Capitolul 8 — Plata prețului și lichidarea sarcinilor

Plata prețului cuvenit proprietarului expropriat se poate face în numerar sau în titluri de renta amortizabila în 50 ani și purtătoare de dobînda de 5% pe an. În cazurile prevăzute în art. 30, 32, 33, 47, precum și pentru fracțiunile sub 100 lei, plata se va face în numerar.

Valoarea nominală este socotită la plata drept valoare reală.

Plata exproprierii pentru toate persoanele morale publice (Stat, județ, comuna) se va face în renta perpetua purtătoare de dobînda de 5% pe an.

Toate celelalte persoane morale vor primi renta amortizabila.

Pentru proprietățile Statului cari se găseau în administrația ministerelor de rasboi, de agricultura și domenii, inclusiv Casa pădurilor, alese și destinate împroprietăririi în baza decretului-lege No. 3697/918, a legii pasunilor comunale și a legii agrare, nu se vor emite titluri de renta.

Plata prețului în numerar, în renta amortizabila sau perpetua, după cazuri, se va face pentru fiecare proprietate pe baza hotărârilor de expropriere și de fixarea prețului rămas definitiv, și anume: 80 % din valoare imediat, iar restul de 20% pe baza titlului definitiv de măsurătoare, în condițiunile arătate la art. 62 din lege.

Pînă atunci, pentru acest rest Statul plătește o dobînda de 5%.

Statul va face plata prețului întotdeauna prin consemnarea numerarului sau rentei cuvenite la Casa de depuneri și consemnațiuni.

El se liberează valabil prin simplul fapt al consemnarii, înaintând recipisa de depunere tribunalului situației pămîntului expropriat, cu indicatiunea mosiei, numelui proprietarului, hotărârilor definitive de expropriere și de fixarea prețului. Proprietarul va ridica numerariul și titlurile de renta dela Casa de depuneri și consemnațiuni numai cu autorizarea președintelui tribunalului.

Prin consemnarea prețului, terenul expropriat devine liber de orice obligațiuni și orice sarcini reale ar exista asupra lui, afară de ipotecile Creditului funciar rural.

Toți cei ce au sau pretind drepturi de orice fel asupra părții de pămînt expropriata, nu le pot exercita decât asupra numerariului și titlurilor de renta consemnate ca preț.

Privilegiile, ipotecile, urmăririle imobiliare și de venituri, sechestrate de orice fel, uzufructul, anticreza, embaticul, besmanul, locațiunea ereditara, dreptul de retentiune, starea de inalienabilitate sau oricare alt drept, de orice natura și de ori unde ar deriva, cu privire la pământul expropriat, chiar cînd sînt cunoscute Statului, rămîn desființate de drept asupra acestui pămînt din ziua exproprierii definitive.

Pretentiunile de orice natura asupra pămîntului expropriat se vor valorifica numai asupra prețului consemnat la Casa de depuneri.

Tribunalul, din oficiu, sau în urma cererii Casei centrale a împroprietăririi sau oricărei părți interesate și după ce i se va dovedi consemnarea prețului, va ordonă cu privire la terenul expropriat radierea tuturor sarcinilor și urmăririlor de orice fel sau reducerea lor, facerea de mențiuni în registre și închiderea oricăror dosare relative la aceste urmăriri și încetarea lor în fapt.

Nu se pot înființa în mâinile Statului sau Casei centrale a împroprietăririi ceziuni, urmăriri, popriri și sechestre de orice natura asupra prețului, Statul și Casa centrala de improprietarire nu va ține seama de cele cari s-ar ordonă, iar cele înființate sînt considerate ca inexistente.

Se pot face însă popriri în mâinile grefierului tribunalului, după consemnarea prețului și chiar înainte pe sumele ce proprietarul ar avea sa primească ca preț al părții expropriate.

Orice acțiune de revendicare, sau orice alta acțiune de orice natura privitoare la pământul expropriat se va valorifica, din moment ce exproprierea a rămas definitivă, numai asupra prețului acestui pămînt și anume în proporția în care prețul înlocuiește pământul expropriat.

Acțiunile introduse în justiție vor continua avînd drept obiect prețul sau partea din preț care înlocuiește pământul expropriat, iar acțiunile neintroduse încă în justiție vor avea dela început drept obiect prețul pămîntului expropriat.

Dacă proprietatea din care s-a operat exproprierea este ipotecata numai Creditului funciar rural, și pentru o sumă mai mare decât prețul exproprierii, capitalul rămas neamortizat se va divide între proprietarul mosiei și între Stat, trecând asupra Statului, spre achitarea prețului, parte din datorie pînă la concurenta prețului exproprierii, iar restul din datoria neamortizata rămîne asupra părții din moșie neexpropriata. Dacă însă capitalul rămas neamortizat este egal sau mai mic decât prețul exproprierii, atunci întreaga aceasta datorie trece asupra Statului, iar diferența, de va fi, pînă la completarea prețului exproprierii Statul o va plati expropriatului în modul arătat la art. 71 din lege.

