Capitolul I — Domeniul de aplicare și definiții

Pe această pagină

Articolul 1

Prezentul ordin stabilește criteriile de eligibilitate, condițiile specifice și modul de implementare a schemelor de plăți prevăzute la art. 1 alin. (2) și (3) și art. 35 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022, denumită în continuare ordonanță.

Articolul 2

În sensul prezentului ordin, următorii termeni se definesc astfel:

a) „animal cu neconformități“ înseamnă orice animal solicitat în cerere care nu respectă criteriile de eligibilitate sau alte obligații legate de condițiile de acordare a ajutorului verificate la controlul administrativ și/sau la controlul la fața locului, după caz;

b) „animale declarate“ înseamnă animalele care fac obiectul unei cereri de ajutor pentru animale în cadrul schemei de ajutoare pentru animale sau care fac obiectul unei cereri de plată pentru o măsură de sprijin legată de animale;

c) „animal determinat“ înseamnă, în cazul unei scheme de ajutoare pentru animale, un animal pentru care sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de normele privind acordarea ajutorului sau, în cazul unei măsuri de sprijin legate de animale, un animal identificat prin controale administrative sau prin controale la fața locului;

d) „anul de cerere“ este anul calendaristic în care fermierii depun cererea unică de plată, conform art. 9 alin. (1) lit. b) din ordonanță;

e) „bivoliță de lapte“ înseamnă femela din specia bubaline care a fătat cel puțin o dată până la data-limită de depunere a cererilor fără penalizări sau până la data notificării către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, denumită în continuare APIA, a cazului de circumstanță naturală, pentru bivolița de lapte care înlocuiește animalul cu circumstanță naturală, și are cel puțin un produs înregistrat în Registrul național al exploatațiilor, denumit în continuare RNE;

f) „bloc fizic“ este o suprafață de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulți fermieri, delimitată de limite naturale sau artificiale stabile și care poate include una sau mai multe parcele agricole;

g) „categoriile de folosință a terenului“ sunt:

(i) „terenuri arabile“ înseamnă terenurile în înțelesul art. 2 lit. o) din ordonanță;

(ii) „culturi permanente“ înseamnă culturile în înțelesul art. 2 lit. d) din ordonanță;

(iii) „pajiști permanente“ înseamnă terenurile folosite ca pășune sau fâneață, în înțelesul art. 2 alin. (1) lit. h) din ordonanță;

h) „controale administrative“ înseamnă controalele care au ca scop verificarea corectitudinii și exhaustivității informațiilor furnizate în cererea unică de plată, în documentele atașate acesteia sau în alte declarații, a respectării conformității cu toate criteriile de eligibilitate, cu angajamentele și cu alte obligații privind schema de ajutoare și/sau măsura de sprijin în cauză, a condițiilor în care este acordat ajutorul și/sau sprijinul, a cerințelor și a standardelor relevante pentru ecocondiționalitate, potrivit art. 24 și, după caz, potrivit art. 28 și art. 29 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2013 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control, măsurile de dezvoltare rurală și ecocondiționalitatea, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 809/2013;

i) „controlul vizual“ înseamnă, fără a aduce atingere controalelor administrative în cadrul sistemului integrat și controalelor la fața locului, controlul administrativ privind completitudinea, coerența, plauzibilitatea și corectitudinea datelor din cererea unică de plată, a documentelor atașate cererii, precum și a documentelor doveditoare privind utilizarea terenului declarat. Controlul vizual se realizează la primirea cererii unice de plată sau a modificărilor acesteia;

j) „data-limită de depunere a cererii“ înseamnă data stabilită conform art. 9 alin. (2) sau alin. (3) din ordonanță, după caz;

k) „crescător de animale“ - persoana fizică sau juridică care are în posesie permanentă animale înscrise în RNE, în calitate de proprietar de animale și/sau proprietar de exploatație;

l) „exploatația în sectorul zootehnic“ - orice incintă împrejmuită cu unul sau mai multe adăposturi, orice construcție sau, în cazul unei ferme în aer liber, orice loc în care sunt ținute, deținute, îngrijite, tăiate sau manipulate animale, cu cod ANSVSA, în conformitate cu Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare și înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul ANSVSA nr. 40/2010;

