Capitolul IV — Reguli de securitate și sănătate în muncă pe timpul executării lucrărilor de asanare a terenurilor de munițiile rămase neexplodate și distrugere a zăpoarelor

Pe această pagină

Secțiunea 1 — Reguli obligatorii privind efectuarea instruirii în domeniul securității și sănătății în muncă

Articolul 124

(1) Instruirea în domeniul securității și sănătății în muncă se face conform legislației în vigoare.

(2) Personalul pirotehnic destinat să execute lucrări de asanare a terenurilor de munițiile neexplodate și distrugere a zăpoarelor nu va fi admis la executarea acestor operațiuni fără să parcurgă toate etapele instruirilor stabilite în legislația în domeniul securității și sănătății în muncă.

(3) Obligația și răspunderea pentru efectuarea instruirilor revin celor care organizează, controlează și conduc lucrările de asanare a terenurilor de munițiile rămase neexplodate și distrugere a zăpoarelor.

(4) Șefii structurilor de intervenție au obligația să stabilească măsuri corespunzătoare în vederea asigurării celor mai bune condiții de muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.

Articolul 125

În vederea executării corespunzătoare a instruirilor, responsabilii cu securitatea și sănătatea în muncă au obligația să asigure materialul documentar necesar.

Articolul 126

(1) Verificarea cunoștințelor în domeniul securității și sănătății în muncă pentru personalul pirotehnician se face și cu prilejul sesiunilor anuale de pregătire și autorizare, precum și pe timpul inspecțiilor și controalelor.

(2) La bilanțurile efectuate se analizează ca punct separat activitatea de securitate și sănătate în muncă, unde se prelucrează cazurile de abateri de la regulile obligatorii și se stabilesc măsurile ce se impun pentru prevenirea accidentelor.

(3) De asemenea, în cadrul fiecărei teme sau ședințe de pregătire de specialitate, se tratează, ca punct distinct, regulile privind securitatea și sănătatea în muncă pentru fiecare operațiune în parte, conform legislației în vigoare.

Articolul 127

(1) Șefii lucrărilor de asanare (distrugere), precum și celelalte persoane cu atribuții privind securitatea și sănătatea în muncă sunt obligați să execute instruirile prevăzute în legislația de specialitate și pentru combaterea atitudinii de neglijare a regulilor privind securitatea și sănătatea în muncă, urmărind respectarea unei discipline stricte în lucrările de asanare a terenurilor de munițiile descoperite neexplodate și distrugere a zăpoarelor.

(2) Activitatea de securitate și sănătate în muncă, în structurile care execută lucrări (operațiuni) de asanare a terenurilor de munițiile descoperite neexplodate și distrugere a zăpoarelor, este îndrumată de responsabilul desemnat, numit prin ordin de zi pe unitate, care controlează aplicarea și respectarea tuturor regulilor de securitate și sănătate în muncă, la fiecare loc de muncă și are dreptul de a aplica sancțiuni persoanelor care nu respectă normele metodologice de aplicare a prevederilor legii securității și sănătății în muncă.

Articolul 128

(1) Accidentele de muncă cauzate de desfășurarea activităților de asanare a terenurilor de munițiile rămase neexplodate și distrugere a zăpoarelor vor fi comunicate de îndată șefului structurii și responsabilului desemnat cu atribuții în domeniul securității și sănătății în muncă, de către conducătorul locului de muncă sau orice altă persoană care are cunoștință de producerea acestora.

(2) Raportarea și cercetarea acestora se execută conform legislației în vigoare.

Articolul 129

Beneficiarii lucrărilor de asanare a terenurilor de munițiile rămase neexplodate și distrugere a zăpoarelor asigură, la indicațiile șefului lucrărilor pirotehnice, confecționarea, montarea și întreținerea corespunzătoare a panourilor de securitate specifice.

Secțiunea a 2-a — Prescripții minime privind semnalizarea obstacolelor și locurilor periculoase și marcarea căilor de circulație

2.1. Semnalizarea obstacolelor și locurilor periculoase

Articolul 130

Semnalizarea riscurilor de lovire de obstacole și de pătrundere în zona în care se presupune că este muniție neexplodată se efectuează prin intermediul culorii galben cu culoare neagră sau prin culoare roșu alternativ cu alb.

Articolul 131

Dimensiunile acestei semnalizări trebuie să țină cont de dimensiunile obstacolului sau locului periculos semnalat.

