Articolul 1
Scopul prezentelor norme tehnice este stabilirea unui set unitar de reguli necesare asigurării intervenției operative pentru asanarea terenurilor de munițiile rămase neexplodate din timpul conflictelor armate și distrugerea zăpoarelor.
Scopul prezentelor norme tehnice este stabilirea unui set unitar de reguli necesare asigurării intervenției operative pentru asanarea terenurilor de munițiile rămase neexplodate din timpul conflictelor armate și distrugerea zăpoarelor.
Prezentele norme tehnice nu se aplică în cazul munițiilor încărcate cu substanțe toxice, radioactive și nucleare.
Asanarea terenului de munițiile rămase neexplodate din timpul conflictelor armate se execută de către personal specializat și subunitățile specializate din cadrul serviciilor de urgență profesioniste și din cadrul Unității Speciale de Intervenție în Situații de Urgență din subordinea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, potrivit prezentelor norme tehnice.
(la 07-10-2020, Articolul 3 din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 148 din 30 septembrie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 911 din 07 octombrie 2020 )
(1) Acțiunile de distrugere a zăpoarelor care pun în pericol localitățile, căile de comunicații sau siguranța cetățenilor se execută de către personal specializat și subunitățile specializate din cadrul serviciilor de urgență profesioniste și din cadrul Unității Speciale de Intervenție în Situații de Urgență.
(la 07-10-2020, Alineatul (1) din Articolul 4 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 148 din 30 septembrie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 911 din 07 octombrie 2020 )
(2) Lucrările de distrugere a zăpoarelor se execută la solicitarea comitetelor locale pentru situații de urgență.
(3) Această activitate se execută numai pe timp de zi.
(4) Organizarea și executarea lucrărilor de distrugere a zăpoarelor se desfășoară în conformitate cu prevederile legale în vigoare și ale prezentelor norme tehnice.
În sensul prezentelor norme tehnice, termenii și expresiile utilizate au următorul înțeles:
a) asanarea terenului de muniția rămasă neexplodată - ansamblul de operațiuni executate pentru înlăturarea și distrugerea muniției neexplodate de pe terenuri, altele decât poligoanele de trageri ale Ministerului Apărării Naționale;
b) muniții rămase neexplodate - toate categoriile de muniții utilizate în scop militar, trecute prin gura de foc, lansate sau inițiate, care nu au funcționat, precum și cele neutilizate și care nu au fost distruse, descoperite în alte locuri decât cele permise;
c) muniții - cartușe pentru armamentul de infanterie, terestru, de pe mașinile de luptă sau antiaerian, până la calibrul 14,5 mm, loviturile pentru tunurile terestre, de bord sau de pe nave, peste calibrul 20 mm, bombele și loviturile reactive pentru aruncătoare, rachetele terestre, de bord sau de pe nave, arme sub apă (torpile și mine), bombe de aviație, grenade de mână, mine antitanc și antipersonal, cartușe de semnalizare și iluminare, petarde, pulberi, explozivi, materii incendiare și fumigene, utilizate pentru încărcarea munițiilor, mijloacele pirotehnice de inițiere și aprindere, precum și orice elemente ale acestora, încărcate cu substanțe explozive;
d) desertizare - operațiunea de desfacere a elementelor unei muniții îmbinate prin sertizare;
e) pirotehnie - tehnica fabricării și utilizării unor dispozitive, a unor materiale care servesc la aprinderea munițiilor, a armelor de foc, a unor substanțe explozive și a artificiilor; studiul compozițiilor și produselor care în urma reacției de ardere dau un efect luminos, termic, incendiar și de fum;
f) pirotehnician - specialist în pirotehnie;
g) punct de lucru pirotehnic - loc în care se acordă asistență de specialitate pe timpul executării unor lucrări de investiții de mare amploare, construcții comerciale, autostrăzi și alte lucrări, constând în operațiuni de cercetare, identificare, dezgropare, ridicare, transport, depozitare, neutralizare, delaborare și distrugere a muniției descoperite neexplodate;