m) „identificarea parcelei/parcelelor agricole utilizate“ înseamnă declararea, localizarea și delimitarea în cadrul blocului fizic a parcelei/parcelelor agricole utilizate, în aplicația electronică GIS, pusă la dispoziție de către APIA. Pentru identificare se utilizează informațiile cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul național de cadastru și carte funciară, în situația în care acestea sunt disponibile și relevante. Identificarea presupune ca parcela să nu se suprapună peste parcelele declarate de către alți fermieri și să nu depășească limita blocului fizic;

n) „livada tradițională utilizată extensiv“ înseamnă suprafețele de livezi tradiționale care sunt utilizate în principal ca pajiști permanente, având dimensiunea minimă a parcelei eligibile de 0,3 ha. Densitatea pomilor este de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere perene;

o) „marginile de câmp“ înseamnă suprafețe de teren situate la marginea parcelei, indiferent de lățimea acestora. În scopul zonelor de interes ecologic, lățimea minimă nu este mai mică de 1 metru, iar suprafața ce urmează să fie calificată ca zonă de interes ecologic se calculează până la o lățime maximă de 20 metri, cu condiția să nu facă obiectul unei alte cereri de plată;

p) „neconformitate“ înseamnă, în cazul criteriilor de eligibilitate, al angajamentelor sau al altor obligații legate de condițiile de acordare a ajutorului sau sprijinului menționat la art. 67 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, orice nerespectare a acelor criterii de eligibilitate, angajamente sau alte obligații sau, în cazul ecocondiționalității, neconformitatea cu cerințele de reglementare în materie de gestionare prevăzute la art. 93 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, cu standardele privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor, definite de statele membre în conformitate cu art. 94 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, sau cu cerința privind întreținerea pajiștilor permanente menționată la art. 93 alin. (3) din același regulament;

q) „parcelă agricolă“ înseamnă o suprafață continuă de teren, care face obiectul unei declarații din partea unui singur fermier, cu aceeași categorie de folosință, pe care se cultivă o singură grupă de culturi, în conformitate cu art. 67 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013; cu toate acestea, în cazul în care se solicită o declarație separată privind utilizarea unei suprafețe care face parte dintr-o singură grupă de culturi în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, utilizarea respectivă limitează suplimentar, dacă este necesar, suprafața respectivă;

r) „parcelă de referință“ este o suprafață delimitată geografic, având un identificator unic, înregistrată în sistemul de informații geografice (GIS) al sistemului de identificare al parcelelor agricole (LPIS) la care face referire art. 70 din Regulamentul (CE) nr. 1.306/2013 și art. 2 alin. 25 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește Sistemul Integrat de Administrare și Control și condițiile pentru refuzarea sau retragerea plăților și pentru sancțiunile administrative aplicabile în cazul plăților directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală și al ecocondiționalității, denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 640/2014. În România parcela de referință este blocul fizic;

s) „perioadă de reținere“ este perioada în care un animal care face obiectul unei cereri unice de plată trebuie reținut în exploatația, inclusiv în evidențele acesteia, pentru care a depus cererea unică de plată sau transferat în alte exploatații ale solicitantului sau în exploatațiile asociațiilor/cooperativelor/ grupurilor de producători, inclusiv în evidențele acestora, în care a fost transferat temporar pentru pășunat;

ș) „produse agricole“ înseamnă produsele, cu excepția produselor pescărești, enumerate în anexa nr. 1 la Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005;

t) „registrul individual al exploatației“ înseamnă registrul ținut de deținătorii de animale în conformitate cu art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 21/2004 și/sau cu art. 3 lit. d) și art. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1.760/2000;

Notă Conform art. II din ORDINUL nr. 44 din 24 februarie 2022 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 191 din 25 februarie 2022, în întreg textul Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 45/2021 , cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezentul ordin, trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 21/2004 se fac la Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală“) și la Regulamentul delegat (UE) 2019/2.035 al Comisiei din 28 iunie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele pentru unitățile care dețin animale terestre și incubatoare, precum și pentru trasabilitatea anumitor animale terestre deținute și a ouălor pentru incubație, iar trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 1.760/2000 se completează cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 și ale Regulamentului delegat (UE) 2019/2.035 al Comisiei din 28 iunie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului.