Articolul 132

Benzile galbene/negre sau roșii/albe trebuie să fie înclinate la circa 45° și să aibă dimensiunile aproximativ egale între ele.

Exemplu: *)

2.2. Marcajul căilor de circulație

Articolul 133

Căile de circulație trebuie identificate prin benzi continue având o culoare perfect vizibilă, de preferință alb sau galben, ținând cont de culoarea solului.

Secțiunea a 3-a — Reguli generale de securitate

Articolul 134

(1) Securitatea reprezintă eliminarea tuturor circumstanțelor susceptibile de a favoriza producerea unui accident uman sau avarierea, degradarea ori pierderea de echipamente specifice sau a altor bunuri.

(2) Securitatea unui sistem trebuie realizată integral, de o manieră absolută, pentru a face imposibilă apariția oricăror împrejurări sau evenimente cu consecințe grave.

Articolul 135

Nivelul de securitate satisfăcător constituie acel nivel de securitate acceptabil, în anumite condiții date, și se referă fie la o misiune, fie la durata de viață completă sau parțială a sistemului.

Articolul 136

(1) Riscul/Pericolul reprezintă toate circumstanțele reale sau eventuale care pot cauza accidente, moartea personalului ori producerea de pagube la echipamentele specifice, a altor bunuri sau pierderea acestora.

(2) Riscul reprezintă o evaluare calitativă sau cantitativă atunci când se manifestă un accident ori incident.

(3) Riscul se evaluează prin măsurarea consecinței accidentului sau incidentului susceptibil de a se manifesta, fără a preciza probabilitatea de apariție, ori prin indicarea nivelului de gravitate, evaluându-se consecințele posibile, fără indicarea frecvenței.

3.1. Principii generale de securitate

Articolul 137

Principiile generale de securitate cuprind: cunoașterea riscurilor, separarea riscurilor, limitarea riscurilor, suprapunerea dispozitivelor de siguranță.

3.2. Măsuri de siguranță care se iau pe timpul executării lucrărilor de asanare și distrugere a zăpoarelor

Articolul 138

Pe timpul executării lucrărilor de asanare a terenurilor de munițiile rămase neexplodate și distrugere a zăpoarelor se vor respecta următoarele reguli generale privind securitatea și sănătatea în muncă:

a) la locul de muncă să fie o ordine strictă și să se respecte întocmai prevederile prezentelor norme tehnice;

b) fiecare pirotehnician să cunoască cu precizie operațiunile pe care trebuie să le execute și succesiunea acestora;

c) pentru fiecare operațiune se numește un șef, care răspunde de organizarea lucrului și executarea corectă a lucrărilor;

d) la lucrările de asanare a terenurilor de munițiile rămase neexplodate și distrugere a zăpoarelor participă numai personalul strict necesar, restul personalului fiind îndepărtat la distanța de siguranță;

e) înainte de începerea lucrărilor de asanare a terenurilor de munițiile rămase neexplodate și distrugere a zăpoarelor, întregul personal participant va fi instruit și va fi verificat asupra operațiunilor ce urmează a fi executate, precum și a regulilor privind securitatea și sănătatea în muncă;

f) se asanează numai munițiile a căror construcție este cunoscută, iar munițiile necunoscute rămân pe loc și nu se mișcă, raportându-se, despre existența lor, șefului de lucrări;

g) muniția rezultată din lucrările de asanare a terenurilor de munițiile rămase neexplodate se depozitează provizoriu în depozite;

h) pe timpul lucrărilor de asanare este obligatorie respectarea regulilor privind securitatea și sănătatea în muncă, fiind interzisă încălcarea acestora sub diverse motive;

i) pe timpul lucrului, personalul va fi echipat cu echipament de protecție și dotat cu materiale de intervenție conform anexei nr. 5;

j) la lucrările de asanare este interzis iluminatul cu flacără deschisă;

k) este strict interzisă lovirea, mișcarea, ridicarea sau demontarea munițiilor ce se găsesc în zonele de lucru;

l) este interzis a se circula în zonele în care nu s-a executat asanarea terenului;

m) pe timpul operațiunilor de cercetare, detectare, dezgropare, ridicare și transport al munițiilor asanate se îndepărtează din zonă orice persoană;

n) în momentul descoperirii munițiilor rămase neexplodate se sistează orice lucrare și se îndepărtează din zonă întregul personal;

o) zonele de lucru și interdicție vor fi marcate cu panouri de semnalizare;