h) delaborare - lucrare sau operație de scoatere a încărcăturii explozive din munițiile devenite inutilizabile sau periculoase, astfel încât partea metalică a acestora să poată fi ulterior refolosită (reîncărcată) sau trimisă la topit, ca fier vechi;
i) eclatare - acțiunea de spargere a munițiilor, în scopul eliminării pericolului exploziei accidentale a acesteia;
j) dezamorsare - operație de îndepărtare a dispozitivului de amorsare (capse, detonator, focos) de la o încărcătură de distrugere, pentru a o împiedica să explodeze;
k) tatonare - efectuarea unor mișcări bruște asupra muniției inutilizabile sau periculoase, în condiții de siguranță, pentru a preîntâmpina explozia muniției pe timpul transportului;
l) rateu - fenomen ce constă în neaprinderea pulberii de azvârlire sau neinițierea capsei ori focosului unei muniții după executarea dării focului de către trăgător sau pirotehnician;
m) focos - dispozitiv de inițiere a încărcăturii explozive a unei muniții, în momentul dorit;
n) echivalent de trotil - raportul dintre cantitatea de căldură degajată de 1 kg de exploziv analizat și cantitatea de căldură degajată de 1 kg de trotil;
o) explozor - aparat portativ, folosit pentru aprinderea capselor electrice detonante în lucrările de distrugere;
p) exploziv - substanță sau amestec de substanțe chimice care, sub acțiunea unui impuls inițial (lovire, încălzire, frecare), suferă transformări chimice bruște, cu dezvoltare abundentă de căldură și de gaze, producând o creștere foarte mare a presiunii în stare să efectueze un lucru mecanic (fenomen complex denumit explozie);
q) amorsă - dispozitivul format dintr-o capsă detonantă pirotehnică sertizată la o bucată de fitil de amorsare;
r) brizanță - acțiune produsă la explozie de către o substanță explozivă, manifestată prin sfărâmarea mediului cu care este în contact, datorită presiunii bruște și puternice a gazelor rezultate;
s) capsă detonantă - dispozitiv pentru aprinderea unei încărcături explozive;
ș) dispozitiv de dare a focului - ansamblu de elemente pirotehnice și electrice destinat pentru detonarea încărcăturilor explozive;
t) fitil - mijloc pentru transmiterea focului (detonației) la diferite încărcături explozive;
ț) încărcătură activă - cantitate de exploziv și mijloace de inițiere necesare amorsării și distrugerii munițiilor rezultate din asanare;
u) detectare - operațiune efectuată în scopul descoperirii locului, poziției aproximative și adâncimii la care se găsește muniția neexplodată;
v) zăpor - îngrămădire de sloiuri de gheață care se formează în anotimpul rece într-un punct al unui râu, îndeosebi la coturi sau pe secțiuni de scurgere mai înguste, din cauza cărora se produc creșteri de nivel și inundații.
(1) Acțiunile de asanare se desfășoară pentru neutralizarea munițiilor rezultate din:
a) atacuri aeriene asupra teritoriului României;
b) operațiuni militare terestre din timpul conflictelor armate.
(2) Procedurile standard de asanare a terenurilor de munițiile rămase neexplodate comportă una sau mai multe din următoarele operațiuni:
a) cercetarea terenului de munițiile rămase neexplodate;
b) detectarea munițiilor neexplodate îngropate în pământ, acoperite sau incluse în diverse elemente de construcții;
c) executarea lucrărilor de dezgropare, degajare și dezvelire a munițiilor pătrunse în pământ, acoperite cu dărâmături sau blocate de diferite elemente de construcții, planșee de beton și beton armat;
d) identificarea munițiilor descoperite neexplodate;
e) distrugerea pe locul de cădere sau dezamorsarea munițiilor periculoase la transport;
f) ridicarea și transportul la locul de depozitare sau distrugere a munițiilor rămase neexplodate;
g) delaborarea munițiilor în vederea recuperării unor elemente componente;
h) distrugerea munițiilor rezultate din asanări.
(3) Lucrările de asanare a terenurilor de munițiile rămase neexplodate sunt executate la sesizarea și cererea autorităților administrației publice centrale și locale, a instituțiilor publice, a operatorilor economici, precum și a cetățenilor care descoperă sau iau cunoștință de existența unor muniții ori elemente de muniții și care au obligația să anunțe de urgență, prin SNUAU 112, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență sau inspectoratele pentru situații de urgență județene.
