(1) Calcularea valorii estimate a unui contract de parteneriat public-privat se bazează pe valoarea totală, fără TVA, estimată de partenerul public, reprezentând suma valorii dintre valoarea aportului partenerului public și costul total rezultat din studiul de prefezabilitate sau fundamentare, inclusiv suma valorii riscurilor de proiect. Acest calcul ține seama inclusiv de orice formă de opțiune posibilă și de eventualele reînnoiri ale contractului.
(2) Estimarea trebuie să fie valabilă la momentul expedierii anunțului de selecție.
(3) Niciun contract de parteneriat public-privat de lucrări și niciun contract de parteneriat public-privat cu scopul obținerii unei anumite cantități de bunuri și de servicii nu pot fi împărțite în vederea sustragerii de la aplicarea dispozițiilor prezentei hotărâri.
Valoarea estimată a contractelor de parteneriat public-privat trebuie să includă suma costurilor actualizate, generate de proiectarea, finanțarea, construcția/realizarea sau transformarea, reabilitarea/modernizarea, întreținerea, mentenanța, operarea, exploatarea ori managementul lucrărilor, echipamentelor și valorilor imateriale/materiale și de prestarea de servicii prevăzute pe durata contractului.
(1) În cazul contractelor de parteneriat public-privat, riscul poate fi de două tipuri: riscul transferabil și riscul reținut.
(2) Riscul transferabil reprezintă cuantificarea valorică a tuturor riscurilor de proiect care urmează să fie preluate de investitor.
(3) Riscul reținut reprezintă cuantificarea valorică a tuturor riscurilor de proiect care urmează să fie preluate de partenerul public.
Evaluarea riscului presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) identificarea tuturor riscurilor;
b) cuantificarea consecințelor riscurilor;
c) estimarea probabilității riscurilor;
d) cuantificarea financiară a riscurilor;
e) identificarea structurii de alocare a riscurilor;
f) calcularea riscului transferabil;
g) calcularea riscului reținut.
În mod general, riscul poate fi inclus în valoarea estimată a contractului de parteneriat public-privat, prin una dintre următoarele metode:
a) includerea costurilor riscurilor de proiect în cash flow-ul general;
b) ajustarea ratei de actualizare a costului capitalului în vederea reflectării nivelului specific al riscului pentru fiecare proiect.
Principalele categorii de riscuri sunt reprezentate de:
a) riscul îndeplinirii cerințelor specifice impuse proiectului;
b) riscul de proiectare și construcție;
c) riscul ca cererea de utilizare să fie mai mică decât estimările;
d) riscul asociat protecției mediului;
f) riscul apariției unei situații de forță majoră;
g) riscul operațional și al asigurării nivelului de performanță;
h) riscul schimbării legislative;
i) riscul uzurii morale și al necesității modernizării;
j) riscul specific proiectului.
Riscul reținut reprezintă suma acelor riscuri propuse să fie asumate de partenerul public în cadrul parteneriatului public-privat. Aceste riscuri trebuie adăugate la valoarea proiectelor, obținându-se astfel costul real suportat de partenerul public în cadrul unui parteneriat public-privat. Astfel de riscuri pot fi: schimbări în legislație, riscuri induse de omisiuni în cadrul specificațiilor de proiect, porțiunea asumată de partenerul public din riscul diminuării cererii etc.
Factorii care pot diminua riscurile reținute sunt:
a) abilitatea de a influența direct probabilitatea apariției unui risc;
b) colaborarea cu contractanți cu reputație și utilizarea de tehnologii performante, pârghii eficiente de monitorizare și management al riscului, acoperirea eficientă a riscurilor prin asigurare.
(1) Criteriul utilizat în vederea atribuirii contractelor de parteneriat public-privat îl reprezintă «oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic», iar stabilirea ofertei câștigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul.
(2) Algoritmul de calcul, precum și factorii de evaluare a ofertelor, care vor fi luați în considerare, se precizează în mod clar și detaliat în cadrul documentului atașat la anunțul de selecție și vor reflecta metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezultă din propunerile tehnice și financiare prezentate de investitorii privați.
(1) Partenerul public nu are dreptul de a utiliza criteriile de selecție drept criterii de evaluare a ofertelor/scrisorilor de intenție.
(2) Atunci când stabilesc criteriile de evaluare a ofertelor/scrisorilor de intenție, partenerul public nu are dreptul de a utiliza criterii care:
a) nu au o legătură directă cu natura și obiectul contractului de parteneriat public-privat ce urmează să fie încheiat;
b) nu reflectă un avantaj real și evident pe care partenerul public îl poate obține prin utilizarea criteriului de evaluare respectiv.
(3) Ponderea stabilită pentru fiecare criteriu de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru încheierea contractului de parteneriat public-privat. Pentru fiecare criteriu de evaluare partenerul public are obligația de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect:
a) importanța caracteristicii tehnice/funcționale considerate a reprezenta un avantaj calitativ ce poate fi punctat; sau
b) cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care investitorii privați le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerințele minime prevăzute în caietul de sarcini.
(4) Partenerul public menționează în anunțul de selecție sau în documentul atașat ponderea relativă pe care o conferă fiecăruia dintre criteriile selectate în vederea determinării ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.
(5) Ponderea poate fi exprimată printr-un punctaj întocmit corespunzător în ceea ce privește intervalul dintre maxim și minim.
(6) Dacă partenerul public consideră că o astfel de ponderare nu este posibilă din punct de vedere obiectiv, criteriile de evaluare vor fi ierarhizate în ordinea importanței lor și partenerul public va întocmi o notă justificativă în acest sens.
Partenerul public are obligația de a preciza în documentul atașat anunțului de selecție că pentru participarea la procedura de selecție este prevăzută obligația investitorilor privați de a constitui o garanție de participare. În acest caz, documentul atașat trebuie să conțină și următoarele informații:
a) cuantumul garanției de participare în sumă fixă de 1% din valoarea estimată a contractului de parteneriat public-privat;
b) perioada de valabilitate a garanției de participare, care va fi cel puțin egală cu perioada minimă de valabilitate a ofertei, astfel cum a fost solicitată prin documentul atașat.
(1) Garanția de participare se constituie prin virament bancar, printr-un instrument de garantare emis în condițiile legii de o societate bancară ori de o societate de asigurări sau prin depunere la casieria partenerului public și se prezintă în original, în cuantumul și pentru perioada prevăzută în documentul atașat.
(2) Garanția trebuie să fie irevocabilă.