p) în zonele de lucru, protecția personalului se face prin adăpostire în șanțuri, gropi sau după diferite construcții existente;

q) este interzisă staționarea în zonele de săpare-încărcare, pe o rază de 150 m;

r) pământul excavat va fi transportat în vederea depozitării numai cu mijloace basculante, descărcarea manuală fiind permisă în cazul defectării sistemului de basculare și numai cu luarea unor măsuri de securitate suplimentare;

s) la locul de descărcare se va executa din nou detectarea pământului de către echipa de asanare;

t) personalul care execută lucrări de săpături, manual sau mecanic va fi instruit din punctul de vedere al securității și sănătății în muncă, în mod practic, la locul de muncă respectiv.

Articolul 139

În cazul în care se constată că pe anumite terenuri unde se execută lucrări de construcții sunt muniții rămase neexplodate, în mod obligatoriu, toate lucrările de excavații, manuale sau mecanice, se execută respectând măsurile privind securitatea și sănătatea în muncă prevăzute de legislația în vigoare.

Articolul 140

Pentru executarea lucrărilor de săpătură, manual sau mecanic, se procedează astfel:

a) lucrările de săpătură se execută numai în zonele cercetate și detectate de echipa de asanare;

b) săparea și îndepărtarea pământului se vor executa, în mod obligatoriu, în straturi succesive cu grosimea de maximum 20 cm;

c) după îndepărtarea fiecărui strat de pământ, echipa de asanare va executa în mod obligatoriu cercetarea și detectarea stratului următor, lucrările repetându-se până la terminare.

Articolul 141

Pe timpul executării operațiunilor de cercetare și detectare trebuie respectate următoarele reguli:

a) pirotehnicienii care execută operațiunile de cercetare și detectare vor fi instruiți și verificați, în mod practic la fața locului, asupra modului de lucru și asupra cunoașterii regulilor privind securitatea și sănătatea în muncă;

b) se cercetează și se detectează fiecare fâșie de teren marcată și jalonată;

c) deplasarea în teren se execută numai după ce terenul a fost verificat vizual, din aproape în aproape, iar locurile și obiectele suspecte s-au marcat și se ocolesc;

d) folosirea sondei, în operațiunile de cercetare și detectare, se face numai cu mișcări lente.

Articolul 142

Pe timpul executării operațiunilor de cercetare și detectare se interzice/se interzic:

a) accesul sau circulația oamenilor și vehiculelor în zonele în care se presupune existența munițiilor neexplodate;

b) mișcarea munițiilor de pe loc;

c) tragerea sârmelor, sforilor sau frânghiilor descoperite cu ocazia cercetării terenului;

d) aglomerările de persoane;

e) folosirea focului deschis în zona în care se presupune existența munițiilor neexplodate;

f) părăsirea locului de muncă fără aprobare.

Articolul 143

(1) Se interzice executarea cercetării și detectării terenurilor acoperite cu zăpadă, iarbă sau tufișuri.

(2) Detectarea terenurilor acoperite cu zăpadă se execută numai după topirea acesteia.

(3) Terenurile cu iarbă și tufișuri vor fi mai întâi asanate la suprafață, apoi se vor curăța de iarbă, tufișuri și, în final, se vor executa operațiunile de detectare.

Articolul 144

Pe timpul executării lucrărilor de dezgropare, degajare sau dezvelire se vor lua următoarele măsuri:

a) operațiunile se execută de către un singur pirotehnician și, numai în cazuri cu totul deosebite, vor lucra doi pirotehnicieni;

b) pe timpul executării acestor operațiuni se sistează orice altă lucrare și se îndepărtează la distanța de siguranță, toate persoanele din zona de lucru;

c) pe timpul lucrului se interzice mișcarea sau lovirea muniției;

d) se interzic lucrările de săpătură în pământ înghețat;

e) se interzice folosirea târnăcopului sau a răngii în executarea lucrărilor de dezgropare, degajare sau dezvelire;

f) pământul rezultat din săpătură se îndepărtează la distanță de 1 metru de marginile gropii;

g) în condiții meteorologice nefavorabile (de exemplu: ploaie torențială, furtună, ninsoare abundentă, descărcări electrice, formare de polei) se sistează lucrul;

h) pereții gropilor se consolidează cu scânduri pentru prevenirea surpărilor;

i) înlăturarea cărămizilor, elementelor de construcții sau a altor materiale aflate deasupra munițiilor ori în imediata apropiere se face bucată cu bucată și cu atenție sporită;

j) lucrările de dezgropare sau degajare se execută manual, fiind interzisă folosirea mijloacelor mecanice.