(4) Pentru organizarea și executarea în siguranță a lucrărilor de asanare se iau următoarele măsuri:
a) pregătirea pe linie de specialitate a personalului participant, pentru asigurarea competenței profesionale necesare executării în siguranță a operațiunilor de asanare și să fie apt psihologic;
b) asigurarea instruirii de securitate și sănătate în muncă, pe tipuri de operațiuni;
c) realizarea transportului munițiilor neexplodate în condiții de securitate;
d) asigurarea operativității mijloacelor tehnice din dotare;
e) asigurarea actelor normative la locurile unde se execută operațiuni de asanare sau distrugere a zăpoarelor;
f) asigurarea condițiilor pentru intervenție și evacuare în caz de urgență medicală.
(1) Pe timp de noapte se execută următoarele operațiuni: recunoaștere, stabilirea zonei de pericol și a zonei de siguranță, măsuri de securizare a zonei, protecție și punerea în siguranță a munițiilor descoperite neexplodate, lucrări care se pot desfășura dacă sunt întrunite condițiile de securitate pe timpul intervenției.
(2) După efectuarea recunoașterilor de către echipa pirotehnică, asigurarea și protecția zonei sunt realizate de poliție sau jandarmerie.
(3) Munițiile și elementele de muniție fără încărcătură explozivă, focos, precum și cartușele de infanterie se pot ridica, transporta și depozita temporar, pe timpul nopții, într-o zonă desemnată prin ordin de zi pe unitate.
Fiecare structură subordonată Inspectoratului General pentru Situații de Urgență va nominaliza, în Ordinul de zi pe unitate nr. 1, personalul care este autorizat să participe la executarea lucrărilor de asanare.
Toate misiunile pirotehnice executate și evenimentele pe linie pirotehnică se consemnează în ordinul de zi al unității care le execută și se raportează la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, conform raportului de misiune pirotehnică, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1.
Pe timpul executării lucrărilor de asanare a terenurilor de munițiile rămase neexplodate și a distrugerilor de zăpoare, personalul din structurile destinate să execute aceste misiuni poate solicita sprijinul autorităților administrației publice locale, operatorilor economici care au solicitat intervenția și a altor structuri, conform prevederilor legale în vigoare.
Lucrările de asanare a terenurilor de muniția rămasă neexplodată și lucrările de distrugere a zăpoarelor nu sunt limitate de timp.
Asanarea unui teren se consideră terminată atunci când muniția a fost distrusă pe locul în care a fost găsită sau atunci când aceasta a fost ridicată, transportată și depozitată în vederea distrugerii.
Pe timpul executării lucrărilor de asanare, în mod special la executarea distrugerilor de muniții descoperite neexplodate, se iau măsuri de prevenire și limitare a impactului asupra mediului.
Este strict interzisă folosirea muniției asanate, cu elementele de inițiere active, în scop de învățământ, la instrucție sau pentru expoziții.
(1) În vederea executării distrugerii muniției descoperite neexplodate se consemnează în ordinul de zi pe unitate (ordinul de misiune) următoarele:
a) data și locul executării lucrărilor de distrugere;
b) reguli de securitate și sănătate în muncă și măsuri ce se iau pentru executarea în siguranță a tuturor operațiunilor;
c) transportul și paza muniției asanate, a explozivului și a mijloacelor de inițiere;
d) stabilirea metodei și a succesiunii operațiunilor de distrugere;
e) asigurarea primului ajutor medical în caz de accidente;
f) personalul echipei de asanare;
g) asanarea terenului după distrugeri;
h) alte date necesare pentru desfășurarea în siguranță a distrugerilor.
(2) La terminarea lucrărilor de distrugeri se întocmește un proces-verbal, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.
(1) Pentru efectuarea unor lucrări de asanare ce implică deschiderea unui punct de lucru pirotehnic se încheie în prealabil un protocol, de către o comisie formată din:
a) reprezentantul inspectoratului pentru situații de urgență județean/structurii pirotehnice care va executa lucrarea;
b) reprezentantul beneficiarului lucrării sau al autorității administrației publice locale;
c) alte persoane care, prin natura atribuțiilor, sprijină organizarea și executarea lucrărilor de asanare.