(3) Partenerul public nu are dreptul:
a) de a impune sau de a interzice prezentarea unui instrument de garantare emis de către o anumită societate bancară ori societate de asigurări, nominalizată în mod expres în documentația de atribuire;
b) de a limita posibilitatea de prezentare a instrumentelor de garantare numai la cele care sunt emise de către societăți bancare sau numai la cele care sunt emise de către societăți de asigurări;
c) de a impune sau de a interzice prezentarea scrisorilor de garanție în oricare dintre formele prevăzute ori de a acorda, în cadrul procesului de evaluare, un punctaj suplimentar uneia dintre formele de constituire a garanției.
(4) Garanția de participare se poate constitui și prin depunerea la casieria partenerului public:
a) a unui ordin de plată sau a unei file cec, cu condiția confirmării acestora de către bancă până la data deschiderii ofertelor;
b) a unei sume în numerar.
(5) În orice situație, dovada constituirii garanției de participare trebuie să fie prezentată cel mai târziu la data și ora stabilite pentru deschiderea ofertelor/scrisorilor de intenție.
Partenerul public are dreptul de a reține garanția pentru participare, investitorul privat pierzând astfel suma constituită, atunci când acesta din urmă se află în oricare dintre următoarele situații:
a) își retrage oferta în perioada de valabilitate a acesteia;
b) oferta sa fiind stabilită câștigătoare, refuză să semneze contractul de parteneriat public-privat în perioada de valabilitate a ofertei.
(1) Garanția pentru participare, constituită de investitorul privat a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare, se restituie de partenerul public în cel mult 3 zile lucrătoare de la data semnării contractului de parteneriat public-privat.
(2) Garanția de participare, constituită de investitorii privați a căror ofertă nu a fost stabilită câștigătoare, se returnează de partenerul public după semnarea contractului de parteneriat public-privat cu investitorul privat a cărui ofertă a fost desemnată câștigătoare, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la data expirării perioadei de valabilitate a ofertei.
(3) În cazul în care partenerul public se află în situația de a anula procedura de încheiere a contractului de parteneriat public-privat, garanția de participare se restituie după data expirării termenului de depunere a contestațiilor cu privire la această decizie, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la această dată.
(4) După primirea comunicării privind rezultatul procedurii, investitorii privați ale căror oferte au fost declarate necâștigătoare au dreptul de a obține eliberarea garanției de participare înainte de expirarea perioadei prevăzute la alin. (2) sau, după caz, la alin. (3), dacă transmit partenerului public o solicitare în acest sens.
, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Partenerul public are obligația de a transmite spre publicare anunțul de selecție, inclusiv pe cele de tip erată la respectivele anunțuri, către operatorul SEAP.
(3) Transmiterea spre publicare a anunțurilor către operatorul SEAP se realizează numai prin mijloace electronice.
(4) Orice altă modalitate privind publicarea anunțului de selecție și a documentului atașat în afara celei prevăzute la alin. (1), inclusiv orice modificări aduse acestora, nu este permisă.
, cu modificările și completările ulterioare, impune obligația publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se redactează de partenerul public într-o limbă oficială a Uniunii Europene, cu respectarea prevederilor și formelor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1.564/2005 al Comisiei din 7 septembrie 2005 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunțurilor în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice în conformitate cu directivele 2004/17/CE și 2004/18/CE ale Parlamentului European și Consiliului.
(2) Anunțurile publicate în SEAP nu trebuie să cuprindă alte informații decât cele cuprinse în anunțurile publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și trebuie să menționeze data la care anunțul a fost trimis către Comisia Europeană.
(1) După transmiterea anunțurilor către operatorul SEAP, UCCPPP are obligația de a verifica anunțurile respective din punctul de vedere al respectării regulilor formale de completare, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii acestora în SEAP.
(2) UCCPPP are obligația ca în termenul prevăzut la alin. (1) să comunice operatorului SEAP acceptul de publicare sau respingerea publicării anunțului.
În cazul în care UCCPPP constată, în cursul verificării anunțului transmis de partenerul public către operatorul SEAP, că în forma sau în conținutul acestuia există erori ori omisiuni, aceasta are obligația:
a) de a comunică operatorului SEAP respingerea publicării anunțului;
b) de a informa partenerul public asupra deciziei de respingere a publicării anunțului, motivând decizia respectivă și indicând modul în care erorile/omisiunile pot fi remediate.
(1) Anunțurile transmise ulterior remedierii erorilor/omisiunilor constatate conform prevederilor art. 54^25 sunt considerate anunțuri noi și fac obiectul tuturor regulilor de transmitere și verificare prevăzute în prezentele norme.
(2) În cazul în care, după publicarea unui anunț, intervin anumite modificări față de informațiile deja publicate, partenerul public are obligația de a transmite spre publicare un anunț de tip erată la anunțul inițial, în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1.564/2005.
(1) Operatorul SEAP nu are dreptul de a publică anunțul transmis de partenerul public sau de a-l transmite spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene fără obținerea acceptului de publicare emis de UCCPPP.
(2) Operatorul SEAP are obligația de a asigura transmiterea anunțurilor spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în formatul standard adoptat de Comisia Europeană și în termen de cel mult două zile lucrătoare de la obținerea acceptului de publicare.
(3) Atunci când stabilește perioadele-limită pentru depunerea ofertelor/scrisorilor de intenție, partenerul public are obligația de a lua în calcul și marja de timp de 7 zile lucrătoare, necesară pentru verificarea anunțurilor de către UCCPPP și pentru transmiterea acestora către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene de către operatorul SEAP.
(4) Pentru stabilirea termenelor de primire a ofertelor și a cererilor de participare, autoritățile contractante țin seama în special de complexitatea contractului și de timpul necesar pentru pregătirea ofertelor, fără a aduce atingere termenelor stabilite în prezentele norme.
(5) În cazul în care, indiferent de motiv, anumite documente sau informațiile suplimentare, deși solicitate în timp util, nu au fost furnizate în termenele stabilite la art. 22 alin. (4) din Legea nr. 178/2010
, cu modificările și completările ulterioare, sau în care ofertele/scrisorile de intenție nu pot fi formulate decât în urma unei vizite la fața locului, termenele de primire a ofertelor/scrisorilor de intenție sunt prelungite astfel încât toți investitorii privații să poată avea acces la toate informațiile necesare pentru formularea ofertelor/scrisorilor de intenție.
(1) Operatorul SEAP are obligația de a publică anunțul în SEAP în cel mult două zile lucrătoare de la primirea acceptului de publicare, dar în niciun caz înainte de data transmiterii acestuia spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dacă prevederile Legii nr. 178/2010
, cu modificările și completările ulterioare, impun această obligație.