Articolul 145

Pe timpul executării operațiunilor de ridicare trebuie respectate următoarele reguli:

a) muniția se manipulează în poziție orizontală;

b) se interzice răsturnarea, trântirea sau lovirea muniției;

c) desprinderea de sol a muniției și transportul acesteia până la mijlocul de transport se face cu mișcări lente;

d) în zona în care se ridică muniția nu este permis accesul sau staționarea persoanelor care nu participă la această lucrare;

e) înainte de ridicare, șeful lucrărilor de asanare verifică starea cablurilor și frânghiilor de legătură, precum și modul cum s-au executat legăturile;

f) se interzice ridicarea de pe loc a munițiilor pătrunse parțial în pământ și îngropate sau blocate de diferite materiale;

g) nu se admit niciun fel de improvizații pentru asigurarea muniției în dispozitivele de prindere;

h) se interzice ridicarea munițiilor prin prinderea de focoase.

Articolul 146

Pe timpul transportului cu brațele a munițiilor neexplodate este interzis:

a) transportul prin târâre, rostogolire, lovire sau aruncare a munițiilor;

b) transportul pe umăr, sub braț sau cu samarele;

c) transportul munițiilor neexplodate în condiții meteorologice nefavorabile;

d) transportul muniției în ambalaje deteriorate sau în mijloace de transport improvizate.

Articolul 147

Pe timpul transportului cu mijloace auto este interzis(ă):

a) așezarea munițiilor pe mai multe rânduri;

b) transportul munițiilor la un loc cu alte materiale;

c) staționarea, pe timpul descărcărilor electrice, în păduri, lângă copaci izolați sau în apropierea construcțiilor înalte;

d) transportul în comun al proiectilelor sau bombelor încărcate cu substanțe explozive cu cele incendiare;

e) focul deschis în/lângă autovehiculele încărcate cu muniție sau la o distanță mai mică de 25 m de acestea;

f) transportul de persoane pe platformă împreună cu munițiile transportate;

g) transportul munițiilor fără însoțitor de specialitate;

h) depășirea vitezei de 50 km/oră;

i) schimbarea locului munițiilor pe timpul transportului;

j) transportul munițiilor explozive în remorci tractate de autocamioane;

k) transportul munițiilor neambalate sau care nu sunt asigurate contra rostogolirii;

l) circulația pe drumuri greu practicabile, alunecoase sau cu denivelări, în condiții meteorologice nefavorabile;

m) transportul munițiilor asanate cu mijloace auto în coloană;

n) alimentarea cu carburanți a autovehiculelor încărcate cu muniții neexplodate sau transvazarea combustibilului din rezervoare;

o) tractarea cu autovehiculele încărcate cu muniție a altor mijloace (remorci, grupuri electrogene sau alte autovehicule).

Articolul 148

(1) Fiecare autovehicul care transportă muniție neexplodată este însoțit de un pirotehnician numit prin ordin de zi pe unitate ca șef al mijlocului de transport.

(2) La fiecare autovehicul trebuie să existe extrase din instrucțiunile privind regulile de securitate și sănătate în muncă pe timpul transportului munițiilor rezultate din asanări, precum și obligațiile și îndatoririle conducătorului auto și ale însoțitorului.

Articolul 149

Pentru transportul munițiilor neexplodate în vederea distrugerii se vor lua următoarele măsuri:

a) autovehiculul ce transportă muniție provenită din asanări este însoțit de un antemergător al poliției rutiere și de o ambulanță. Distanța între autovehicule pe timpul deplasării sau staționării este de cel puțin 50-100 m;

b) itinerarele de deplasare se stabilesc, pe cât posibil, în afara centrelor populate, șoselelor aglomerate, evitându-se, de regulă, zilele de sărbătoare sau ajunul acestora;

c) staționarea autovehiculului ce transportă muniție asanată este permisă numai în afara părții carosabile sau pe drumuri (șosele) laterale;

d) la fiecare 60 de minute se efectuează opriri pentru verificarea muniției pe timpul transportului, precum și a stării tehnice a autovehiculului;

e) autovehiculele încărcate cu muniții și rămase în pană nu se remorchează. Pentru continuarea transportului se solicită alte autovehicule, procedându-se la descărcarea și încărcarea muniției. Mașinile rămase în pană vor fi scoase de pe partea carosabilă a șoselei și vor fi supravegheate de însoțitor.

