Capitolul I — Obiectul, domeniul de aplicare și definiții

(1) Se exclud din domeniul de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență următoarele:

(2) Se exclud din domeniul de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, în măsura în care sunt reglementate prin alte acte normative, următoarele:

(3) Sedimentele depuse în apele de suprafață în scopul gestionării apelor și a căilor navigabile sau al prevenirii inundațiilor, al atenuării efectelor inundațiilor și secetei ori asanării terenurilor nu se supun prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, în cazul în care se face dovada că respectivele sedimente sunt nepericuloase și nu contravin normelor obligatorii de drept intern.

(4) Actele normative care transpun directive individuale pot stabili pentru gestionarea anumitor categorii de deșeuri reguli speciale pentru cazuri individuale sau reguli care completează dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență.

(1) Următoarea ierarhie se aplică prioritar în cadrul politicii și legislației de prevenire a generării și de gestionare a deșeurilor:

(2) Aplicarea ierarhiei deșeurilor prevăzute la alin. (1) are ca scop încurajarea acelor opțiuni care produc cel mai bun rezultat global în privința mediului și a sănătății populației.

(3) În acest sens, pentru anumite fluxuri de deșeuri specifice, aplicarea ierarhiei deșeurilor poate suferi modificări în baza evaluării de tip analiza ciclului de viață privind efectele globale ale generării și gestionării acestor deșeuri.

(4) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului ia în considerare principiile protecției mediului, ale precauției în luarea deciziei de mediu, principiul durabilității, fezabilității tehnice și viabilității economice, protecției resurselor, economiei circulare, precum și impactul global asupra mediului, sănătății populației, economiei și societății, potrivit prevederilor art. 1 și 21.

(5) În vederea aplicării ierarhiei deșeurilor sub coordonarea autorității publice centrale pentru protecția mediului, autoritățile publice centrale din următoarele domenii: economiei, finanțelor, dezvoltării și amenajării teritoriului, sănătății, agriculturii și cercetării, după caz, reglementează prin modalitatea de aplicare a instrumentelor economice prevăzute în anexa nr. 2 sau a altor instrumente și măsuri adecvate, după caz, care va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului.

(1) Este considerat subprodus, și nu deșeu, potrivit definiției prevăzute la pct. 10 din anexa nr. 1, o substanță sau un obiect care rezultă dintr-un proces de producție al cărui obiectiv principal nu este producerea respectivei substanțe sau a respectivului obiect, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

(2) În cazul în care nu au fost stabilite criterii la nivelul Uniunii Europene autoritatea publică centrală din domeniul economiei împreună cu autoritatea publică pentru protecția mediului stabilesc, dacă este cazul, prin ordin de ministru comun, criterii detaliate pentru aplicarea condițiilor prevăzute la alin. (1).

(3) În lipsa unor criterii la nivel european sau național, pentru aplicarea condițiilor prevăzute la alin. (1), în cazul în care există solicitări din partea generatorilor de deșeuri, autoritatea competentă pentru protecția mediului decide prin autorizația de mediu/autorizația integrată de mediu, pentru fiecare situație în parte, dacă o substanță sau un obiect este considerat subprodus.

(4) Autoritatea publică centrală din domeniul economiei notifică statelor membre ale Uniunii Europene și Comisiei Europene ordinele prevăzute la alin. (2), potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea și realizarea schimbului de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare la serviciile societății informaționale între România și statele membre ale Uniunii Europene, precum și Comisia Europeană, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Anumite categorii de deșeuri încetează să mai fie considerate deșeuri, potrivit definiției prevăzute la pct. 10 din anexa nr. 1, în cazul în care au fost supuse unei operațiuni de reciclare sau altei operațiuni de valorificare prevăzute în anexa nr. 3, dacă respectă cumulativ următoarele condiții:

(2) În cazul în care nu au fost stabilite criterii la nivelul Uniunii Europene și/sau în cazul în care există solicitări din partea generatorilor de deșeuri, agenția județeană pentru protecția mediului, denumită în continuare APM, analizează și verifică împreună cu reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) și transmite, în termen de maximum 60 de zile calendaristice de la solicitare, cele constatate Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, denumită în continuare ANMAP, care centralizează și propune criterii pentru fiecare situație în care anumite deșeuri încetează să mai fie considerate deșeuri, în termen de maximum 180 de zile calendaristice de la solicitare.

(3) Pentru aplicarea condițiilor prevăzute la alin. (1), criteriile prevăzute la alin. (2) iau în considerare eventualele efecte negative asupra mediului și sănătății umane ale substanței sau ale obiectului în cauză, respectă prevederile alin. (5) și sunt adoptate prin ordine comune de ministru, emise de autoritățile centrale în domeniul mediului, economiei, dezvoltării rurale și administrației publice.