(2) Pentru stabilirea termenelor de primire a ofertelor și a scrisorilor de intenție, partenerii publici țin seama în special de complexitatea contractului și de timpul necesar pentru pregătirea ofertelor/scrisorilor de intenție, fără a aduce atingere termenelor stabilite de prezentul articol.
(3) În cazul procedurii deschise, când valoarea estimată a contractului de parteneriat public privat este egală cu sau mai mare decât pragurile valorice stabilite la art. 5^1 alin. (1) din Legea nr. 178/2010
, cu modificările și completările ulterioare, partenerul public are obligația de a transmite anunțul de selecție spre publicare în SEAP și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu cel puțin 52 de zile înainte de data-limită de depunere a ofertelor/scrisorilor de intenție.
(4) În cazul procedurii deschise, când valoarea estimată a contractului de parteneriat public-privat este mai mică decât pragurile valorice stabilite la art. 5^1 alin. (1) din Legea nr. 178/2010
, cu modificările și completările ulterioare, partenerul public are obligația de a transmite anunțul de selecție spre publicare în SEAP cu cel puțin 22 de zile înainte de data-limită de depunere a ofertelor/scrisorilor de intenție.
(5) În cazul procedurii de dialog competitiv, când valoarea estimată a contractului de parteneriat public privat este egală cu sau mai mare decât pragurile valorice stabilite la art. 5^1 alin. (1) din Legea nr. 178/2010
, cu modificările și completările ulterioare, partenerul public are obligația de a transmite anunțul de selecție spre publicare în SEAP și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu cel puțin 37 de zile înainte de data-limită de depunere a ofertelor/scrisorilor de intenție.
(6) În cazul procedurii de dialog competitiv, când valoarea estimată a contractului de parteneriat public-privat este mai mică decât pragurile valorice stabilite la art. 5^1 alin. (1) din Legea nr. 178/2010
, cu modificările și completările ulterioare, partenerul public are obligația de a transmite anunțul de selecție spre publicare în SEAP cu cel puțin 22 de zile înainte de data-limită de depunere a ofertelor/scrisorilor de intenție.
(7) Termenul curge de la data trimiterii anunțului de selecție, în cazul ambelor proceduri.
(8) Partenerii publici care au atribuit un contract de parteneriat public-privat trimit un anunț privind rezultatele procedurii de selecție în termen de cel mult 48 de zile de la atribuirea contractului, ce se va publică în SEAP și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după caz, în aceleași condiții în care se publică și anunțul de selecție.
(1) În cazul în care partenerul public primește solicitări de clarificare cu privire la prevederile documentului atașat anunțului de selecție, acesta are obligația de a răspunde la aceste solicitări, respectând prevederile art. 22 alin. (4) din Legea nr. 178/2010
, cu modificările și completările ulterioare.
, cu modificările și completările ulterioare, de a face cunoscute clarificările sau eventualele modificări în legătură cu documentul atașat, prin crearea unui nou fișier electronic la care se va asigura accesul direct și nerestricționat, în mod similar cu accesul la fișierul inițial.
(1) Partenerul public are obligația de a deschide ofertele și, după caz, alte documente prezentate de investitorii privați participanți, la data, ora și în locul indicate în anunțul de selecție. În cazul în care devine necesară prelungirea termenului de depunere a ofertelor, partenerul public are obligația de a preciza această modificare printr-o erată la anunțul de selecție, care trebuie însă publicată cu cel puțin 3 zile înainte de data anunțată inițial pentru deschiderea ofertelor.
(2) Orice investitor privat are dreptul de a participa la deschiderea ofertelor.
(3) În cadrul ședinței de deschidere nu este permisă respingerea niciunei oferte, cu excepția celor care se încadrează în una dintre următoarele situații:
a) au fost depuse după data și ora-limită de depunere sau la o altă adresă decât cele stabilite în anunțul de selecție;
b) nu sunt însoțite de garanția de participare, în cuantumul, forma și având perioada de valabilitate solicitată în documentul atașat.
(4) Ședința de deschidere se finalizează printr-un proces-verbal semnat de membrii comisiei de evaluare și de reprezentanți ai investitorilor privați prezenți la ședință, în care se consemnează modul de desfășurare a ședinței respective, aspectele formale constatate la deschiderea ofertelor, elementele principale ale fiecărei oferte, consemnându-se totodată lista documentelor depuse de fiecare investitor privat.
(5) Partenerul public are obligația de a transmite câte un exemplar al procesului-verbal tuturor investitorilor privați participanți la procedura de atribuire, în cel mult o zi lucrătoare de la deschidere, indiferent dacă aceștia au fost sau nu prezenți la ședința respectivă.
(6) Orice decizie cu privire la selecția investitorilor privați sau, după caz, cu privire la evaluarea ofertelor se adoptă de către comisia de evaluare în cadrul unor ședințe ulterioare ședinței de deschidere a ofertelor.
(1) În cazul în care în cadrul documentului atașat a fost prevăzută obligația îndeplinirii unor criterii de selecție, comisia de evaluare are obligația verificării modului de îndeplinire a acestor criterii de către fiecare investitor privat.
(2) Comisia de evaluare are obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă/scrisoare de intenție, atât din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse, cât și din punctul de vedere al aspectelor financiare pe care le implică.
(3) Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute în documentul atașat.
Pe parcursul analizării și verificării documentelor prezentate de investitorii privați, comisia de evaluare are dreptul de a solicita oricând clarificări sau completări ale documentelor prezentate de aceștia pentru demonstrarea îndeplinirii criteriilor de selecție, astfel cum sunt acestea prevăzute în prezentele norme, ori pentru demonstrarea conformității ofertei cu cerințele solicitate.
(1) Oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situații:
a) se încadrează în categoria celor prevăzute la art. 54^31 alin. (3);
b) a fost depusă de un investitor privat care nu îndeplinește una sau mai multe dintre cerințele de selecție stabilite în documentul atașat ori nu a prezentat documente relevante în acest sens;
c) nu asigură respectarea reglementărilor obligatorii referitoare la condițiile specifice de muncă și de protecție a muncii, atunci când această cerință este formulată în conformitate cu prevederile art. 14^2;
d) în urma verificărilor prevăzute la art. 54^33 se constată că oferta are un preț neobișnuit de scăzut pentru ceea ce urmează a fi furnizat/prestat/executat, astfel încât nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin documentul atașat.