Articolul 150

Pe timpul distrugerii munițiilor, folosind sistemul de inițiere pirotehnic, trebuie respectate următoarele reguli:

a) controlarea vitezei de ardere a fitilului de amorsare la primirea acestuia;

b) asigurarea unei evidențe stricte a materiilor explozive și a mijloacelor de inițiere, iar distribuția acestora pentru confecționarea amorselor se va face înainte de introducerea în calupul de exploziv;

c) asigurarea evidenței încărcăturilor care au explodat pentru a se stabili dacă sunt rateuri;

d) permiterea accesului la încărcăturile neexplodate (rateuri) numai șefului lucrărilor de distrugeri după cel puțin 30 de minute din momentul în care ar fi trebuit să se producă explozia; pe timpul apropierii de încărcăturile care nu au explodat se urmărește dacă fitilul de amorsare sau chiar încărcăturile respective prezintă indicii de ardere;

e) când încărcăturile se aprind cu ajutorul amorselor, unui pirotehnician i se repartizează pentru aprindere o singură amorsă;

f) la comanda "Pregătiți", pirotehnicienii se apropie de încărcături și le pregătesc pentru aprindere;

g) aprinderea se face la comanda "Foc" sau potrivit celor stabilite de șeful lucrărilor de distrugere;

h) retragerea pirotehnicienilor numiți pentru aprinderea amorselor se execută la comanda "Retragerea", chiar și a celor care eventual nu au reușit să aprindă amorsele;

i) momentul când trebuie să se dea comanda "Retragerea" se stabilește de către șeful lucrărilor de distrugere, cronometrând timpul de la aprindere sau atunci când se termină arderea bucății de control al fitilului de amorsare aprins de șeful lucrărilor, în momentul când s-a dat comanda "Foc"; lungimea fitilului de amorsare-control (martor) trebuie să fie mai mică decât lungimea fitilului de amorsare al amorsei din încărcături cu un număr de centimetri egal cu numărul de secunde necesare pentru retragerea oamenilor la distanța de siguranță sau în adăpost;

j) pirotehnicianul care aprinde amorsa individual (când nu este constituită o echipă pentru aprinderea amorselor în același timp), după ce a aprins fitilul amorsei și s-a convins că acesta arde, raportează cu voce tare "Arde" și se retrage imediat la distanța de siguranță sau în adăpost;

k) reaprinderea unui fitil de amorsare stins sau care nu a ars până la capăt este interzisă.

Articolul 151

Pe timpul distrugerii munițiilor, folosind sistemul de inițiere electric, trebuie respectate următoarele reguli:

a) capsele electrice se introduc în încărcăturile explozive cu puțin timp înainte de declanșarea exploziei, la ordinul șefului lucrărilor de distrugere, dar numai după retragerea pirotehnicienilor care nu sunt angajați în executarea acestei operațiuni;

b) reoforii capselor electrice se țin tot timpul legați în scurtcircuit;

c) cablul principal nu se va conecta la sursa de curent înainte de terminarea introducerii capselor electrice în încărcături și retragerea întregului personal în adăpost;

d) toate dispozitivele electrice se protejează contra descărcărilor electrice din atmosferă;

e) în cazul apariției furtunilor sau descărcărilor electrice, lucrările de distrugeri cu ajutorul dispozitivelor electrice se întrerup imediat, conductorii electrici se deconectează de la sursa de curent și întregul personal se retrage în adăposturi;

f) capetele cablurilor electrice vor fi scurtcircuitate permanent și izolate;

g) conectarea capselor electrice la cablurile secundare se face de către șeful lucrărilor de distrugeri numai după ce în poligonul de distrugeri nu se mai găsește nimeni și tot personalul este adăpostit;

h) cablurile dispozitivului electric de inițiere nu se vor întinde mai aproape de 200 m de stații și substații electrice, linii de înaltă tensiune, căi ferate electrice și de stații radio de mare putere;

i) înainte de folosire se va verifica starea izolației cablurilor;

j) dacă la aprinderea mai multor încărcături nu s-a putut stabili exact numărul de explozii, verificarea rezultatelor se face de către șeful lucrărilor de distrugeri, numai după cel puțin 30 de minute de la declanșarea acestora;

k) pe timpul lucrărilor de distrugeri, dispozitivele, sculele și materialele de intervenție vor fi folosite numai cu aprobarea șefului lucrărilor de distrugere.