În toate cazurile sus arătate, ratele întârziate cu prorentele și cheltuielile ce s-ar datora, vor rămîne ca sarcina privilegiată asupra prețului consemnat la Casa de depuneri și consemnațiuni, care nu va putea fi liberat decât după dovada achitării acestor rate.

Acestea vor putea rămîne ca sarcina și asupra părții neexpropriata, dacă aceasta se va admite de consiliul de administrație al Creditului.

În acest caz, societatea își va rezerva asupra părții neexpropriate ipoteca ce o are cu toate drepturile și privilegiile în virtutea legii agrare, legii și statutelor societății Creditului și a actului de împrumut.

Plata anuităților respective, pînă la stingerea datoriei, rămîne în sarcina Statului.

Dacă sînt mai multe împrumuturi ipotecare ale societății Creditului asupra unei moșii, repartiția și diviziunea lor se va începe cu prima inscriptiune și se va urma cu cele următoare pînă se va ajunge la o sumă egala cu prețul exproprierii, spre a se opera diviziunea care s-a arătat mai sus.

Capitalul social în toate cazurile de mai sus rămîne în întregul lui proprietarului expropriat și nu se va restitui decât după completa stingere a datoriei, atît după partea de moșie rămasă în proprietatea sa, cat și după partea expropriata.

Consiliul de administrație al primei societăți de Credit funciar român din București va face repartiția și diviziunea ipotecilor pe aceste baze: Statul rămîne substituit în toate drepturile și obligațiunile proprietarului pentru partea de datorie luată asupra sa, fără a avea însă drept de vot la adunările societății.

Datoria ipotecară luată în sarcina Statului nu este garantată solidar de proprietarii societari ai societății de Credit funciar rural.

Consiliul de administrație al Creditului rural, pentru mosiile ipotecate la Creditul rural, pe măsura ce hotărîrile de expropriere vor rămîne definitive și în privinta prețului, va cere Casei centrale a împroprietăririi (direcția Creditului ipotecar) îndeplinirea formalităților prevăzute mai sus, arătând existenta și cuantumul creanțelor sale ipotecare asupra fiecărei moșii expropriate, precum și sumele debitorului actual expropriat.

Dacă proprietatea din care se face exproprierea este ipotecata, atît Creditului funciar, cat și altor creditori, creanta Creditului se va regula conform articolelor precedente, iar ipotecile celelalte, precum și privilegiul ce l-ar avea proprietarul anterior pentru prețul vânzării, prin derogare dela lege sau convențiune, rămîn de drept desființate în întregul lor, deasupra porțiuni expropriate.

Drepturile creditorilor ipotecari sau privilegiați se resfrang numai asupra părții rămase expropriatului, pentru fiecare creanta în rangul inscriptiunii ei și numai pentru creanta ce ar mai avea de primit, după ce în primul rând ar incasa numerarul sau titlurile de renta cuvenite expropriatului conform art. 69 din lege, titluri cari în lipsa numerarului înlocuiesc orice calcul de moneta s-ar fi stipulat pentru plata datoriei, afară de excepțiile prevăzute la art. 76 din lege. Creanțele ipotecare și privilegiile constituite băncilor și instituțiilor financiare vor fi plătite numai în renta.

Prin instituțiuni financiare, în sensul legii agrare, se înțeleg și acele instituțiuni comerciale cari în mod principal au un caracter economic.

În caz cînd proprietatea este ipotecata exclusiv mai multor persoane decât Creditului funciar, atunci creanțele ipotecare, prin derogare dela lege sau convențiune, rămîn de drept desființate asupra porțiunii expropriate, iar drepturile creditorilor ipotecari se exercită numai asupra prețului în renta consemnat la Casa de depuneri și consemnațiuni.

Ele continua însă a subzistă proporțional asupra părții ipotecate rămasă expropriatului și în condițiunile actului de ipoteca.

Partea proporțională din creanta ipotecară care revine creditorului pentru partea expropriata se declara exigibile.

Ea se va plati din renta consemnată, socotită valoare nominală drept o valoare reală.

Din ziua de 15 Decemvrie 1918, creditorul nu va avea drept sa ia decât un procent de 6% urmând a se scade din capitalul împrumutat suma încasată de creditor în plus ca procent.

Tot în renta socotită astfel se vor achită de debitori orice dobânzi datorite pînă în ziua consemnarii.

În cazul exproprierii terenurilor persoanelor morale publice (Stat, județe, comune) valoarea creanțelor ipotecare și privilegiate se va consemna în renta perpetua.

Creditorii ipotecari, cari la cererea proprietarului, în loc de a primi renta consemnată ce li s-ar cuveni, ar consimți ca întreaga lor creanta sa rămînă asigurata în restul proprietății neexpropriata și în același timp ar prelungi termenul de exigibilitate cu 10 ani dela expirare și cu dobînda de 5% pe an, vor putea primi la exigibilitate plata creanței în numerar.