(2) Oferta este considerată neconformă în următoarele situații:
a) nu satisface în mod corespunzător cerințele documentului atașat;
b) conține propuneri de modificare a clauzelor contractuale pe care le-a stabilit partenerul public în cadrul documentului atașat, care sunt în mod evident dezavantajoase pentru acesta din urmă, iar investitorul privat, deși a fost informat cu privire la respectiva situație, nu acceptă renunțarea la clauzele respective;
c) conține în cadrul propunerii financiare prețuri care nu sunt rezultatul liberei concurențe și care nu pot fi justificate.
(1) În cazul în care pentru un anumit contract sunt prezentate oferte ce par anormal de scăzute în raport cu bunurile, lucrările sau serviciile prestate, partenerul public, înainte de a putea respinge respectivele oferte, solicită în scris detalii privind elementele ofertei pe care le consideră relevante. Respectivele detalii se pot referi, în special, la:
a) economia procedeului de construcție, a procedeului de fabricare a produselor sau a prestării serviciilor;
b) soluțiile tehnice adoptate și condițiile excepțional de favorabile de care dispune investitorul privat pentru execuția lucrărilor, pentru furnizarea bunurilor sau pentru prestarea serviciilor;
c) originalitatea lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor propuse de investitorul privat;
d) respectarea dispozițiilor privind protecția și condițiile de muncă în vigoare în locul în care se prestează serviciile, lucrările sau bunurile;
e) posibilitatea ca investitorul privat să obțină un ajutor de stat.
(2) Prin consultare cu investitorul privat, partenerul public verifică elementele menționate la alin. (1), ținând seama de dovezile furnizate.
(3) Partenerul public care constată că o ofertă este anormal de scăzută, deoarece investitorul privat a obținut un ajutor de stat, nu poate respinge respectiva ofertă numai din acest motiv, cu excepția cazului în care consultă investitorul privat în acest sens și acesta nu este în măsură să demonstreze, în decursul unei perioade suficiente de timp stabilite de partenerul public, că ajutorul în cauză nu afectează concurența loială între investitorii privați care participă la una dintre procedurile de selecție stabilite prin Legea nr. 178/2010
, cu modificările și completările ulterioare. Partenerul public care respinge o ofertă anormal de scăzută, deoarece investitorul privat a obținut un ajutor de stat, informează Comisia Europeană cu privire la aceasta.
(4) În scopul efectuării verificărilor prevăzute la alin. (1), partenerul public va solicita investitorului privat inclusiv documente privind, după caz, prețurile la furnizori, situația stocurilor de materii prime și materiale, modul de organizare și metodele utilizate în cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare a forței de muncă, performanțele și costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru.
(5) În cazul în care investitorul privat nu prezintă informațiile solicitate sau aceste informații nu pot justifica prețul aparent neobișnuit de scăzut, oferta intră sub incidența prevederilor art. 54^34 alin. (1) lit. d).
(1) Ofertele care nu se încadrează în niciuna dintre situațiile prevăzute la art. 54^34 sunt singurele oferte care pot fi considerate admisibile.
(2) Oferta câștigătoare se stabilește numai dintre ofertele admisibile pe baza criteriului de atribuire «oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic», precizat în anunțul de selecție și în documentul atașat.
(1) După ce a finalizat evaluarea ofertelor, comisia de evaluare are obligația de a elabora, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (7) lit. k) din Legea nr. 178/2010
, cu modificările și completările ulterioare, un raport al procedurii de evaluare, care se aprobă de către conducătorul partenerului public.
(2) Conducătorul partenerului public are obligația în acest scop de lua măsurile necesare pentru informarea tuturor investitorilor privați în legătură cu rezultatul aplicării procedurii de selecție a investitorului privat cu care se va încheia contractul de parteneriat public-privat.
(1) Înainte de inițierea procedurii de dialog competitiv, partenerul public are obligația de a verifica întrunirea condițiilor prevăzute la art. 18 alin. (5) din Legea nr. 178/2010
, cu modificările și completările ulterioare. Rezultatul verificării se concretizează prin elaborarea unei note justificative, care devine parte a dosarului privind atribuirea contractului de parteneriat public-privat.
(2) În cazul proiectelor complexe din punct de vedere tehnic și/sau financiar, când partenerul public nu este în măsură să definească, din motive obiective, fără ajutor și în avans, mijloacele tehnice care să îi satisfacă nevoile ori să facă aranjamentele financiare sau legale pentru proiect, acesta poate decide atribuirea contractului de parteneriat public-privat prin procedura de dialog competitiv, în măsura în care consideră că aplicarea unei proceduri deschise nu poate permite atribuirea contractului.
(3) În procedura de dialog competitiv, partenerii publici pot limita numărul investitorilor privați corespunzători pe care îi vor invita să poarte un dialog, cu condiția să fie disponibil un număr suficient de investitori privați. Partenerii publici indică în anunțul de selecție sau în documentul atașat criteriile ori normele obiective și nediscriminatorii pe care estimează că le vor utiliza, numărul minim de investitori privați pe care estimează că îi vor invita și, după caz, numărul maxim. În procedura de dialog competitiv, numărul minim este de 3. În orice caz, numărul de investitori privați invitați trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurență reală.
(4) Partenerii publici invită un număr de investitori privați cel puțin egal cu numărul minim prestabilit. În cazul în care numărul de investitori privați care îndeplinesc criteriile de selecție și nivelurile minime este mai mic decât numărul minim, partenerul public poate continua procedura, invitând investitorul privat sau investitorii privați care au capacitățile solicitate. În cadrul aceleiași proceduri, partenerul public nu poate include alți investitori privați care nu au depus o scrisoare de intenție sau alți investitori privați care nu au capacitățile solicitate.
(1) În cazul procedurii de dialog competitiv, când valoarea estimată a contractului de parteneriat public privat este egală sau mai mare decât pragurile valorice stabilite la art. 5^1 alin. (1) din Legea nr. 178/2010
, cu modificările și completările ulterioare, perioada cuprinsă între data transmiterii anunțului de selecție spre publicare în SEAP și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data-limită de depunere a scrisorilor de intenție trebuie să fie de cel puțin 37 de zile.
(2) În cazul procedurii de dialog competitiv, când valoarea estimată a contractului de parteneriat public privat este mai mică decât pragurile valorice stabilite la art. 5^1 alin. (1) din Legea nr. 178/2010
, cu modificările și completările ulterioare, partenerul public are obligația de a transmite anunțul de selecție spre publicare în SEAP cu cel puțin 22 de zile înainte de data-limită de depunere a scrisorilor de intenție.
