Capitolul 9 — Ordinea de preferinta la improprietarire

Pământul expropriat definitiv și luat în primire de Casa centrala a împroprietăririi, pe temeiul decretului-lege No. 3.697/918 și al legii agrare, precum și terenurile Statului, se parceleaza, dacă sînt destinate împroprietăririi, spre a se vinde în loturi locuitorilor români, cultivatori de pămînt, în condițiunile și modul arătat în legea agrară.

La improprietarire se va întrebuința, cu aprobarea comitetului agrar, și părți din pământul arabil al pasunilor comunale, acolo unde va fi nevoie.

Pământul expropriat în baza decretului-lege No. 3697/918 se vinde în loturi celor îndreptățiți, în următoarea ordine de precădere:

1. Mobilizatilor în rasboiul 1916/1919;

2. Mobilizatilor în campania 1913;

3. Copiilor cari erau minori la 16 Decemvrie 1918 ai mobilizatilor morți în rasboi sau din cauza rasboiului, prin mama lor;

4. Agricultorilor mici lipsiți de pămînt;

5. Agricultorilor cu proprietăți mai mici de 5 ha.

6. Orfanilor de rasboi, minori la 16 Decemvrie 1918.

La condițiuni egale de indreptatire, se vor preferi în aceeași categorie:

Improprietaririle făcute pînă la promulgarea legii agrare, pe baza decretelor legi No. 1407 din 1920 și 2097 din 1920 sînt definitive și nu pot fi schimbate decât cu aprobarea comitetului agrar.

Comitetul agrar va revizui în mod obligatoriu tablourile de improprietarire, în ceea ce privește dezertorii, foștii prizonieri, precum și cei admiși fără drept la improprietarire.

Improprietarirea pe pământul expropriat în baza legii agrare, peste prevederile decretului-lege No. 3697/918, se va face în ordinea următoare:

1. Invalizii de rasboi;

2. Copiii minori ai mobilizatului mort în rasboi sau din cauza rasboiului, născuți mai târziu la 1903 și cari au inventar agricol.

Ei vor fi improprietariti prin vaduva de rasboi ca tutoare sau prin oricare alt reprezentant legal.

3. Preotii și invatatorii cari nu au pămînt, cari au mai puțin de 5 ha, sau nu au fost improprietariti pînă la promulgarea legii de fața.

După satisfacerea integrală a tuturor categoriilor de preferinta sus menționate, pământul rămas se va împărți în ordinea următoare:

1. Mobilizatilor în rasboiul 1916/919;

2. Mobilizatilor în campania 1913;

3. Copiilor mobilizatului mort în rasboi, sau din cauza rasboiului, minori la data împroprietăririi, prin mama lor vaduva reprezentanta legală, chiar dacă nu au inventar agricol;

4. Agricultorilor mici lipsiți de pămînt;

5. Agricultorilor cu proprietăți mai mici de 5 hectare;

6. Orfanilor de rasboi, minori la 15 August 1916, prin reprezentanții lor legali, chiar dacă nu au inventar agricol;

Înăuntrul categoriilor de mai sus, la condițiuni egale de indreptatire, se vor preferi:

În caz de paritate de condițiuni între indreptatitii din aceeași categorie și de neajungerea numărului loturilor, se va proceda prin tragere la sorți.

La distribuirea loturilor pe lanuri se va avea în vedere legăturile de rudenie, de prietenie ale lotasilor, precum și de situația în care se găseau ei în cultivarea acestor locuri, înainte de improprietarire.

Dacă în unele comune nu sînt moșii expropriabile sau dacă cele expropriate nu sînt suficiente pentru satisface pe cei îndreptățiți din categoriile 1-3 inclusiv prevăzute la art. 78 din lege, aceștia vor fi preferiti la improprietarire pe mosiile expropriate din comunele invecinate, situate pînă la o depărtare de 5 km, înaintea indreptatitilor din categoriile 5 și 6 din aceste comune, cu condițiuni sa fi muncit în trecut, în mod obișnuit pe moșie.

Pământul folosit prin embatic, precum și locurile cu arenda pe cari satenii agricultori au cladit case, plantat vii sau pomi roditori, se expropriaza în folosul locatarilor și embaticarilor.

Înstrăinările unor asemenea pamanturi, cu începere dela 1916, către alte persoane decât către posesorii lor, sînt nule de drept din punct de vedere al exproprierii, afară de cazul în care printr-o sentinta judecătorească definitivă s-au desființat raporturile de drept dintre proprietar și posesorii pămîntului.

Aceste terenuri se vor tine în seama la stabilirea întinderii posedata de sateni în vederea împroprietăririi, revizuindu-se în acest scop tablourile.

Locuitorii români din marginea orașelor sau targurilor a căror îndeletnicire principala este munca câmpului, au drept la improprietarire pe mosiile aflate într-o raza de 10 km dela marginea orașului și pe care au muncit în mod obișnuit, în dijma sau alte învoieli agricole, în ultimii 5 ani, înainte de 15 August 1916.

Ei vor fi trecuți la cerere în tabloul de improprietarire al comunelor din aceasta raza, de care depinde moșia pe care au muncit în mod obișnuit.

Se considera ca îndreptățiți: preotii, invatatorii, precum și toți ceilalți mici funcționari publici avînd reședința în comunele rurale, absolvenții școlilor de agricultura de toate gradele, sub condițiunea ca și unii și alții sa locuiască la țara și să se oblige sa lucreze pământul.

Meseriașii sateni (lemnari, fierari, croitori, lautari, etc.) din comunele rurale cari sînt și plugari, au drept în categoriile respective numai la un loc de casa și în completare pînă la 1 hectar.

