să fie realizate în conformitate cu prevederile normelor metodologice.

(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică fără a aduce atingere prevederilor art. 76^9.

(1) Evaluarea preliminară a riscului la inundații este revizuită și, dacă este necesar, actualizată până la data de 22 decembrie 2018 și apoi reactualizată la fiecare 6 ani.

(2) Hărțile de hazard și de risc la inundații sunt revizuite și, dacă este necesar, actualizate până la data de 22 decembrie 2019 și apoi reactualizate la fiecare 6 ani.

(3) Planurile de management al riscului la inundații sunt revizuite și, dacă este necesar, actualizate, în conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 76^4 alin. (3), până la data de 22 decembrie 2021 și ulterior la fiecare 6 ani.

(4) Revizuirile prevăzute la alin. (1) și (3) se realizează luând în considerare și impactul schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor.

(1) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor pune la dispoziția Comisiei Europene evaluările preliminare ale riscului la inundații, cuprinzând zonele cu pericolele la inundații, hărțile de hazard, hărțile de risc la inundații și planurile de management al riscului la inundații, potrivit prevederilor art. 76^1, 76^3 și 76^4, precum și revizuirile acestora sau, după caz, actualizările acestora, în termen de 3 luni de la datele prevăzute la art. 76^1 alin. (4), art. 76^3 alin. (6), art. 76^4 alin. (5) și art. 76^9.

(2) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor informează Comisia Europeană în legătură cu deciziile luate în conformitate cu prevederile art. 76^8 alin. (1)-(3) și îi pune la dispoziție informațiile necesare privind respectivele decizii până la datele prevăzute la art. 76^1 alin. (4), art. 76^3 alin. (6) și art. 76^4 alin. (5).

(1) Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi privind protecția apelor de suprafață și subterane, precum și pentru asigurarea alimentării cu apă, autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate lua măsuri ce afectează interesele utilizatorilor de apă, ale riveranilor sau publicului, numai după consultarea acestora, cu excepția unor situații speciale, cum ar fi secete, inundații sau altele asemenea.

(2) În vederea realizării consultării prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală din domeniul apelor și, după caz, Administrația Națională «Apele Române» sau administrațiile bazinale de apă vor publica în ziarul local o informare cu privire la măsurile propuse. Aceeași informare se transmite și utilizatorilor de apă, riveranilor, precum și oricărei alte persoane ce ar putea fi afectată.

(3) Măsurile propuse, ca și orice documentație de fundamentare a acestora se vor tine la dispoziția publicului de către unitățile prevăzute la alin. (2).

(4) Comentariile, observațiile sau propunerile scrise asupra măsurilor propuse se vor transmite celui care a făcut informarea, în termen de cel mult 45 de zile de la data publicării acesteia.

(5) În cazul propunerii unor măsuri speciale, importante sau controversate, emitentul informării va organiza o dezbatere publică a acesteia, după 60 de zile de la publicarea informării.

(5^1) În cazul în care măsurile prevăzute la alin. (1) afectează alimentarea cu apă a populației, la informarea și consultarea publicului va colabora autoritatea publică centrală din domeniul sănătății și autoritățile sale teritoriale.

(6) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau, după caz, Administrația Națională "Apele Române va analiza toate observațiile și propunerile făcute, înainte de a lua o hotărâre. Textul hotărârii și al motivației acesteia vor fi puse la dispoziția publicului.

(7) Procedura privind participarea utilizatorilor de apă, riveranilor și publicului la activitățile de consultare va fi stabilită de autoritatea publică centrală din domeniul apelor".