(3) După ce a finalizat selecția investitorilor privați, comisia de evaluare are obligația de a elabora un raport de evaluare unde vor fi stabiliți investitorii privați selectați ce vor fi invitați la negocierea și semnarea acordului de proiect, care se aprobă de către conducătorul partenerului public.
(4) Conducătorul partenerului public are obligația de a lua măsurile necesare pentru informarea tuturor investitorilor privați participanți la etapa selecției cu privire la rezultatul acesteia.
(5) Partenerul public are obligația de a transmite, concomitent, o invitație la etapa a doua a procedurii de dialog competitiv tuturor investitorilor privați admiși.
(6) Invitația trebuie să cuprindă cel puțin următoarele informații:
a) referințe privind anunțul de selecție publicat;
b) adresa la care va avea loc dialogul, precum și data și ora lansării acestuia;
c) limba/limbile în care se va derula dialogul;
d) dacă este cazul, precizări referitoare la documentele suplimentare pe care investitorii privați trebuie să le prezinte în scopul verificării declarațiilor sau completării documentelor, prezentate în prima etapă pentru demonstrarea capacității tehnice și economico-financiare.
(7) Partenerul public are obligația de a include în invitație informații privind modul de accesare a documentului atașat.
(1) Etapa a doua a procedurii de dialog competitiv constă în organizarea de întâlniri cu fiecare investitor privat admis, pe parcursul cărora se derulează un dialog cu scopul identificării soluțiilor/opțiunilor referitoare la aspectele tehnice, montajele financiare, problemele legate de cadrul juridic și orice alte elemente ale viitorului contract. La sfârșitul fiecărei întâlniri, comisia de negociere are obligația consemnării problemelor discutate și a aspectelor convenite într-un proces-verbal de ședință.
(2) Identificarea soluțiilor/opțiunilor se structurează în funcție de necesitățile, obiectivele și constrângerile partenerului public, astfel cum au fost acestea evidențiate în documentul atașat.
(3) În cadrul dialogului, partenerii publici asigură egalitate de tratament pentru fiecare investitor privat. În special, partenerii publici nu prezintă în mod discriminatoriu informații care pot avantaja anumiți investitori privați în raport cu ceilalți.
(4) Partenerii publici nu pot dezvălui celorlalți participanți soluțiile propuse sau alte informații confidențiale comunicate de un investitor privat care participă la dialog, fără acordul acestuia.
(1) Partenerul public are dreptul de a derula dialogul și în runde intermediare, care au ca scop reducerea succesivă a numărului de soluții discutate, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:
a) această posibilitate a fost prevăzută în documentul atașat;
b) numărul participanților la dialog este suficient de mare, astfel încât o astfel de reducere să nu afecteze concurența reală.
(2) În sensul prevederilor alin. (1), partenerul public are dreptul de a organiza, după ce în urma dialogului cu fiecare dintre investitorii privați au fost clarificate o parte dintre aspectele prevăzute la art. 54^40 alin. (1), runde intermediare în care participanții la dialog urmează să prezinte propuneri tehnice și/sau financiare parțiale.
(3) Partenerul public are obligația de a anunța toți participanții la dialog cu privire la modalitatea de desfășurare a rundei intermediare, precum și la factorii de evaluare aplicabili și la modul concret de aplicare a acestora pentru reducerea numărului de participanți.
(4) După finalizarea unei runde intermediare de reducere a numărului de participanți la dialog, comisia de negociere are obligația de a elabora un nou raport, care se aprobă de către conducătorul partenerului public sau de persoana desemnată în acest scop.
(5) Conducătorul partenerului public sau persoana desemnată în acest scop are obligația de a lua măsurile necesare pentru informarea tuturor participanților la dialog cu privire la rezultatul rundei intermediare.
(6) Următoarea rundă de dialog se derulează numai cu participanții rămași în competiție după finalizarea rundei intermediare organizate anterior. Participanții rămași în competiție, odată admiși ca urmare a organizării unei runde intermediare, nu au dreptul ca, în cadrul rundelor următoare ori atunci când depun oferta finală, să modifice angajamentele asumate prin propunerile tehnice și/sau financiare parțiale pe care le-au prezentat, decât în sensul îmbunătățirii acestora.
(1) În cadrul ultimei etape a dialogului competitiv, investitorii privați trebuie să depună ofertele finale pe baza soluției/soluțiilor identificate în cursul etapei anterioare. Ofertele trebuie să cuprindă toate elementele solicitate și necesare pentru realizarea proiectului.
(2) Partenerul public va publică în SEAP termenul-limită pentru depunerea ofertelor finale, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (7) lit. p) din Legea nr. 178/2010
, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Ofertele pot fi clarificate, precizate și perfecționate la cererea partenerilor publici. Totodată, precizările, clarificările, perfecționările sau informațiile suplimentare nu pot avea ca efect modificarea elementelor de bază ale ofertei ori ale cererii de ofertă, ale căror variații pot denatura concurența sau pot avea un efect discriminatoriu.
(4) Partenerii publici evaluează ofertele primite în funcție de criteriile de atribuire stabilite în anunțul de selecție sau în documentul atașat și aleg oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.
(5) La cererea partenerului public, investitorul privat identificat ca având oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic poate fi invitat să clarifice unele aspecte din oferta sa ori să confirme angajamentele prezentate în ofertă, cu condiția ca acest lucru să nu ducă la modificarea unor elemente importante ale ofertei sau ale cererii de ofertă, la denaturarea concurenței ori la situații discriminatorii.
(6) Prevederile art. 54^29-54^37 se aplică în mod corespunzător.
(1) Partenerul public va numi o persoană responsabilă cu aplicarea procedurii de selecție, persoană care devine totodată și președintele comisiei de evaluare. Președintele poate fi membru în cadrul comisiei de evaluare sau rolul său poate fi limitat numai la aspectele de organizare și reprezentare, în acest din urmă caz neavând drept de vot. În orice situație, președintele comisiei de evaluare semnează raportul procedurii de atribuire.
