Capitolul I — Competențe și responsabilități

a) asanarea terenului de muniția rămasă neexplodată - ansamblul de operațiuni executate pentru înlăturarea și distrugerea muniției neexplodate de pe terenuri, altele decât poligoanele de trageri ale Ministerului Apărării Naționale;

b) muniții rămase neexplodate - toate categoriile de muniții utilizate în scop militar, trecute prin gura de foc, lansate sau inițiate, care nu au funcționat, precum și cele neutilizate și care nu au fost distruse, descoperite în alte locuri decât cele permise;

c) muniții - cartușe pentru armamentul de infanterie, terestru, de pe mașinile de luptă sau antiaerian, până la calibrul 14,5 mm, loviturile pentru tunurile terestre, de bord sau de pe nave, peste calibrul 20 mm, bombele și loviturile reactive pentru aruncătoare, rachetele terestre, de bord sau de pe nave, arme sub apă (torpile și mine), bombe de aviație, grenade de mână, mine antitanc și antipersonal, cartușe de semnalizare și iluminare, petarde, pulberi, explozivi, materii incendiare și fumigene, utilizate pentru încărcarea munițiilor, mijloacele pirotehnice de inițiere și aprindere, precum și orice elemente ale acestora, încărcate cu substanțe explozive;

d) desertizare - operațiunea de desfacere a elementelor unei muniții îmbinate prin sertizare;

e) pirotehnie - tehnica fabricării și utilizării unor dispozitive, a unor materiale care servesc la aprinderea munițiilor, a armelor de foc, a unor substanțe explozive și a artificiilor; studiul compozițiilor și produselor care în urma reacției de ardere dau un efect luminos, termic, incendiar și de fum;

f) pirotehnician - specialist în pirotehnie;

g) punct de lucru pirotehnic - loc în care se acordă asistență de specialitate pe timpul executării unor lucrări de investiții de mare amploare, construcții comerciale, autostrăzi și alte lucrări, constând în operațiuni de cercetare, identificare, dezgropare, ridicare, transport, depozitare, neutralizare, delaborare și distrugere a muniției descoperite neexplodate;

h) delaborare - lucrare sau operație de scoatere a încărcăturii explozive din munițiile devenite inutilizabile sau periculoase, astfel încât partea metalică a acestora să poată fi ulterior refolosită (reîncărcată) sau trimisă la topit, ca fier vechi;

i) eclatare - acțiunea de spargere a munițiilor, în scopul eliminării pericolului exploziei accidentale a acesteia;

j) dezamorsare - operație de îndepărtare a dispozitivului de amorsare (capse, detonator, focos) de la o încărcătură de distrugere, pentru a o împiedica să explodeze;

k) tatonare - efectuarea unor mișcări bruște asupra muniției inutilizabile sau periculoase, în condiții de siguranță, pentru a preîntâmpina explozia muniției pe timpul transportului;

l) rateu - fenomen ce constă în neaprinderea pulberii de azvârlire sau neinițierea capsei ori focosului unei muniții după executarea dării focului de către trăgător sau pirotehnician;

m) focos - dispozitiv de inițiere a încărcăturii explozive a unei muniții, în momentul dorit;

n) echivalent de trotil - raportul dintre cantitatea de căldură degajată de 1 kg de exploziv analizat și cantitatea de căldură degajată de 1 kg de trotil;

o) explozor - aparat portativ, folosit pentru aprinderea capselor electrice detonante în lucrările de distrugere;

p) exploziv - substanță sau amestec de substanțe chimice care, sub acțiunea unui impuls inițial (lovire, încălzire, frecare), suferă transformări chimice bruște, cu dezvoltare abundentă de căldură și de gaze, producând o creștere foarte mare a presiunii în stare să efectueze un lucru mecanic (fenomen complex denumit explozie);

q) amorsă - dispozitivul format dintr-o capsă detonantă pirotehnică sertizată la o bucată de fitil de amorsare;

r) brizanță - acțiune produsă la explozie de către o substanță explozivă, manifestată prin sfărâmarea mediului cu care este în contact, datorită presiunii bruște și puternice a gazelor rezultate;

s) capsă detonantă - dispozitiv pentru aprinderea unei încărcături explozive;

ș) dispozitiv de dare a focului - ansamblu de elemente pirotehnice și electrice destinat pentru detonarea încărcăturilor explozive;

t) fitil - mijloc pentru transmiterea focului (detonației) la diferite încărcături explozive;