(2) Protocolul se întocmește conform modelului prevăzut în anexa nr. 3.
(3) Protocolul se prezintă, spre aprobare, șefului unității care asigură structura pirotehnică.
La terminarea lucrărilor de asanare executate în baza protocolului încheiat conform prevederilor art. 16, șeful lucrărilor de asanare predă terenul asanat pe bază de proces-verbal, încheiat cu reprezentantul instituției sau operatorului economic care a solicitat intervenția, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.
(1) Componența structurii pirotehnice care va executa asanarea terenului se stabilește în funcție de complexitatea, pericolul și volumul lucrării.
(2) La lucrările de asanare a terenurilor vor participa minimum 2 pirotehnicieni încadrați în echipa pirotehnică sau ofițerul specialist pirotehnician însoțit de unul din membrii echipei pirotehnice.
(3) Șeful lucrărilor de asanare este pirotehnicianul cu gradul și funcția cea mai mare. Acestuia i se subordonează întreg personalul pirotehnic care execută lucrări de asanare.
(4) Echipa pirotehnică se dotează cu echipamente de protecție și materiale de intervenție, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5.
(1) Toate operațiunile de asanare executate se consemnează în ordinul de zi pe unitate și în jurnalul cu evidența lucrărilor de asanare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6.
(2) Muniția rezultată din asanări se păstrează în depozite special amenajate conform prezentelor norme tehnice.
(1) Distrugerea muniției neexplodate se face în poligoane ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale sau pe terenuri puse la dispoziție de către autoritățile administrației publice locale pe a căror rază administrativ-teritorială se execută lucrări de asanare.
(2) Autovehiculul ce transportă muniție provenită din asanări, în vederea distrugerii, trebuie însoțit de la depozit la locul de distrugere, de un antemergător al poliției rutiere și de o ambulanță.
(3) Pentru alegerea suprafeței de teren pe care se vor executa distrugeri de muniții se încheie un proces-verbal, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7.
(4) Protecția poligoanelor în care se execută distrugerea muniției asanate se asigură de jandarmerie.
(1) Ridicarea materiilor explozive și a mijloacelor de inițiere necesare executării lucrărilor de distrugere se face pe baza unui raport cerere, conform modelului prevăzut în anexa nr. 8.
(2) În vederea executării distrugerii muniției asanate și a zăpoarelor se întocmește ordin de distrugere, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9.
Pe timpul executării lucrărilor de asanare este interzis:
a) accesul persoanelor străine în perimetrul delimitat pentru operațiuni de asanare;
b) introducerea de materii inflamabile și utilizarea focului deschis în locurile unde se execută lucrări de asanare;
c) deșurubarea focoaselor sau a altor mijloace de inițiere de la munițiile rezultate din asanări, de către alte persoane decât cele autorizate;
d) păstrarea muniției rezultate din asanări în birouri, în încăperi locuite sau lăsarea ei sub acțiunea directă a razelor solare;
e) rostogolirea, lovirea, aruncarea, târârea, mișcarea bruscă sau curățarea de rugină a muniției;
f) depozitarea sau transportul în comun al muniției explozive și incendiare.
(1) Formarea și pregătirea personalului de specialitate în domeniul pirotehnic din cadrul serviciilor de urgență profesioniste și al Unității Speciale de Intervenție în Situații de Urgență se execută prin cursuri de inițiere și cursuri de specializare organizate de către Centrul Național de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgență.
(la 07-10-2020, Alineatul (1) din Articolul 23 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 148 din 30 septembrie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 911 din 07 octombrie 2020 )
(2) Verificarea și autorizarea personalului de specialitate în domeniu se fac anual, pentru ofițeri, și o dată la 5 ani, pentru maiștri militari și subofițeri, prin sesiuni de autorizare organizate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
(la 07-10-2020, Alineatul (2) din Articolul 23 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 148 din 30 septembrie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 911 din 07 octombrie 2020 )
(3) Autorizarea pirotehnicienilor este condiționată de avizul psihologic. Dacă un pirotehnician este declarat inapt psihologic, acesta nu va mai participa la lucrările de asanare pirotehnică sau distrugere a zăpoarelor.