(2) Atribuțiile comisiei de evaluare sunt următoarele:
a) deschiderea ofertelor și, după caz, a altor documente care însoțesc oferta;
b) verificarea îndeplinirii criteriilor de selecție/calificare de către investitorii privați, în cazul în care acestea au fost solicitate prin documentul atașat;
c) realizarea selecției/preselecției investitorilor, dacă este cazul;
d) realizarea dialogului cu investitorii privați, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv;
e) verificarea propunerilor tehnice prezentate de investitorii privați, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerințelor minime din studiul de fundamentare sau din documentul atașat;
f) verificarea propunerilor financiare prezentate de investitorii privați;
g) stabilirea ofertelor inacceptabile sau neconforme și a motivelor care stau la baza încadrării ofertelor respective în această categorie;
h) stabilirea ofertelor admisibile;
i) aplicarea criteriului de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentul atașat, și stabilirea ofertei câștigătoare;
j) în cazuri justificate, elaborarea unei propuneri de anulare a procedurii de atribuire;
k) elaborarea raportului procedurii de atribuire.
(3) Partenerul public are dreptul de a nominaliza membri de rezervă pentru membrii comisiei de evaluare.
(4) Partenerul public are dreptul de a înlocui un membru al comisiei de evaluare cu un membru de rezervă numai dacă persoana care urmează să fie înlocuită nu are posibilitatea, din motive obiective, de a-și îndeplini atribuțiile care rezultă din calitatea de membru al comisiei de evaluare. După producerea înlocuirii, calitatea de membru al comisiei de evaluare este preluată de către membrul de rezervă, care își va exercita atribuțiile aferente până la finalizarea procedurii de selecție.
(1) Partenerul public are dreptul de a decide, cu scopul de a sprijini activitățile de evaluare, desemnarea pe lângă comisia de evaluare a unor specialiști externi, numiți experți cooptați. Experții cooptați pot fi desemnați încă de la începutul procesului de evaluare sau pe parcursul acestui proces, în funcție de problemele care ar putea impune expertiza acestora.
(2) Decizia de desemnare a experților cooptați trebuie să precizeze atribuțiile și responsabilitățile specifice ale acestora și să justifice necesitatea participării lor la procesul de evaluare.
(3) Atribuțiile și responsabilitățile experților externi cooptați se rezumă, după caz, la:
a) verificarea și evaluarea propunerilor tehnice;
b) analiza situației financiare a investitorilor privați ori analiza financiară a efectelor pe care le pot determina anumite elemente ale ofertei sau clauze contractuale propuse de investitorul privat;
c) analiza efectelor de natură juridică pe care le pot determina anumite elemente ale ofertei sau anumite clauze contractuale propuse de investitorul privat.
(4) Numai membrii comisiei de evaluare au drept de vot.
(5) Experții cooptați nu au drept de vot, însă au obligația de a elabora un raport de specialitate cu privire la aspectele tehnice, financiare sau juridice etc. asupra cărora, pe baza expertizei pe care o dețin, au fost cooptați să își exprime punctul de vedere.
(6) Raportul de specialitate prevăzut la alin. (5) este destinat să faciliteze comisiei de evaluare adoptarea deciziilor în cadrul procesului de analiză a ofertelor și de stabilire a ofertei/ofertelor câștigătoare. Raportul de specialitate se atașează la raportul de atribuire și devine parte a dosarului de selecție a investitorului privat.
(1) Pe parcursul desfășurării procesului de evaluare, comisia de evaluare și experții cooptați au obligația de a păstra confidențialitatea asupra conținutului ofertelor, precum și asupra oricăror alte informații prezentate de către investitorii privați, a căror dezvăluire ar putea aduce atingere dreptului acestora de a-și proteja proprietatea intelectuală sau secretele comerciale.
(2) Încălcarea angajamentelor referitoare la confidențialitate se sancționează conform legii, disciplinar sau penal.
(3) Cu excepția ședinței de deschidere a ofertelor, la întrunirile comisiei de evaluare au dreptul de a participa numai membrii acesteia și, după caz, experții cooptați.
(4) Regulile de evitare a conflictului de interese sunt egal aplicabile atât comisiei de evaluare, cât și experților cooptați.
(1) Comisia de evaluare și membrii cooptați au obligația de a semna pe propria răspundere o declarație de confidențialitate și imparțialitate, prin care confirmă că nu se află într-o situație ce implică existența unui conflict de interese.
(2) Declarația prevăzută la alin. (1) trebuie semnată înainte de preluarea atribuțiilor specifice, în cadrul procesului de evaluare și selecție.
(3) În cazul în care unul dintre membrii desemnați în comisia de evaluare sau unul dintre experții cooptați constată că se află într-o situație de incompatibilitate, atunci acesta are obligația de a solicita de îndată înlocuirea sa din componența comisiei respective cu o altă persoană. Situațiile de incompatibilitate pot fi sesizate partenerului public și de către terți.
(4) În cazul în care sunt sesizate astfel de situații, partenerul public are obligația de a verifica cele semnalate și, dacă este cazul, de a adopta măsurile necesare pentru evitarea/ remedierea oricăror aspecte care pot determina apariția unui conflict de interese.
(1) Modul de lucru al comisiei de evaluare este stabilit de comun acord între membrii acesteia, urmând a se avea în vedere calendarul estimativ de aplicare a procedurii și perioada solicitată pentru valabilitatea ofertelor.
(2) Membrii comisiei de evaluare au dreptul de a analiza și evalua documentele depuse de investitorii privați, individual și/sau în ședințe comune, însă orice decizie a comisiei de evaluare trebuie să întrunească votul a cel puțin două treimi dintre membrii săi. Comisia de evaluare are obligația să întocmească înscrisuri prin care se formalizează deciziile adoptate în cadrul procesului de evaluare și selecție.
(3) Votul membrilor comisiei de evaluare se reflectă prin punctajul individual acordat fiecărei oferte.
(4) În cazul în care se ajunge în situația ca prevederile alin. (2) să nu fie respectate din cauza unor eventuale divergențe de păreri între membrii comisiei de evaluare, conducătorul partenerului public sau, după caz, președintele comisiei va solicita reanalizarea punctelor de divergență, în scopul finalizării în timp util a etapei de evaluare a ofertelor și de stabilire a ofertei câștigătoare. În cazul în care comisia de evaluare nu ajunge la un acord, decizia finală se adoptă cu votul majorității membrilor săi.
(5) Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu decizia adoptată au obligația de a-și prezenta punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă individuală ce se atașează la raportul procedurii de atribuire.
Comisia de evaluare are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, precum și perioada de timp acordată pentru transmiterea clarificărilor. Comunicarea transmisă în acest sens către investitorul privat trebuie să fie clară, precisă și să definească în mod explicit și suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare.
(1) În cazul în care investitorul privat nu transmite în perioada precizată de comisia de evaluare clarificările/răspunsurile solicitate sau în cazul în care explicațiile prezentate nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată neconformă.