Orice privilegii sau ipoteci cari ar fi înscrise pînă la 15 August 1916 asupra proprietății supuse exproprierii în o alta valuta decât în lei, se va putea plati de către debitori în lei, pe cursul din momentul contractării, oricare ar fi convenția între părți.

Diviziunea, radierea, restrangerea creanței și tabloul de ordine între creditori se fixează prin ordonanța președințială data în camera de consiliu de președintele tribunalului situației imobilului, după cererea creditorului sau a debitorului și cu citarea părților. La tribunalele cu mai multe secțiuni pentru operațiile de mai sus va fi competența secțiunea de notariat.

Aceasta ordonanța este supusă acelorași cai de atac ca și ordonanțele președințiale date în virtutea art. 66 bis din codul de procedura civilă. Pe baza acestei ordonanțe rămasă definitivă și executorie, președintele va ordonă Casei de depuneri a plati creditorilor în numerar, sau în lipsa de renta, suma cuvenită, iar din oficiu va opera diviziunea, radierea sau restrangerea sarcinei porțiuni expropriate.

Executarea creanțelor ipotecare sau privilegiate este suspendată pînă la consemnarea prețului.

Pentru îndeplinirea celor prevăzute în art. 144, 145 și următorii, consilierul agricol al județului va inainta tribunalului un tablou de toate mosiile expropriate din județ, în care se va arata: numele mosiei, al proprietarului și orice alte indicatiuni.

Președintele tribunalului va îngriji să se alcatuiasca dosarele separate pentru fiecare moșie, la care se va alătură tot ce se referă la aceasta moșie, ca sarcini, urmăriri, acțiuni, drepturi, întâmpinări, etc.

Grefierul, sub controlul unui judecător, va cerceta registrele și alcătui liste de sarcini pentru fiecare moșie. În acest scop se vor putea cere lămuriri debitorului și creditorilor.

Orice parte interesată este în drept sa arate președintelui tribunalului intampinarile sale, cari vor fi luate în considerare la liberarea prețului.

Dacă nu exista nici o sarcina sau împiedicare legală, președintele tribunalului va dispune printr-o ordonanța liberarea prețului.

Dacă exista vreo acțiune în revendicare sau de alta natura, introdusă în justiție asupra pămîntului expropriat și nici o alta împiedicare ori sarcina, tribunalul cercetand seriozitatea acțiunii, va dispune ca să se retie din preț o sumă care după aprecierea sa ar putea acoperi pretențiile reclamantului.

Cînd partea nu înfățișează nici un titlu, va fi obligatorie depunerea unei cauțiuni de un sfert din valoarea reclamata. În celelalte cazuri depunerea cauțiunii e lăsată la aprecierea tribunalului.

Acțiunile în revendicare sau oricărei altele privitoare la imobilul expropriat, cari au ca obiect prețul, vor continua să fie judecate de instanțele cari le-ar fi judecat dacă nu intervenea exproprierea și după aceleași norme. Numai după ce au fost judecate în chip definitiv, cel în drept va putea cere partea din preț, care reprezintă echivalentul imobilului, la instanța unde se afla depus prețul.

Pînă atunci, existenta unor asemenea acțiuni indrituesc numai măsura de conservare din articolul precedent la instanța unde se afla depus prețul.

Dacă asupra imobilului expropriat exista sarcini, urmări, etc. cari se exercită asupra prețului pentru liberare se v proceda conform dispozițiunilor prevăzute în art. 160.

Ar. 165

Dacă asupra acestui imobil exista diferite drepturi, ca uzufruct sau altele de orice natura, prețul corespunzător va rămîne consemnat la Casa de depuneri iar titular îi acestor drepturi se vor adresa instanțelor competente, care vor decide asupra întrebuințării acestor fonduri conform dreptului comun.

Toate chestiunile privitoare la plata prețului și lichidarea sarcinilor sau în legătură cu acestea vor fi rezolvate de președintele tribunalului, cu citarea părților.

Ordonanța președințială este supusă apelului, înaintea tribunalului, în termen de 15 zile dela pronunțare.

Sentinta tribunalului este supusă recursului în termen de 15 zile dela pronunțare.

Recursul poate fi depus la grefa tribunalului.

Recursul și termenul de recurs suspenda executarea.

Judecarea tuturor acestor chestiuni se face la toate instanțele în camera de consiliu, de urgenta cu precădere și fără opoziție.

Toate aceste chestiuni sînt de competența tribunalului unde este situat imobilul.

Acolo unde tribunalul are mai multe secțiuni, competența va fi secțiunea de notariat.

Cînd plata prețului pentru termenul expropriat se face în doua fracțiuni, dispozițiunile prevăzute în art. 154 și următoarele de mai sus se aplică de îndată mai intaiu asupra cotei consemnată de 80% din preț și în urma asupra restului de 20% cînd va fi consemnat.