(4) Înainte de încadrarea pe funcție și apoi anual pirotehnicienii efectuează un examen psihologic, în baza căruia se confirmă dacă aceștia sunt apți pentru executarea lucrărilor de specialitate.
(5) Pregătirea de specialitate a membrilor echipei pirotehnice se face de către ofițerul pirotehnician pe baza planurilor anuale.
(6) Metodologia de autorizare în domeniul pirotehnic a personalului de specialitate din cadrul unităților subordonate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se aprobă prin ordin al inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.
(la 07-10-2020, Articolul 23 din Sectiunea a 3-a , Capitolul I a fost completat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 148 din 30 septembrie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 911 din 07 octombrie 2020 )
(7) Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii care absolvă cursul de inițiere în domeniul pirotehnic vor fi autorizați să execute procedurile standard în conformitate cu art. 6 alin. (2) lit. a)-d) și f).
(la 07-10-2020, Articolul 23 din Sectiunea a 3-a , Capitolul I a fost completat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 148 din 30 septembrie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 911 din 07 octombrie 2020 )
(8) Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii care absolvă cursul de specializare în domeniul pirotehnic vor fi autorizați să execute procedurile standard în conformitate cu art. 6 alin. (2) lit. e), g) și h).
(la 07-10-2020, Articolul 23 din Sectiunea a 3-a , Capitolul I a fost completat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 148 din 30 septembrie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 911 din 07 octombrie 2020 )
(1) Șeful lucrărilor de asanare are următoarele obligații privind pregătirea pentru executarea lucrărilor de asanare:
a) să studieze și să își însușească prevederile actelor normative care reglementează executarea lucrărilor/operațiunilor de asanare;
b) să verifice dacă personalul participant la lucrările de asanare este apt din punct de vedere fizic și psihologic pentru executarea lucrărilor de asanare, este autorizat și cunoaște procedurile specifice pentru intervenție;
c) să verifice dacă personalul cunoaște modul de utilizare a aparatelor, utilajelor și dispozitivelor de lucru puse la dispoziție;
d) să se asigure dacă starea tehnică a aparaturii, utilajelor, dispozitivelor de lucru și echipamentele de protecție, puse la dispoziție, corespund cerințelor necesare pentru operațiunile de asanare;
e) să execute instruirea și să verifice modul de însușire, de către personalul din subordine, a regulilor de securitate și sănătate în muncă pentru fiecare operațiune de asanare;
f) să solicite sprijin, în funcție de situația din teren, pentru asigurarea necesarului de forțe și mijloace în vederea executării lucrărilor de asanare și asigurării pazei;
g) să stabilească, cu acordul autorității administrației publice locale, spațiile pentru depozitarea muniției și a poligonului de distrugeri, programul orar pe zile și ore când se execută distrugeri, precum și măsurile de securitate pentru prevenirea populației asupra riscurilor și modul de acțiune în caz de accident;
h) să întocmească, împreună cu beneficiarul, documentele necesare pentru planificarea, organizarea și execuția lucrărilor de asanare.
(2) Instruirea și verificarea modului de însușire a regulilor de securitate și sănătate în muncă prevăzute la alin. (1) lit. e) se execută pentru toate persoanele solicitate să desfășoare operațiuni în sprijinul lucrărilor de asanare.
(3) Șeful lucrărilor de asanare are următoarele atribuții pe timpul executării lucrărilor de asanare:
a) să execute lucrările de asanare a terenului, conform protocolului stabilit împreună cu beneficiarul;
b) să dispună întreruperea activităților la descoperirea munițiilor neexplodate;
c) să execute identificarea munițiilor, iar la descoperirea unor muniții necunoscute să solicite informațiile necesare structurii superioare;
d) să stabilească locul de colectare și modul de păstrare în siguranță a muniției asanate până la transportul acesteia pentru depozitare sau distrugere;
e) să stabilească, pe baza analizei în teren, personalul pirotehnician participant pe tipuri de operațiuni, modul de intervenție și neutralizare a munițiilor descoperite neexplodate;
f) să înscrie în registrul de evidență tipul și cantitățile de muniție rezultate din lucrările de asanare;
g) să conducă activitățile de distrugere a muniției și să întocmească documentele justificative pentru distrugerea muniției asanate și scăderea din evidență a materiilor explozive și a mijloacelor de dare a focului consumate;
h) să predea terenul către beneficiar, la terminarea lucrărilor de asanare, pe bază de proces-verbal.