(2) În cazul în care investitorul privat modifică prin răspunsurile pe care le prezintă conținutul propunerii tehnice, oferta sa va fi considerată neconformă. Modificări ale propunerii tehnice se acceptă în măsura în care acestea:
a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă ori erorilor aritmetice; sau
b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a prețului, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului investitorilor privați participanți la procedura de selecție.
(3) În cazul în care investitorul privat modifică prin răspunsurile pe care le prezintă conținutul propunerii financiare, oferta sa va fi considerată neconformă, cu excepția situației prevăzute la art. 54^52 alin. (2).
(1) Comisia de evaluare are dreptul de a corecta erorile aritmetice sau viciile de formă numai cu acceptul investitorului privat. În cazul în care investitorul privat nu acceptă corecția acestor erori/vicii, oferta sa va fi considerată neconformă.
(2) Erorile aritmetice se corectează după cum urmează:
a) dacă există o discrepanță între prețul unitar și prețul total, trebuie luat în considerare prețul unitar, iar prețul total va fi corectat corespunzător;
b) dacă există o discrepanță între litere și cifre, trebuie luată în considerare valoarea exprimată în litere, iar valoarea exprimată în cifre va fi corectată corespunzător.
(3) Viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de investitorul privat ori a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de selecție.
(1) Comisia de evaluare are obligația de a stabili oferta câștigătoare dintre ofertele admisibile.
(2) Evaluarea ofertelor se realizează prin acordarea, pentru fiecare ofertă, a unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în documentul atașat.
(3) În ordinea descrescătoare a punctajului acordat, comisia de evaluare trebuie să întocmească clasamentul pe baza căruia se stabilește oferta câștigătoare.
(4) Compararea preturilor prevăzute în propunerile financiare ale investitorilor privați se realizează la valoarea fără TVA.
(1) După finalizarea evaluării ofertelor, comisia de evaluare are obligația de a elabora raportul procedurii de selecție, care se semnează de către toți membrii comisiei de evaluare, inclusiv de președintele acesteia.
(2) Raportul procedurii de selecție se înaintează conducătorului partenerului public spre aprobare.
(3) Conducătorul partenerului public va desemna, din cadrul unității proprii, un manager de proiect care va supraveghea și controla, în condițiile legii, derularea activităților stabilite pe toată perioada de valabilitate a contractului de parteneriat public-privat.
(1) Partenerii publici informează în cel mai scurt timp investitorii privați cu privire la deciziile luate în ceea ce privește încheierea contractului de parteneriat public-privat, inclusiv cu privire la motivele pentru care au decis să renunțe la încheierea acestuia, pentru care lansaseră un anunț de selecție, sau dacă vor relua procedura; în cazul în care partenerilor publici li se solicită acest lucru, informațiile sunt furnizate în scris.
(2) La cererea părții în cauză, partenerul public comunică în cel mai scurt timp:
a) fiecărui investitor privat motivele respingerii ofertei/scrisorii sale de intenție;
b) fiecărui investitor privat respins motivele respingerii ofertei sale, inclusiv, după caz, motivele deciziei de neechivalență sau motivele deciziei conform căreia lucrările, bunurile ori serviciile nu corespund performanțelor sau cerințelor funcționale;
c) fiecărui investitor privat care a prezentat o ofertă/scrisoare de intenție acceptabilă caracteristicile și avantajele referitoare la oferta selectată, precum și numele câștigătorului. Termenele nu pot depăși în niciunul dintre cazuri 15 zile de la data primirii unei cereri scrise.
(3) Cu toate acestea, partenerii publici pot decide să nu comunice anumite informații privind atribuirea contractelor, în cazurile în care dezvăluirea respectivelor informații ar împiedica punerea în aplicare a legislației, ar fi contrară interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale investitorilor privați sau ar aduce atingere concurenței loiale dintre aceștia.
(1) Toate comunicările, precum și toate schimburile de informații prevăzute de prezentul titlu pot fi realizate, la alegerea partenerului public, prin poștă, prin fax sau pe cale electronică (e-mail).
(2) Mijloacele de comunicare alese trebuie să fie în general disponibile și, prin urmare, nu trebuie să limiteze accesul investitorilor privați la procedura de selecție.
(3) Comunicările, schimburile de informații și stocarea lor se realizează astfel încât să se asigure păstrarea integrității datelor și confidențialitatea ofertelor și a scrisorilor de intenție, precum și faptul că partenerii publici analizează conținutul ofertelor și al scrisorilor de intenție numai după expirarea termenului prevăzut pentru prezentarea lor.
(4) Instrumentele utilizate pentru comunicarea pe cale electronică, precum și caracteristicile tehnice ale acestora trebuie să aibă un caracter nediscriminatoriu, să fie permanent disponibile publicului și compatibile cu tehnologiile de informare și de comunicare general utilizate.
(1) Partenerul public are obligația de a finaliza procedura de selecție prin încheierea contractului de parteneriat public-privat.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), partenerul public are dreptul de a finaliza procedura de selecție prin anularea acesteia, dar numai în următoarele circumstanțe:
a) au fost depuse numai oferte inacceptabile și/sau neconforme;
b) nu a fost depusă nicio ofertă ori au fost depuse oferte care, deși pot fi luate în considerare, nu pot fi comparate datorită modului neuniform de abordare a soluțiilor tehnice și/sau financiare;
c) abaterile grave de la prevederile legislative afectează procedura de selecție sau este imposibilă încheierea contractului;
d) ca urmare a deciziei pronunțate de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor prin care se dispune eliminarea oricăror specificații tehnice, economice sau financiare din anunțul de selecție, din documentul atașat ori din alte documente emise în legătură cu procedura de selecție.
(3) Dispozițiile alin. (1) nu pot aduce atingere obligației partenerului public de a anula o procedură de selecție în urma unei hotărâri judecătorești sau a unei decizii în acest sens a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.
(4) În sensul prevederilor alin. (2) lit. c), procedura de selecție se consideră afectată în cazul în care se îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiții:
a) în cadrul documentului atașat și/sau în modul de aplicare a procedurii de selecție se constată erori sau omisiuni care au ca efect încălcarea principiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 178/2010
, cu modificările și completările ulterioare;
b) partenerul public se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective, fără ca acestea să conducă, la rândul lor, la încălcarea principiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 178/2010
, cu modificările și completările ulterioare.