ț) încărcătură activă - cantitate de exploziv și mijloace de inițiere necesare amorsării și distrugerii munițiilor rezultate din asanare;

u) detectare - operațiune efectuată în scopul descoperirii locului, poziției aproximative și adâncimii la care se găsește muniția neexplodată;

v) zăpor - îngrămădire de sloiuri de gheață care se formează în anotimpul rece într-un punct al unui râu, îndeosebi la coturi sau pe secțiuni de scurgere mai înguste, din cauza cărora se produc creșteri de nivel și inundații.

a) accesul persoanelor străine în perimetrul delimitat pentru operațiuni de asanare;

b) introducerea de materii inflamabile și utilizarea focului deschis în locurile unde se execută lucrări de asanare;

c) deșurubarea focoaselor sau a altor mijloace de inițiere de la munițiile rezultate din asanări, de către alte persoane decât cele autorizate;

d) păstrarea muniției rezultate din asanări în birouri, în încăperi locuite sau lăsarea ei sub acțiunea directă a razelor solare;

e) rostogolirea, lovirea, aruncarea, târârea, mișcarea bruscă sau curățarea de rugină a muniției;

f) depozitarea sau transportul în comun al muniției explozive și incendiare.

a) să respecte prevederile actelor normative și procedurile obligatorii de lucru;

b) să execute indicațiile și ordinele șefului lucrărilor de asanare;

c) să își perfecționeze pregătirea teoretică și practică privind cunoașterea munițiilor și a tehnicilor de execuție a lucrărilor de asanare;

d) să execute numai operațiunile pentru care a fost autorizat;

e) să utilizeze flacăra deschisă numai în locurile destinate în acest scop.

a) să verifice dacă autovehiculul îndeplinește condițiile impuse pentru transportul de muniții;

b) să cunoască regulile de manipulare și transport al munițiilor rezultate din asanări;

c) să conducă operațiunile de încărcare-descărcare a muniției în/din mijlocul de transport;

d) să coordoneze și să verifice așezarea și fixarea muniției pe platforma mijlocului de transport;

e) să cunoască cantitatea, tipurile, caracteristicile constructive specifice ale munițiilor, regulile de transport în comun și gradul de periculozitate al acestora;

f) să nu se abată de la itinerarul de deplasare stabilit, fără motive temeinice (în cazul când nu cunoaște acest itinerar, execută recunoașterea traseului cu un mijloc de transport neîncărcat);

g) să execute instruirea și verificarea conducătorului auto privind cunoașterea regulilor de transport al muniției;

h) pe timp de furtună sau de ceață densă cu vizibilitate sub 50 m, să oprească transportul, iar autovehiculul să fie scos în afara arterei de circulație;

i) să nu părăsească mijlocul de transport;

j) să nu permită apropierea persoanelor străine de autovehicul;

k) să adapteze viteza de deplasare a autovehiculului la condițiilor de drum, fără a depăși limitele legale.

a) să cunoască regulile privind transportul muniției provenite din asanări;

b) să verifice, înainte de plecarea în cursă, starea tehnică, dotările cu mijloace de prevenire și stingere a incendiilor și echipamentele autovehiculului;

c) să respecte regulile de circulație pe drumurile publice pe timpul transportului de mărfuri cu conținut periculos;

d) să evite locurile cu circulație intensă sau de manifestare a unor incendii;

e) să nu conducă autovehiculul în stare de oboseală;

f) să verifice modul de așezare a încărcăturii pentru o repartizare uniformă a acesteia pe platformă;

g) să cunoască itinerarul pe care se execută transportul;

h) să conducă preventiv pentru evitarea utilizării bruște a frânei;

i) să nu părăsească autovehiculul pe timpul opririlor și să asigure imobilizarea autovehiculului în staționare prin fixarea manetei într-o treaptă de viteză și acționarea frânei de mână. Imobilizarea pe teren în pantă se completează cu ajutorul penelor fixate la nivelul roților;

j) să acționeze numai la ordinele date de șeful mijlocului de transport.

a) să execute observarea, supravegherea și, la nevoie, să nu permită accesul persoanelor și animalelor sub limitele de siguranță stabilite pentru locurile de asanare și poligoanele de distrugere;

b) să îl anunțe pe șeful lucrărilor de asanare despre îndeplinirea condițiilor de siguranță în zona postului său;

c) să execute ordinele și semnalele date de șeful lucrărilor de asanare.