Anexa 6

Contoare de energie termică (MI-004)

Cerințele relevante din anexa nr. 1 la hotărâre, cerințele specifice și procedurile de evaluare a conformității prevăzute în prezenta anexă se aplică în cazul contoarelor de energie termică definite mai jos, care sunt utilizate pentru consum casnic, consum comercial și pentru consumul din industria ușoară.

DEFINIȚII

Un contor de energie termică este un mijloc de măsurare conceput pentru măsurarea energiei termice care, într-un circuit de schimb de energie termică, este degajată de un lichid numit agent termic.

Contorul de energie termică este fie un aparat complet, fie un aparat combinat alcătuit din subansambluri (senzori de debit, pereche de senzori de temperatură și calculator) definite la art. 3 pct. 2 din hotărâre sau o combinație a acestora.

CERINȚE SPECIFICE

1. Condiții nominale de funcționare

Valorile condițiilor nominale de funcționare trebuie să fie specificate de producător după cum urmează:

1.1. Pentru temperatura agentului termic: theta(max), theta(min),

- pentru diferențele de temperatură: Delta theta(max), Delta theta(min), cu restricțiile următoare: Delta theta(max)/Delta theta(min) ≥ 10; Delta theta(min) = 3 K sau 5 K sau 10 K.

1.2. Pentru presiunea agentului termic: presiunea internă pozitivă maximă pe care contorul o poate suporta permanent la limita superioară de temperatură.

1.3. Pentru debitele agentului termic: q(s), q(p), q(i), unde valorile lui q(p) și q(i) se supun următoarei restricții: q(p)/q(i) ≥ 10.

1.4. Pentru puterea termică: P(s).

2. Clase de exactitate

Pentru contoarele de energie termică, se definesc următoarele clase de exactitate: 1, 2, 3.

3. Erorile maxime tolerate aplicabile contoarelor de energie termică complete

Pentru un contor de energie termică complet, erorile maxime tolerate relative, exprimate în procente din valoarea reală pentru fiecare clasă de exactitate, sunt:

- pentru clasa 1: E = E(f) + E(t) + E(c), unde E(f), E(t), E(c) sunt definite la pct. 7.1 - 7.3;

- pentru clasa 2: E = E(f) + E(t) + E(c), unde E(f), E(t), E(c) sunt definite la pct. 7.1 - 7.3;

- pentru clasa 3: E = E(f) + E(t) + E(c), unde E(f), E(t), E(c) sunt definite la pct. 7.1 - 7.3.

Contorul de energie termică complet nu trebuie să fie utilizat abuziv la eroarea maximă tolerată sau să favorizeze sistematic una dintre părți.

4. Efectele admise ale perturbațiilor electromagnetice

4.1. Contorul nu trebuie să fie influențat de câmpurile magnetice statice și nici de câmpurile electromagnetice la frecvența rețelei de alimentare.

4.2. Influența unei perturbații electromagnetice trebuie să fie astfel încât variația rezultatului măsurării să nu fie mai mare decât valoarea variației critice prevăzută la pct. 4.3 sau rezultatul măsurării să fie indicat într-o asemenea manieră încât să nu poată fi interpretat ca rezultat valabil.

4.3. Valoarea variației critice pentru un contor de energie termică complet este egală cu valoarea absolută a erorii maxime tolerate aplicabile acelui contor de energie termică (vezi pct. 3).

5. Durabilitate

După efectuarea încercărilor de durabilitate corespunzătoare, ținând cont de perioada de timp estimată de producător, contorul trebuie să satisfacă următoarele criterii:

5.1. Senzori de debit: variația rezultatului măsurării după încercarea de durabilitate, comparativ cu rezultatul inițial al măsurării, nu trebuie să depășească valoarea variației critice.

5.2. Senzori de temperatură: variația rezultatului măsurării după încercarea de durabilitate, comparativ cu rezultatul inițial al măsurării, nu trebuie să depășească 0,1°C.

6. Inscripționări pe contorul de energie termică

- Clasa de exactitate

- Limitele debitului

- Limitele de temperatură

- Limitele diferenței de temperatură

- Locul de instalare a senzorului de debit - tur sau retur

- Indicația sensului de curgere

7. Subansambluri

Prevederile referitoare la subansambluri se pot aplica subansamblurilor fabricate de același producător sau de producători diferiți. Dacă un contor de energie termică este constituit din subansambluri, cerințele esențiale pentru contorul de energie termică se aplică și subansamblurilor, dacă este cazul. În plus, se aplică următoarele cerințe:

7.1. Eroarea maximă tolerată relativă a senzorului de debit, exprimată în procente, pentru clasele de exactitate:

- clasă 1: E(f) = (1 + 0,01 q(p)/q), dar nu mai mult de 5%;

- clasă 2: E(f) = (2 + 0,02 q(p)/q), dar nu mai mult de 5%;

- clasă 3: E(f) = (3 + 0,05 q(p)/q), dar nu mai mult de 5%,

unde eroarea E(f) stabilește raportul dintre valoarea indicată și valoarea reală a relației dintre semnalul de ieșire al senzorului de debit și masa sau volumul.

7.2. Eroarea maximă tolerată relativă a perechii de senzori de temperatură, exprimată în procente:

- E(t) = (0,5 + 3 Delta theta(min)/Delta theta),

unde eroarea E(t) stabilește raportul dintre valoarea indicată și valoarea reală a relației dintre semnalul de ieșire al perechii de senzori de temperatură și diferența de temperatură.

7.3. Eroarea maximă tolerată relativă a calculatorului, exprimată în procente:

- E(c) = (0,5 + Delta theta(min)/Delta theta),

unde eroarea E(c) stabilește raportul dintre valoarea energiei termice indicate și valoarea reală a energiei termice.

7.4. Valoarea variației critice pentru un subansamblu al unui contor de energie termică este egală cu valoarea absolută corespunzătoare erorii maxime tolerate aplicabile subansamblului (a se vedea pct. 7.1, 7.2 sau 7.3).

7.5. Inscripționări pe subansambluri

Punerea în funcțiune

8. a) În cazul măsurării consumului casnic se permite efectuarea măsurărilor cu ajutorul oricărui contor de clasă 3.

EVALUAREA CONFORMITĂȚII

9. Procedurile de evaluare a conformității prevăzute la art. 14 din hotărâre, pe care producătorul le poate alege, sunt următoarele:

B + F sau B + D sau H1.