Titlul U XII — Pentru aruncarea marfuriloru și pentru contribuire (cisluire)

Pe această pagină

Articolul 569

Dacă capitanulu, din furtuna, ori din gona vrajmasiasca, se vede silitu a arunca în mare, pentru isbavirea corsabiei o parte din povara sa, a tăia catarturile, sau a napusti ancorele sale, se sfatuesce mai înainte cu cei interesați la povara aflatori în corabie, și cu fruntasii echipajului .

- De voru fi părerile împărțite, se va urma după părerea căpitanului și a echipajului corăbii.

Articolul 570

Antei se arunca lucrurile cele mai putinu trebuinciose, cele mai grele și de mai putinu pretu, și apoi mărfurile cele după podela anteia a corabiei, după alegerea căpitanului, și după părerea fruntasiloru echipajului .

Articolul 571

Capitanulu este datoru, îndată ce va găsi prileju și va avea înlesnire, se asterna inscrisu acesta chibsuire.

- Acea chibsuire va cuprinde: pricinile din carii s'a hotaratu aruncarea, - lucrurile ce s'au aruncatu ori s'au vatamatu. - Va avea iscalitura chibsuiriloru și va arata cuvintele pentru carii impotrivitorii n'au voitu sa iscalesca.

- Acesta chibsuire se va trece în registrulu corabiei.

Articolul 572

La celu d'antei, portu, în care va poposi corabia, capitanulu este datoru, în sorocu de doue-deci și patru cesuri după sosirea sa, a supune la adeverirea tribunalului sau a dregatoriei locale intemplarile cuprinse în actulu de chibsuire trecutu în registru.

Articolul 573

Alegerea perdaniiloru și a pagubiloru se face la loculu descarcarei corabiei, după silinta căpitanului și prin omeni cu sciinta; - acești din urma se oranduescu de către tribunalulu de comerciu, de se face descărcarea în vre unu portu alu României.

- Iar unde nu va fi tribunalu de comerciu, acei omeni cu sciinta se oranduescu de către tribunalulu local, ori în lipsa acestui, de către dregatoria locală.

- Candu se face descărcare în vre unu port streinu, se oranduescu de agentulu terei, și nefiindu asemenea agentu, de dregatoria locală.

- Acești omeni cu sciinta făcut juramantu mai înainte de a începe lucrările loru.

Articolul 574

Mărfurile ce s'au aruncatu în mare, se pretescu după pretulu curgetoru la loculu descarcarei; calitatea loru se dovedesce prin înfățișarea cartulieloru de încărcare, și a facturiloru, de voru fi.

Articolul 575

Oamenii cu sciinta randuiti după cuprinderea articolului de mai susu făcut împărțirea perdaniiloru și a pagubiloru.

- Împărțirea se pune în lucrare de agentulu terei, iar de nu va fi, de ori-ce locală jndacatorie competința.

Articolul 576

Împărțirea pentru plata perdaniiloru și a pagubiloru se face asupra lucruriloru aruncate în mare și scapate, și pe jumătatea din pretulu corabiei și alu chiriei, după analogia prețului loru la loculu descarcarei.

Articolul 577

Dacă calitatea marfuriloru s'a plasmuitu prin cartulia de încărcare, și mărfurile se gasescu de unu pretu mai mare, atunci ele contribuescu după adevarata loru prețuire, de au scapatu.

- Mărfurile perdute se platescu după calitatea numita în cartulia de încărcare. Candu mărfurile declarate sînt de o calitate mai de josu de catu cea însemnată în cartulie, atunci mărfurile scapate contribuescu după calitatea coprinsa în cartulia de încărcare; - iar de s'au arnncatu în mare ori s'au stricatu se platescu după pretulu loru.

Articolul 578

Munitiile de resboiu, de hrana și straile de îmbrăcăminte a omeniloru echipajului nu se supunu la contribuirea aruncarei; pretulu celoru ce se voru fi arnncatu se va plati prin contribuire din tote cele-l-alte lucruri.

Articolul 579

Lucrurile ce nu se cuprindu în cartulia de încărcare sau în declarația căpitanului de se voru fi aruncatu, nu se platescu; iar de au scapatu contribuiescu.

Articolul 580

Lucrurile încărcate pe podela corabiei contribuescu, de au scapatu.

- De s'au aruncatu în mare, ori s'au stricatu prin aruncare, atunci proprietarulu loru nu este priimitu a face cerere de a le supune la contribuire; poate însă a se porni cu cerere numai împotriva căpitanului.

Articolul 581

Contribuirea pentru paguba pricinuită corabiei se face numai candu acea paguba s'a facutu spre a înlesni aruncarea.

Articolul 582

Dacă aruncarea nu isbavesce corabia nu se va face nici o contribuire; - mărfurile scapate nu sînt nici de cum supuse la plata, nici la despăgubirea celoru aruncate în mare sau vătămate.

Articolul 583

Dacă, după aruncare, scapa corabia, și urmandu-și drumului, se prapadesce, - atunci lucrurile scapate contribuescu la aruncare după prețuirea loru în starea, în care se afla, scadendu-se cheltuelile ce s'au facutu pentru scăparea loru.

Articolul 584

Lucrurile aruncate în mare nu contribuescu, la nici o intemplare, la plata pagubiloru ce se voru fi intemplatu, în urma aruncarei, la mărfurile scapate.

- Mărfurile nu contribuescu nici de cumu la plata corabiei perdute, sau ajunsă în stare de a nu mai putea pluti.

Articolul 585

Dacă, în puterea unei cibsuiri s'a spartu corabia la unu locu spre a se scote dintr'însă mărfurile, atunci acestea contribuescu la cheltuelile dregerei stricaciunei pricinuite corabiei.

Articolul 586

Intemplandu-se a se perde din mărfurile puse în barci spre a usura corabia la intrarea ei în vre unu portu sau în vre unu riu, împărțirea se face pe corabie și pe tota povara.

- Iar de va peri corabia cu remasita poverei sale, atunci nu se face nici o împărțire pe mărfurile puse în barcile usuratore, de și acestea sosescu cu norocire.

Articolul 587

La tote intamplarile aci mai susu arătate, capitanulu și echipagiulu corabiei au privelegiu asupra marfurilorui sau a prețului loru pentru totalulu costului contribuirei.

Articolul 588

Dacă, după împărțire, au gasitu proprietarii lucrurile cele aruncate în mare, atunci ei sînt datori a intorce căpitanului și celoru interesați ceea ce au primitu din contribuire, scadendu-se însă pagubile pricinuite prin aruncare, și chieltuelile făcute pentru găsirea loru.

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.