Titlul U IV — Pentru capitanu

Ori-ce capitanu, magistru saa patronu*), insarcinatu cu carmuirea unei corăbii sau altu vasu, este respundetoru și chiaru pentru cele mai mici greșeli ce va face întru împlinirea slujbei sale.

----------

*) Capitanu, magistru sau patronu. Capitanulu comandeza o corabie randuita pentru călătorii indelungate, iar magistru sau patronulu comandeza corăbii mai mici randuite pentru călătorii mai marginite.

Este respundatoru pentru mărfurile cu care se insarcineza.

- Da stapanului loru adeverinta de priimire.

- Acesta adeverinta se numesce cartulie de încărcare*).

-----------

Capitanulu are dreptulu de a întocmi echipagiulu corabiei, de a alege și a tocmi pe marinari și alți omeni ai echipajului ; acesta însă o va face într'o unire cu proprietarii corabiei, candu aceștia se voru afla într'acelu locu.

Capitanulu este datoru sa țină unu catastichu insemnatu cu numarulu foiloru sau adeveritu cu iscalitura presidentului judecătoriei de comerciu, sau de presidentulu judecătoriei locale pe unde nu va fi tribunalu de comerciu.

- Acestu catastichu va coprinde intemplarile insemnatore sau punerile la cale făcute în vremea călătoriei,priimirile și cheltuelile urmate pe sema corabiei, și de obște câte privescu la faptele insarcinarei sale, și ori-ce aru putea fi supusu la dare de socotela sau la facere de vre o cerere.

Capitanulu, mai înainte de a incarca povara, este datoru a supune corabia sa la visitatia după oranduelile și formele ce se voru legiui; - actulu acestei visitatii se va depune la cancelaria tribunalului de comerciu, sau, pe unde nu va fi asemenea tribunalu, la cancelaria tribunalului localu; prescurtare după acelu actu se va da căpitanului.

Capitanulu este datoru a avea în corabie: - diploma de proprietatea corabiei, - actulu de clădirea ei, de se va fi claditu în tera Romanesca, lista echipagiulu, - cartuliile de încărcare, și contractului de inchiriarea corabiei, - actulu visitatiei, - cartulia de plată vamei, ori inscrisu de chedasia ce se va fi datu că nu va vinde marfa în teri streine.

Capitanulu este datoru a se afla însuși în corabia sa, candu intra și ese din porturi, limanuri sau riuri.

Capitanulu, nepadindu câte se cuprindu în cele din urma patru articole, este respundetoru de ori-ce paguba se va întîmplă celoru ce sînt interesați la corabie și povara.

Capitanulu este asemenea respundetoru de tota paguba ce se poate intempla mafuriloru ce va fi incarcatu pe podela de susu a corabiei sale, fără priimirea inscrisu a încărcătorului. (Acesta dispositie nu privesce la cabotagiulu micu (călătoriile cele scurte ce se făcut din portu în portu, și din limanu în limanu pe lîngă termuri).

Capitanulu incetaza de a fi respundetoru numai prin dovedirea de împiedicări isvorite din neaperata intemplare.

Capitanulu și acei omeni ai echipajului carii ori se voru afla în corabie gata de a pleca, sau voru veni cu șalupe ca se plece, nu se voru putea aresta pentru datorii politicesci ce voru fi avendu, ci se voru sili a da chedasie platnica.

Capitanulu, aflându-se la locu locuinței proprietariloru corabiei, sau alu vechililoru loru, fără voia și într'adinsu împuternicirea acestora, nu poate pune ca sa drega corabia, sa cumpere pinde, funii, și alte lucruri pentru corabie,se ia pentru acestu sfirsitu bani imprumutu, zalojindu trupulu corabiei, nici se o dea cu chirie.

De se va închiria corabia cu voia și priimirea proprietariloru, și dacă unii dintrinsii nu voru voi se contribuie la cheltuelile cele trebuinciose spre a porni, la acesta întîmplare, cu doue-deci și patru cesuri în urma somației, (îndatorire incunosciintata) ce se va face îndată de către judecătorie celoru ce nu voescu a da analoga loru parte, capitanulu va fi volnicu a se imprumuta ala-grosa cu împuternicirea judecatei, bani în socotela loru pe partea de interesu ce au în corabie.

Dacă, în cursulu călătoriei, este trebuinta a se drege corabia sau a se cumpara provisii, capitanulu, după ce va adeveri acesta printr'unu jurnalu iscalitu de fruntasii echipajului , va putea să se imprumute bani pe trupulu corabiei, sa zalojesca sau sa venda din mărfuri pînă la suma cerută de trebuințele dovedite, luându voia spre acesta, în tera românească, de la tribunalulu de comerciu, ori, unde nu va fi, de la tribunalulu civilu, ori, nefiindu nici unulu nici altulu, de la dregatoria locală; iaru în tera streine, de la dregatoria portului.

- Proprietarii sau capitanulu ce infatiseza persona loru, voru tinea în sema mărfurile vendute, după cursulu marfuriloru de aceeași fire și felurime în loculu descarcarei corabiei, la vremea sosirei ei.

Capitanulu mai înainte de a pleca dintr'unu portu streinu ca să se intorca în tera Romanesca, va fi datoru a tramite la stapanii corabiei, sau la vechilii loru, o socotela iscălită de dinsulu, și coprindetore de starea poverei sale de pretiulu mărfurilor celoru încărcate în corabia sa, de sumele ce va fi luatu imprumutu, de numele și locuintele imprumutatoriloru.