(5) Partenerul public nu are dreptul ca, fără o justificare temeinică, să întârzie adoptarea unei decizii de finalizare a procedurii de selecție, să întârzie încheierea contractului sau să adopte orice alte măsuri cu scopul de a crea circumstanțe artificiale de anulare a procedurii. Aceste situații sunt considerate încălcări ale principiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 178/2010
, cu modificările și completările ulterioare, și se sancționează în consecință. Investitorul privat care se consideră lezat de un astfel de comportament are dreptul de a solicita despăgubiri prin acțiune în justiție.
(1) Ca anexe ce devin parte integrantă a contractului de parteneriat public-privat se constituie cel puțin următoarele documente:
a) studiul de prefezabilitate sau de fundamentare;
b) propunerea tehnică și propunerea financiară;
c) graficul de îndeplinire a contractului;
d) angajamentul ferm de susținere din partea unui terț, dacă este cazul.
(2) În cazul în care, pe parcursul îndeplinirii contractului, se constată faptul că anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerințelor prevăzute în studiul de fundamentare, prevalează prevederile studiului de fundamentare.
(1) În cazul în care părți din contractul de parteneriat public-privat urmează să se îndeplinească de unul sau mai mulți subcontractanți, partenerul public are obligația de a solicita, la încheierea contractului de parteneriat public-privat respectiv, prezentarea contractelor încheiate între viitorul contractant și subcontractanții nominalizați în ofertă. Contractele prezentate trebuie să fie în concordanță cu oferta și se vor constitui în anexe la contractul de parteneriat public-privat.
(2) Pe parcursul derulării contractului, investitorul privat nu are dreptul de a înlocui subcontractanții nominalizați în ofertă fără acceptul partenerului public, iar eventuala înlocuire a acestora nu trebuie să conducă la modificarea propunerii tehnice sau financiare inițiale.
(1) Prețul contractului de parteneriat public-privat se poate exprima în lei sau, după caz, în valută.
(2) Pe parcursul îndeplinirii contractului, prețul poate fi ajustat în următoarele situații:
a) au avut loc modificări legislative, modificări ale normelor tehnice sau au fost emise de către autoritățile locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea ori renunțarea la anumite taxe/impozite locale, al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului;
b) pe piață au apărut anumite condiții, în urma cărora s-a constatat creșterea/diminuarea indicilor de preț pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului.
(3) Pentru a se respecta principiul transparenței, posibilitatea de ajustare a prețului trebuie să fie precizată atât în documentul atașat, cât și în contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens. În cazul prevăzut la alin. (2) lit. b), partenerul public are obligația de a preciza totodată și modul concret de ajustare a prețului, indicii care vor fi utilizați, precum și sursa informațiilor cu privire la evoluția acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotații ale burselor de mărfuri. Lipsa, modificarea sau completarea respectivelor informații/clauze determină inaplicabilitatea prevederilor referitoare la posibilitatea de ajustare a prețului contractului de parteneriat public-privat.
(4) Ajustarea prețului fără a fi îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (3) este posibilă numai în următoarele cazuri:
a) atunci când survin circumstanțe imprevizibile și independente de voința părților, altele decât cele prevăzute la alin. (2); sau
b) atunci când durata de aplicare a procedurii de selecție se prelungește, în mod neprevăzut, peste perioada preconizată inițial și din motive care exclud orice culpă a investitorului privat.
(5) În orice situație, prețul contractului nu poate fi majorat decât în măsura strict necesară pentru acoperirea creșterii costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului. Modul de ajustare a prețului contractului de parteneriat public-privat nu trebuie să conducă în niciun caz la alterarea rezultatului procedurii de selecție, prin anularea sau diminuarea avantajului competitiv pe baza căruia investitorul privat respectiv a fost declarat câștigător în urma finalizării respectivei proceduri.
(6) În cazul în care durata de îndeplinire a contractului se prelungește peste termenele stabilite inițial în respectivul contract, din motive care se datorează culpei partenerului public, nu este posibilă invocarea prevederilor alin. (4), investitorul privat fiind însă îndreptățit să solicite penalități și/sau daune-interese.
(7) Orice altă modificare privind clauzele contractului de parteneriat public-privat se face prin act adițional, cu acordul părților semnatare.
(1) Monitorizarea atribuirii contractelor de parteneriat public-privat se realizează de UCCPPP.
(2) Partenerii publici au obligația transmiterii către UCCPPP a unui raport anual privind contractele de parteneriat public-privat atribuite în anul anterior.
(3) Informațiile solicitate se transmit în format electronic, conform formatului standardizat care se pune la dispoziție prin intermediul SEAP, cel mai târziu până la data de 31 martie a fiecărui an.
(1) UCCPPP prelucrează informațiile relevante din anunțurile de selecție, precum și din alte informări primite de la partenerii publici, constituind o bază de date statistice utilizată pentru:
a) prezentarea în termen a rapoartelor solicitate de Comisia Europeană;
b) furnizarea de informații tuturor celor interesați în legătură cu modul de funcționare a sistemului de parteneriat public-privat;
c) supravegherea modului de încheiere a contractelor de parteneriat public-privat;
d) prevenirea și, după caz, constatarea unor încălcări ale legislației în domeniu.
(2) Pentru a permite aprecierea rezultatelor punerii în aplicare a legislației române în domeniul parteneriatului public-privat, UCCPPP comunică Comisiei Europene, cel târziu până la data de 31 octombrie a fiecărui an, un raport statistic elaborat în conformitate cu art. 54^64, care are ca obiect, în mod separat, contractele de parteneriat public-privat de bunuri, contractele de parteneriat public-privat de servicii și contractele de parteneriat public-privat de lucrări, atribuite de partenerii publici în decursul anului anterior.
(1) Pentru fiecare partener public, raportul statistic prevăzut la art. 54^63 alin. (2) prezintă cel puțin:
a) numărul și valoarea contractelor de parteneriat public-privat atribuite, reglementate de Legea nr. 178/2010
, cu modificările și completările ulterioare;
b) numărul și valoarea totală a contractelor atribuite în temeiul derogărilor de la acordul privind contractele de achiziții publice încheiat în cadrul negocierilor multilaterale ale Rundei Uruguay.
(2) În măsura posibilului, datele prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt clasificate în funcție de:
a) procedurile de atribuire a contractelor de parteneriat public-privat ce au fost utilizate;
b) pentru fiecare dintre procedurile prevăzute la lit. a), tipurile de contracte de parteneriat public-privat: de bunuri și servicii, respectiv de lucrări;
c) cetățenia sau naționalitatea investitorului privat căruia i s-a atribuit contractul.
(3) Raportul statistic menționează orice alte informații statistice solicitate în temeiul acordului.