Articolul 152

Pe timpul distrugerii munițiilor folosind fitilul detonant, trebuie respectate următoarele reguli:

a) păstrarea la umbră a fitilului detonant, atât pe timpul lucrărilor pregătitoare, cât și după realizarea dispozitivului de aprindere;

b) accesul la încărcăturile de distrugere pentru inițierea cărora s-a folosit fitilul detonant și care nu au funcționat este permis numai șefului lucrărilor de distrugeri și numai după cel puțin 30 de minute din momentul în care ar fi trebuit să se producă explozia; pe timpul apropierii de încărcăturile care n-au explodat se va urmări dacă fitilul detonant sau chiar încărcăturile explozive nu prezintă indicii de ardere. Dacă se constată acest lucru, apropierea de încărcături este permisă numai după expirarea timpului necesar pentru eventuala ardere a fitilului detonant (acest timp se stabilește cu o bucată de fitil detonant de control, în funcție de lungimea fitilului detonant și de viteza de ardere);

c) când se provoacă explozia unui grup de încărcături legate cu fitil detonant și nu s-a putut stabili dacă au explodat toate încărcăturile, verificarea rezultatelor se face de către șeful lucrărilor de distrugeri la cel puțin 30 de minute după explozie, în timpul apropierii de locul exploziei respectându-se regulile arătate mai sus.

Articolul 153

(1) Înainte de începerea lucrărilor de distrugeri, șeful lucrărilor de distrugeri face instruirea personalului, indicându-i tipul operațiunii pe care o va executa și modul corect de executare al acesteia.

(2) La executarea lucrărilor de distrugeri participă doar personalul strict necesar. Pe măsura îndeplinirii misiunilor primite și cu aprobarea șefului lucrărilor de distrugeri, personalul pirotehnic se retrage în adăpost.

(3) Toate operațiunile de distrugeri se execută sub supravegherea directă a șefului lucrărilor de distrugeri, care stabilește locurile de adăpostire pe timpul exploziilor și semnalele de intrare și ieșire în/din adăposturi. În acest scop se fac antrenamente de verificare cu întreg personalul pirotehnic, inclusiv cu cel din pază.

Articolul 154

(1) Șeful lucrărilor de distrugeri are obligația să comunice autorităților administrației publice locale despre executarea lucrărilor de distrugeri, stabilind programul de lucru pe zile și ore, precum și măsurile de informare a populației pentru prevenirea accidentelor.

(2) Cu două ore înainte de începerea lucrărilor de distrugeri, după instalarea panourilor de semnalizare pe căile de acces se instalează paza și se interzice accesul în zona de siguranță a poligonului.

(3) Pe timpul lucrărilor de distrugeri personalul numit în posturile de pază se retrage în adăposturile special amenajate, la comanda dată de șeful lucrărilor de distrugeri.

(4) Lucrările de distrugeri a munițiilor se execută numai pe timp de zi.

Articolul 155

(1) Înainte de a da comanda "Foc" șeful lucrărilor de distrugeri face apelul personalului din echipa pirotehnică în adăposturi, dă comanda pentru adăpostirea personalului din pază, verifică prin observare directă întregul poligon, după care se adăpostește.

(2) Ieșirea din adăposturi se face numai la comanda dată de șeful lucrărilor de distrugeri după verificarea rezultatului exploziilor.

Articolul 156

Pe timpul lucrărilor de distrugeri a proiectilelor și bombelor izolate, șeful lucrărilor de distrugeri va lua măsuri ca persoanele neadăpostite să se găsească la distanțele minime de siguranță prevăzute în tabelul nr. 5.

Tabelul nr. 5PROIECTILE DE ARTILERIE BOMBE DE AVIAȚIE Calibru (mm)Distanța (m)Calibrul (kg)Distanța (m)Până la 88 700 Până la 50 500 100-122 900 50-250 1000 130-160 1200 250-500 1500 Peste 160 1500 Peste 500 2000

Tabel cu distanțele minime de siguranță pentru persoane neadăpostite

Articolul 157

(1) După explozie se verifică terenul din jur pe o rază de 500 m.

(2) Munițiile aruncate de explozie și neexplodate nu se ating și nu se mișcă din poziția în care se găsesc, acestea se distrug pe loc.