ț) „documente de evidență ale exploatației agricole“ sunt documentele prevăzute în Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Codul de bune practici agricole, și Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor prevăzut în Codul de bune practici pentru utilizarea în siguranță a produselor de protecție a plantelor, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 297/2017;

u) „suprafață determinată“ înseamnă, potrivit art. 29 din Regulamentul (CE) nr. 640/2014, în cazul schemelor de ajutoare pe suprafață, suprafața pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de eligibilitate sau alte obligații legate de condițiile de acordare a ajutoarelor; sau, în cazul măsurilor de sprijin pe suprafață, suprafața parcelelor determinate în urma controalelor administrative sau prin controale la fața locului;

v) „sistemul de informații geografice“ (GIS) reprezintă tehnicile computerizate bazate pe sistemul de informații geografice menționate la art. 70 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013;

w) „sistemul de identificare a parcelelor agricole“ (LPIS) reprezintă o bază de date computerizată, componentă a sistemului integrat de administrare și control (IACS), care funcționează la nivel de parcelă de referință. Sistemul LPIS din România utilizează ortofotoplanuri aeriene sau satelitare care respectă un standard uniform ce garantează o precizie cel puțin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:5000. Dimensiunea pixelului imaginilor este de 0,5 m ceea ce asigură o precizie submetrică;

x) „suprafața maximă eligibilă a parcelei de referință“ este suprafața maximă a blocului fizic pentru care se acordă plăți;

y) „suprafața de pajiști permanente“, în sensul art. 45 alin. (1) lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, înseamnă terenul cu pajiști permanente declarat în anul 2012 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 73/2009, precum și suprafața cu pajiști permanente declarată în 2015 în conformitate cu art. 72 alin. (1) primul paragraf lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 de către fermierii care fac obiectul obligației de a aplica practicile agricole benefice pentru climă și mediu, care nu a fost declarat ca teren cu pajiște permanentă în anul 2012;

z) „suprafața agricolă totală“ înseamnă suprafața agricolă declarată în 2015 în conformitate cu art. 72 alin. (1) primul paragraf lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 de către fermierii care fac obiectul obligației de a aplica practicile agricole benefice pentru climă și mediu, în scopul determinării proporției de referință pentru pășunile permanente, stabilită potrivit prevederilor art. 45 din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013;

aa) „menținerea unei suprafețe agricole într-o stare care o face adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare fără nicio acțiune pregătitoare care depășește cadrul metodelor și al utilajelor agricole uzuale“ se face prin efectuarea a cel puțin unei activități anuale, după caz, prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b) din ordonanță;

ab) „specii forestiere cu ciclu scurt de producție“ constau în culturi de plante perene, lemnoase, ale căror rizomi sau tulpini rămân în pământ după recoltare, iar în următorul sezon răsar mlădițe noi. Se stabilesc ca fiind specii forestiere cu ciclu scurt de producție salcia (Salix spp.), plopul (Populus spp.) cu subspeciile plopul alb (Populus alba) și plopul negru (Populus nigra), arborele-prințesei (Paulownia), arbustul de petrol (Jatropha). Suprafețele cultivate cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție se recoltează integral cel puțin o dată la 6 ani;

ac) „taur de carne“ înseamnă masculul necastrat din specia taurine din rasele prevăzute în anexa nr. 8;

ad) „teren aflat la dispoziția fermierului“ înseamnă terenul de care dispune și pentru care fermierul dovedește utilizarea acestuia;

ae) „vacă de lapte“ înseamnă femela din specia taurine care a fătat cel puțin o dată până la data-limită de depunere a cererilor fără penalizări sau până la data notificării către APIA a cazului de circumstanță naturală, pentru vaca de lapte care înlocuiește animalul cu circumstanță naturală, și are cel puțin un produs înregistrat în RNE;

af) „vacă de carne“ înseamnă femela din specia taurine din rasele prevăzute în anexa nr. 8, care a fătat cel puțin o dată până la data-limită de depunere a cererilor fără penalizări sau până la data notificării către APIA a cazului de circumstanță naturală, pentru vaca de carne care înlocuiește animalul cu circumstanță naturală, și are cel puțin un produs înregistrat în RNE;

ag) „femelă reproducătoare de rasă pură“ înseamnă femelă înscrisă în secțiunea principală a registrului genealogic și care are înregistrată cel puțin o montă sau însămânțare artificială.

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.