Capitolul IV — Forma și conținutul studiilor de prefezabilitate și fundamentare

(1) Studiul de prefezabilitate și studiul de fundamentare reprezintă documente de bază pentru inițierea unui proiect de parteneriat public-privat și se întocmesc în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

(2) Partenerul public realizează studiul de prefezabilitate sau studiul de fundamentare, costurile generate de realizarea acestora fiind în sarcina partenerului public.

(3) Documentele prevăzute la alin. (1) furnizează elementele de bază pentru documentul atașat anunțului de selecție de realizare a unui proiect de parteneriat public-privat.

(4) Studiul de prefezabilitate sau de fundamentare executat de către partenerul public este pus la dispoziția investitorilor privați interesați odată cu documentul atașat la anunțul de selecție.

(5) Studiul de prefezabilitatea sau de fundamentare se aprobă prin hotărâre, în conformitate cu dispozițiile cap. II.

(1) Studiul de prefezabilitate reprezintă documentația care cuprinde justificarea tehnică și economică a proiectului de parteneriat public-privat, caracteristicile principale, precum și indicatorii tehnico-economici ai acestuia.

(2) Rezultatele studiului de prefezabilitate trebuie să ofere informații complete cu privire la:

a) beneficiile pe care proiectul le poate aduce comunității;

b) alternativele de realizare a proiectului analizate;

c) modalitatea în care realizarea proiectului răspunde cerințelor și politicilor partenerului public;

d) faptul că proiectul beneficiază de închidere financiară și în cazul în care costul proiectului nu poate fi acoperit din venituri publice, care este conținutul și forma participării partenerului public la proiect, cu respectarea legii.

a) obiectivul public al proiectului;

b) evaluarea participării partenerului public la proiect;

c) aria de acoperire a proiectului;

d) beneficiile pe care le poate aduce proiectul;

e) direcția de adresabilitate a proiectului;

f) posibilitățile tehnice de implementare;

g) estimarea bugetară, care cuprinde atât valoarea estimativă a investiției private, cât și valoarea estimativă a participării partenerului public la proiect;

h) evaluarea aproximativă a perioadei determinate de derulare a contractului de parteneriat public-privat;

i) posibilități de recuperare a investițiilor;

j) estimarea celor mai importante riscuri;

k) estimarea efectelor asupra pieței muncii;

l) evaluarea impactului asupra mediului;

m) realizarea unei ilustrări de temă de proiect, dacă este cazul, care va putea cuprinde, de principiu, planul de amplasare în zonă, planul general, planuri și secțiuni generale de arhitectură sau orice alte elemente tehnice și de arhitectură care pot să conducă la o estimare cât mai reală a valorii investiției;

n) analiza și propunerea unui anume tip de contract de parteneriat public-privat, din care rezultă gradul de participare al fiecărui partener la proiect.

a) proiectul poate fi realizat;

b) în cazul în care va fi realizat, proiectul răspunde cerințelor și politicilor partenerului public;

c) au fost analizate diverse alternative de realizare a proiectului și că varianta cea mai bună este varianta parteneriatului public-privat;

d) proiectul beneficiază de închidere financiară și în cazul în care costul proiectului nu poate fi acoperit din venituri publice, care este conținutul și forma participării partenerului public la proiect, cu încadrarea în prevederile legale.

a) obiectivul public al proiectului;

b) evaluarea participării partenerului public la proiect cu specificarea situației reale a activelor cu care participă (situația terenului, a utilităților, serviciilor etc.);

c) aria de acoperire a proiectului;

d) beneficiile pe care le poate aduce proiectul;

e) direcția de adresabilitate a proiectului;

f) posibilitățile tehnice de implementare;

g) analiza de buget și risc (identificare, impact, probabilitate, planificare);

h) etapele implementării proiectului și necesarul de resurse pentru implementare și operare;

i) lista procedurilor și standardelor utilizate în proiectul de parteneriat public-privat;

j) estimarea bugetară, care cuprinde atât valoarea estimativă a investiției private, cât și valoarea estimativă echivalentă a participării partenerului public la proiect;

k) evaluarea aproximativă a perioadei determinate de derulare a contractului de parteneriat public-privat;

l) posibilități de recuperare a investițiilor;

m) estimarea efectelor asupra pieței muncii;

n) evaluarea impactului asupra mediului;

o) realizarea unei ilustrări de temă de proiect, care cuprinde, de principiu, planul de amplasare în zonă, planul general, planuri și secțiuni generale de arhitectură sau orice alte elemente tehnice și de arhitectură care pot să conducă la o estimare cât mai reală a valorii investiției;

p) analiza și propunerea unui anume tip de contract de parteneriat public-privat, din care rezultă gradul de participare al fiecărui partener la proiect;

q) managementul schimbării/tranziției.