Personalul pirotehnician încadrat în echipele pirotehnice are următoarele obligații:
a) să respecte prevederile actelor normative și procedurile obligatorii de lucru;
b) să execute indicațiile și ordinele șefului lucrărilor de asanare;
c) să își perfecționeze pregătirea teoretică și practică privind cunoașterea munițiilor și a tehnicilor de execuție a lucrărilor de asanare;
d) să execute numai operațiunile pentru care a fost autorizat;
e) să utilizeze flacăra deschisă numai în locurile destinate în acest scop.
Șeful mijlocului de transport răspunde de transportul în siguranță al muniției asanate și are următoarele obligații:
a) să verifice dacă autovehiculul îndeplinește condițiile impuse pentru transportul de muniții;
b) să cunoască regulile de manipulare și transport al munițiilor rezultate din asanări;
c) să conducă operațiunile de încărcare-descărcare a muniției în/din mijlocul de transport;
d) să coordoneze și să verifice așezarea și fixarea muniției pe platforma mijlocului de transport;
e) să cunoască cantitatea, tipurile, caracteristicile constructive specifice ale munițiilor, regulile de transport în comun și gradul de periculozitate al acestora;
f) să nu se abată de la itinerarul de deplasare stabilit, fără motive temeinice (în cazul când nu cunoaște acest itinerar, execută recunoașterea traseului cu un mijloc de transport neîncărcat);
g) să execute instruirea și verificarea conducătorului auto privind cunoașterea regulilor de transport al muniției;
h) pe timp de furtună sau de ceață densă cu vizibilitate sub 50 m, să oprească transportul, iar autovehiculul să fie scos în afara arterei de circulație;
i) să nu părăsească mijlocul de transport;
j) să nu permită apropierea persoanelor străine de autovehicul;
k) să adapteze viteza de deplasare a autovehiculului la condițiilor de drum, fără a depăși limitele legale.
Conducătorul auto este obligat să asigure o stare corespunzătoare a autovehiculului care transportă muniție și să respecte regulile de circulație pe timpul transportului munițiilor neexplodate. Acesta are următoarele obligații:
a) să cunoască regulile privind transportul muniției provenite din asanări;
b) să verifice, înainte de plecarea în cursă, starea tehnică, dotările cu mijloace de prevenire și stingere a incendiilor și echipamentele autovehiculului;
c) să respecte regulile de circulație pe drumurile publice pe timpul transportului de mărfuri cu conținut periculos;
d) să evite locurile cu circulație intensă sau de manifestare a unor incendii;
e) să nu conducă autovehiculul în stare de oboseală;
f) să verifice modul de așezare a încărcăturii pentru o repartizare uniformă a acesteia pe platformă;
g) să cunoască itinerarul pe care se execută transportul;
h) să conducă preventiv pentru evitarea utilizării bruște a frânei;
i) să nu părăsească autovehiculul pe timpul opririlor și să asigure imobilizarea autovehiculului în staționare prin fixarea manetei într-o treaptă de viteză și acționarea frânei de mână. Imobilizarea pe teren în pantă se completează cu ajutorul penelor fixate la nivelul roților;
j) să acționeze numai la ordinele date de șeful mijlocului de transport.
Personalul din posturile de pază se subordonează șefului lucrărilor de asanare și are următoarele obligații:
a) să execute observarea, supravegherea și, la nevoie, să nu permită accesul persoanelor și animalelor sub limitele de siguranță stabilite pentru locurile de asanare și poligoanele de distrugere;
b) să îl anunțe pe șeful lucrărilor de asanare despre îndeplinirea condițiilor de siguranță în zona postului său;
c) să execute ordinele și semnalele date de șeful lucrărilor de asanare.
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.