Capitanulu care, fără trebuinta și nevoia, se va fi impprumutatu bani pe trupulu, pe provisiile de hrana, sau pe inarmarea corabiei, și va fi zalojita sau vendutu din mărfuri ori din acele provisii, și care va fi pusu în socotelile sale strircaciuni de mărfuri și cheltuieli neinfiintate și iconomicose va fi respundatoru către inarmatori, și va fi datoru a intorce însuși banii sau a plati lucrurile, fără însă a scapa de judecată criminală, precatu va fi pricina de asemenea fire.

Capitanulu nu este volnicu se venda corabia fără a fi într'adinsu imputernicitu de către proprietarii ei, afară numai candu se va dovedi pravilnicesce ca corabia nu mai era în stare de plutire; iara urmandu împotriva, vendarea va fi fără nici o tărie.

Ori ce capitanu de corabie, tocmitu pentru o călătoria, este datoru a o sevirsi; iar într'altu chipu, va plati stapaniloru și chiriariloru tote cheltuelile, pagubile și intereseIe.

Capitanulu ce calatoresce cu davalma folosu din povara, nu e volnicu a face nici o întreprindere, nici negotu, pe sema și socotela sa în parte, afară nnmai de va fi între dinsulu și proprietarii poverei vro o tocmela împotriva.

Nepadindu-se câte s'au legiuitu în articolulu de mai susuz, mărfurile încărcate de capitanii pe sema și socotela sa în parte, se confisca de judecătoria spre folosulu celoru-l-alți interesați.

Capitanulu nu poate să parasesca corabia sa în cursulu călătoriei pentru nici unu felu de primejdie, fără scrierea și părerea slujbasiloru de căpetenie și a fruntasiloru echipajului ; și la o asemenea intemptare, este datoru a scapa cu sine banii și catu va putea din mărfurile cele mai de pretu din povara: iar urmând împotriva, va fi însuși respundetor.

- Dacă lucrurile scose într'acesta chipu din corabie se va intempla a se perde, atunci capitanuiu va remanea aparatu de ori ce răspundere.

Capitanulu este datoru, în sorocu de doue-deci și patru cesuri după sosirea sa, a da registrulu seu spre a sa visita și a 'și face raportulu seu cuprindatoru, de loculu și vremea plecarie sale, - de drumului ce a facutu, - de câte i s'au intamplatu, - de neoranduelele intamplate în corabie, și de tote împrejurările cele mai vrednice de insemnatu ale călătoriei sale.

Raportulu se face la cancelaria tribunalului de comerciu înaintea presidentului.

- Pe unde nu va fi tribunalu de comerciu, la dregatoria locală.

- Dregatoria ce a priimitu raportulu, este datore alu tramite, fără zabava, la presidentulu celui mai d'aproape tribunalu de comerciu.

- La amendoue aceste intemplari, raportulu ce va depune la cancelaria tribunalului de comerciu.

Candu capitanulu intra cu corabia într'unu portu streinu, este datoru o sa infatisa la agentulu terei Romanesci; iaru nefiindu asemenea agentu, la dregatoria locală a portului, ca sa'i facă raportulu seu, și sa ia adeverinta aratatore de vremea sosirei și a purcederei sale de acolo, de starea și de firea poverei sale.

Dacă, în vremea călătoriei, capitanulu este silitu sa poposesca în vre unu portu aIu tarei, atunci este datoru a face cunoscute Pesidentulu tribunalului de comerciu alu locului, pricinile poposirei sale. - Pe unde nu este tribunalu de comerciu, le face cunoscute judecătorie civile; iaru în lipsa aceștia, la dregatoria locală.

- Candu capitanulu este silitu a poposi într'unu portu streinu, declarația o va face la dregatoria locală, a portului pe unde nu va fi agentu alu terei.

Capitanulu a căruia corabie s'a naufrantu (adică s'a frantu corabia), și a scapatu elu singuru sau cu parte din echipagiulu seu, este datoru a se fnfatisa la judecătoria locului, sau, în lipsa aceștia, la ori-ce alta dregatorie civilă spre a'și face raportulu seu, a pune se'lu adevereze câți din echipagiulu seu voru fi scapatu și se voru fi aflându cu dinsulu, și apoi a lua o copia, întocmai după acelu raportu.

Spre a adeveri raportulu capitannlui, judecătoria supune la intrebare pe omenii echipajului , și de este prin putinta, pe pasageri, fără însă, a trece cu vederea și ori câte alte dovedi i se voru infatisa.

- Raporturile cele neadeverite nu suntu nici într'unu chipu priimite spre apărarea căpitanului, și nu făcut nicl o dovadă la judecata, afară numai dacă capitanulu, a cărui corabie a naufrantu, a scapatu singur în loculu unde 'și-a facutu raportulu; - dovada împotriva aratariloru căpitanului rămîne a o face prigonitorele părți.

Afară de intemplarea unei primejdii apropriate și invederate, capitanulu nu este volnicu sa descarce nici o marfa mai înainte de a'și face raportulu seu; iar urmandu în potriva, va fi supusu la judecata criminală după reclamațiile ce se vor porni împotriva lui.

Dacă, în vremea călătoriei, se va sfirsi provisia corabiei, atunci capitanulu, sfatuindu-se cu fruntasii echipajului va fi volnicu a sili pe cei ce voru avea de a le hranei împarte, ca să le pună la mijlocu, cu îndatorire de a le plati pretiulu loru.