(4) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului notifică statelor membre ale Uniunii Europene și Comisiei Europene ordinele prevăzute la alin. (3), potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(5) Pentru evaluarea condițiilor prevăzute la alin. (1) și aplicarea alin. (2) se folosește următoarea listă care nu este exhaustivă:

(6) O persoană fizică autorizată sau juridică care utilizează, pentru prima dată, un material care a încetat să mai fie deșeu și care nu a fost introdus pe piață sau care introduce pe piață un material pentru prima dată după ce a încetat să mai fie deșeu se asigură că materialul îndeplinește cerințele relevante în baza legislației aplicabile în materie de substanțe chimice și a celei referitoare la produse.

(7) Condițiile prevăzute la alin. (1) trebuie să fie îndeplinite înainte ca legislația privind substanțele chimice și produsele să se aplice pentru materialele care au încetat să mai fie deșeuri.

(1) Clasificarea și codificarea deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase, se realizează potrivit:

(2) Includerea unui obiect sau a unei substanțe pe listă nu înseamnă că respectivul obiect ori respectiva substanță se consideră ca fiind deșeu în orice împrejurare.

(3) O substanță sau un obiect este considerat deșeu numai în cazul în care corespunde definiției prevăzute la pct. 10 din anexa nr. 1.

(1) Producătorii și deținătorii de deșeuri, persoane juridice, sunt obligați cumulativ să clasifice și să codifice deșeurile generate din activitate în lista deșeurilor prevăzută la art. 7 alin. (1), după care să întocmească o listă a acestora.

(2) În cazul unui tip de deșeu care se încadrează potrivit listei deșeurilor prevăzute la art. 7 alin. (1) sub două coduri diferite în funcție de posibila prezență a unor caracteristici periculoase - codurile marcate cu asterisc, încadrarea ca deșeu nepericulos se realizează de către producătorii și deținătorii de astfel de deșeuri numai în baza unei analize a originii, testelor, buletinelor de analiză și a altor documente relevante solicitate de către autoritatea de protecție a mediului.

(3) Laboratorul de referință din cadrul ANMAP analizează cazurile de incertitudine referitoare la caracterizarea și clasificarea deșeurilor și face propunerea de încadrare corespunzătoare.

(3^1) La solicitarea organelor de urmărire penală, ANMAP efectuează încadrarea, pe tip de deșeu, prin intermediul laboratorului de referință sau prin intermediul altor laboratoare acreditate, a deșeurilor ce fac obiectul unor cauze penale.

(4) În scopul determinării posibilităților de amestecare, a metodelor de pregătire prealabilă, reciclare, valorificare și eliminare a deșeurilor, producătorii și deținătorii de deșeuri persoane juridice sunt obligați să efectueze și să dețină o caracterizare a deșeurilor periculoase generate din propria activitate și a deșeurilor care pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compoziției și dacă acestea prezintă una sau mai multe dintre proprietățile prevăzute în anexa nr. 4.

(5) Producătorii și deținătorii de deșeuri autorități publice de apărare, ordine publică și siguranță națională sunt obligați să încadreze în codurile prevăzute în Decizia Comisiei 2000/532/CE, cu modificările ulterioare, fiecare tip de deșeu generat de propria activitate, pe baza reglementărilor specifice pentru gestionarea deșeurilor.

(6) Autoritățile competente definite la pct. 2 din anexa nr. 1, producătorii și deținătorii de deșeuri persoane juridice vor utiliza clarificările și orientările privind interpretarea și aplicarea corectă a legislației UE relevante în materie de clasificare a deșeurilor, respectiv privind identificarea proprietăților periculoase, determinarea prezenței vreunor proprietăți periculoase în deșeuri și, în ultimă instanță, clasificarea deșeurilor ca periculoase sau nepericuloase, așa cum sunt ele publicate de Comisia Europeană în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(1) Pe baza originii, testelor, buletinelor de analiză și a altor documente relevante puse la dispoziție de producătorii și deținătorii de deșeuri prevăzuți la art. 8 alin. (4) și (5), ANMAP, prin laboratorul național de referință, consideră că un deșeu este periculos dacă acesta prezintă una sau mai multe dintre proprietățile prevăzute în anexa nr. 4, chiar dacă acesta nu figurează ca atare pe lista deșeurilor prevăzută la art. 7 alin. (1).

(2) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului notifică Comisiei Europene, cu celeritate, deșeurile considerate ca fiind periculoase și care nu figurează ca atare pe lista deșeurilor prevăzută la art. 7 alin. (1), furnizând acesteia toate informațiile relevante.

(1) În cazul în care ANMAP, prin laboratorul național de referință, deține dovezi care arată că un deșeu ce figurează pe lista deșeurilor prevăzută la art. 7 alin. (1) ca fiind periculos nu prezintă niciuna dintre proprietățile prevăzute în anexa nr. 4, poate considera acest deșeu ca fiind nepericulos.

(2) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului notifică Comisiei Europene, cu celeritate, cazurile prevăzute la alin. (1), furnizând toate informațiile relevante în vederea revizuirii listei deșeurilor.