Marginasii orașelor și targurilor, cultivatori de pămînt, au drept la improprietarire numai pînă la 2 ha; de asemenea și muntenii cari nu se muta pe lot.

Dacă după satisfacerea tuturor categoriilor de improprietariti în condițiunile de mai sus se mai găsește teren disponibil, se va completa din disponibil pînă la 5 ha lotul meseriasilor plugari.

După indestularea și a acestora, se va putea da pînă la 5 ha meseriasilor neplugari, carciumarilor și altor comercianți, precum și celor cari au avut pămînt și l-au vândut.

Ofițerii invalizi vor primi cu precădere și la cererea facuta înaintea comitetului de improprietarire al comunei unde cer improprietarirea, în condițiunile de plată stabilite pentru satenii improprietariti, câte 5 ha pămînt; ei vor putea primi pînă la 25 ha în regiunile din colonizare după terminarea împroprietăririi, dacă se obliga a-l cultiva personal sau a se stabili pe lot.

La cercetarea cererii făcute se va tine în seama dispozițiunile art. 47, alin. II din legea I. O. V., cari sînt obligatorii.

Reangajatii aflați în serviciul armatei la data promulgării legii agrare își păstrează drepturile din legea reangajatilor în armata în ceea ce privește dare pământurilor la reangajati, cu condițiunea să se stabilească pe lot și sa-l munceasca personal. Ei pot cere acest drept numai după ce și-au regulat dreptul lor la pensie.

Se exclud dela improprietarire dezertorii condamnați cu hotărîri rămase definitive, chiar dacă au fost amnistiati de delictul săvârșit, precum și toți aceia cari s-au pus în serviciul dușmanului.

Fac excepție de la cele prevăzute în aliniatul de mai sus, dezertorii în țara, condamnați și amnistiati, cari la revizuirea prevăzută de art. 90 din lege vor dovedi înaintea comitetului de ocol, cu copie de pe foaia matricola, certificată de către comandantul cercului de recrutare respectiv, ca în tot cursul rasboiului 1916-1919 nu au avut lipsuri nelegale dela corpul sau serviciul lor, urmate de mutație de dezertare, neanulate prin ordin de zi, mai mult de 30 de zile.

Mobilizatii cari n-au urmat armata în Moldova și au rămas în teritoriul vremelnic ocupat și cari au fost cercetati de comisiunile instituite în acest scop și gasiti ca au rămas în teritoriul ocupat, vor fi improprietariti în comunele lor numai după ce se vor satisface celelalte categorii de indreptatisi la improprietarire. În cazul cînd nu se va ajunge și pentru ei pămînt în comunele lor, ei vor fi improprietariti prin colonizare.

Răniții și invalizii, precum și cei cari au fost făcuți prizonieri de dusmani și n-au fost condamnați de Curțile martiale, nu se considera ca rămași în teritoriul ocupat și deci nu se tratează ca atare, în ceea ce privește improprietarirea.

Acolo unde nu este destul pămînt pentru a improprietari pe toți cei îndreptățiți, o parte din ei se vor muta în regiuni de colonizare. Aceasta alegere se va face de către locuitorii înșiși, iar cînd pe aceasta cale nu s-ar ajunge la un rezultat impaciuitor, alegerea se va face de comitetul local de improprietarire, preferîndu-se la improprietarire pe loc invalizii și văduvele de rasboi, iar din aceeași categorie, satenii mai în vîrsta căsătoriti, cari poseda gospodării întemeiate.

Pe loturile mari constituie pe pământul expropriat prin aplicarea legii de fața, precum și cel deja expropriat în regiunile de colonizare și nedistribuit la sateni, se înființează loturi demonstrative și ferme model și se improprietaresc absolvenții școlilor de agricultura din toate ramurile și de toate gradele și ofițerii invalizi cari se obliga a cultiva pământul după condițiunile impuse de Casa centrala a împroprietăririi, în baza unui regulament special.

Dacă va prisosi în comuna pămînt în urma vânzării loturilor după normele de mai sus și nu sînt cereri de colonizare, timp de 3 ani dela terminarea lucrărilor de improprietarire pe loc, se va mai putea vinde pînă la un al doilea lot celor cărora li s-a mai atribuit unul. Se prefera cei cari poseda inventar, brate de muncă mai numeroase și cari plătesc anticipat o parte mai mare din preț.

Comitetul agrar va revizui în mod obligatoriu tablourile de improprietarire în ceea ce privește dezertorii, foștii prizonieri, precum și cei admiși fără drept la improprietarire, sau cari au declarat mai mica întinderea de pămînt ce poseda.

El va putea sa revizuiasca și celelalte tablouri de improprietarire dacă conțin omisiuni sau erori.

Acest drept de revizuire se va exercita de comitetul agrar la cererea ministerului de agricultura sau a celor interesați, potrivit dispozițiunilor art. 93.

Membrii comisiunilor de improprietarire cari în deplina știința vor înscrie pe tablourile de improprietarire, sau vor improprietari persoana cari nu au acest drept, vor fi destituiti nu numai din comisiunile de improprietarire, ci și din funcțiunile publice dacă ocupa atari funcțiuni și vor fi dati în judecata conform codului penal și declarați incapabili de a mai ocupa alte funcțiuni publice.

Locuitorii îndreptățiți la improprietarire cari la revizuirea ce s-ar face tablourilor de improprietarire nu vor declara exact întinderea pămîntului pe care îl posedau anterior aplicării acestei legi, vor fi deposedati de lotul care li s-a atribuit de comisiunile de improprietarire și amendati în folosul fiscului dela 500 la 1.000 lei.