Articolul 158

(1) La terminarea lucrărilor de distrugere, șeful lucrărilor de distrugere organizează asanarea poligonului. În acest scop organizează cercetarea și detectarea terenului la suprafață.

(2) Asanarea la suprafață constă din strângerea schijelor și a eventualelor părți de proiectile (fără focos) de pe întreaga suprafață. Această lucrare se execută zilnic la terminarea lucrului. Proiectilele, focoasele, precum și alte elemente de muniții periculoase la mișcare nu se ridică; acestea se distrug pe locul unde se află.

(3) Pe timpul lucrărilor de distrugeri se iau măsuri pentru stingerea eventualelor focare de incendii rezultate în urma exploziilor munițiilor distruse.

(4) La distrugerea muniției descoperite neexplodată se va ține seama că, în afară de explozia încărcăturii aplicate pe muniție, se produce, de regulă, și explozia încărcăturii proiectilului (bombei, grenadei), ceea ce are ca efect sporirea razei de împrăștiere a schijelor.

3.3. Măsuri pentru prevenirea accidentelor în rândul populației

Articolul 159

(1) Munițiile descoperite neexplodate constituie un pericol deosebit pentru oameni, în condițiile contactului cu acestea.

(2) Pentru prevenirea accidentelor în rândurile populației, inspectoratele pentru situații de urgență județene iau măsuri pentru prevenirea accidentelor în rândurile populației care pot consta în:

a) organizarea de expuneri în școli, instituții publice și la operatorii economici pentru informarea asupra pericolului pe care îl prezintă descoperirea munițiilor rămase neexplodate. Cu acest prilej se prezintă modul de comportare față de aceste muniții, precizându-se în special ceea ce este interzis, respectiv:

1. atingerea munițiilor cu mâna sau cu alte obiecte;

2. ridicarea, transportul și introducerea munițiilor în diferite încăperi sau locuințe;

3. comercializarea acestora prin centre de colectare a deșeurilor metalice;

4. lovirea sau mișcarea munițiilor găsite în pământ ori la suprafață;

5. introducerea munițiilor în foc;

6. topirea elementelor metalice ale munițiilor;

7. tăierea munițiilor cu fierăstrăul, scule electrice sau prin sudură;

8. folosirea munițiilor pentru improvizarea diferitelor unelte;

9. utilizarea pulberilor și explozivilor proveniți din muniții în scopuri artizanale;

10. demontarea de la muniții a focoaselor sau a altor elemente componente;

11. folosirea pentru joacă, de către copii, a unor muniții;

b) realizarea unor prezentări, în special pentru copii, cu privire la ce înseamnă sensibilitatea mare la inițiere a munițiilor prin contact direct cu acestea, modul de inițiere, în ce constau efectele exploziilor munițiilor și consecințele asupra sănătății oamenilor, atunci când sunt manipulate de persoane neautorizate;

c) realizarea unor acțiuni de conștientizare a responsabilității cetățenești în ceea ce privește obligația de a anunța imediat autoritățile despre descoperirea unor muniții neexplodate, pentru prevenirea accidentelor grave ale căror victime pot fi oamenii sau animalele, de a furniza orice informație privind localizarea acestora și de a informa autoritățile atunci când au cunoștință despre deținerea de către alte persoane a unor muniții neexplodate;

d) acțiuni de informare privind măsurile care se iau pentru prevenirea accidentelor sau expunerea la riscuri în zonele în care există ori se presupune că există unele muniții rămase neexplodate, avertizând asupra a ceea ce este interzis și anume:

1. accesul persoanelor și animalelor;

2. executarea de săpături manuale sau cu mijloace mecanice;

3. aprinderea focului deschis;

4. executarea unor lucrări de îmbunătățiri funciare;

5. circulația vehiculelor;

e) acțiuni de informare, în mod deosebit a lucrătorilor din agricultură (mecanizatori, personalul tehnic-administrativ), despre pericolul pe care îl prezintă continuarea lucrărilor în locurile unde există muniții și materii explozive neexplodate sau alte obiecte suspecte.

Articolul 160

(1) Pentru informarea populației despre regulile de siguranță și modul de comportare față de munițiile rămase neexplodate se pot utiliza toate mijloacele mass-media la dispoziție la nivel național sau local.

(2) Formele, metodele și procedeele de prezentare se stabilesc de comun acord cu organele locale pe baza planurilor elaborate la nivel județean.

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.