Titlul U XI — Pentru stricăciuni

Pe această pagină

Articolul 556

Tote cheltuelile estraordinare, făcute pentru corabie și mărfuri, pentru amendoue împreună, sau pentru fia-care în parte, tota paguba ce sa intempla corabiei și marfuriloru, de la încărcarea loru, și purcede pînă la intorcere și descărcarea loru, - se socotescu stricăciuni.

Articolul 557

Nemijlocindu între tote părțile tocmeli speciale pentru fia-care lucru în parte, atunci stricăciunile se reguleda după dispositiile urmatore.

Articolul 558

Stricăciunile snnt de doue felurl, adică stricăciuni d'avalmasesci, și stricăciuni simple sau particulare.

Articolul 559

Stricăciuni d'avalmasesci sînt:

- 1. lucrurile date prin învoiala și pentru rescumpararea corabiei, și a marfuriloru;

- 2. lucrurile cele aruncate în mare;

- 3. otgonele sau catarturile rupte ori tăiate;

- 4. ancorele și cele-l-alte lucruri părăsite pentru isbavirea obstesca;

- 5. pagubile și stricăciunile ce din aruncare s'au pricinuitu marfuriloru remase în corabie;

- 6. căutarea raneloru și hrana marinariloru răniți, aperandu corabia, simbriile și hrana marinariloru în vremea oprelei, candu corabia e oprită în călătoria ei din porunca vre unei puteri, și în vremea dregerei pentru stricăciunile suferite de buna voia spre isbavirea obstesca, dacă corbia este închiriată cu luna;

- 7. cheltuelile descarcarei spre ușurarea corabiei și intrarea ei în vre unu portu sau riu, candu corabia este silită, la acesta din pricina vre unei furtuni ori a vre unei gone de către vrajmasi;

- 8. cheltuelile făcute ca sa dea iarăși pe apa corabia inomolit, spre a o scapa de totală perdanie, ori de prindere; - și de obște, pagubele suferite de buna voie și cheltuelile făcute după chibsuiri rademate de cuvinte destoinice pentru folosulu și obstesca scăpare a corabiei și a marfuriloru, de la încărcarea și purcederea loru pînă la intorcere și descărcare.

Articolul 560

Stricăciunile d'avalmasesci pivescu, după analogie pe sema marfuriloru și pe jumetatea pretiului corabiei și a chiriei.

Articolul 561

Pretulu marfuriloru se hotarasce dupe preturea loru la loculu descarcarei.

Articolul 562

Stricăciuni particulare sînt:

- 1. stricăciunea ce se intempla marfuriloru din însuși meteahna loru, din fortuna, prindere, naufrangere și inomolire;

- 2. cheltuelile făcute spre a le scapa;

- 3. perdania octogoneloru a ancoreloru, a pandeloru, a catarturiloru, și a fringhiiloru, pricinuită din furtuna, sau alta intemplare de mare; - cheltuelile isvorite din ori ce poposire pricinnita, sau din intemplatore pierdere a diseloru lucruri, sau din trebuinta de a se aprovisiuna, ori de a drege corabia la intemplare de a lua apa;

- 4. hrana și simbria marinariloru în vremea oprelei, candu se opresce pe drumu corabia din porunca vre unei puteri, și pe vremea în care e silitu capitanulu a drege corabia, de este închiriată, pe călătorie; - 5, hrana și simbria marinariloru pe vremea carantinei, fie corabia închiriată pe călătorie sau cu luna; și de obște, chieltuelile făcute și paguba suferită numai pentru corabie, sau numai pentru mărfuri de la încărcare și purcedere pînă la intorcere și descărcare.

Articolul 563

Stricăciunile cele particulare privescu pe sema proprietarului lucrului ce a cercatu vătămare, ori a pricinuitu, chieltuiala și se platescu totu de dinsulu.

Articolul 564

Stricăciunile pricinuite marfuriloru din pricina ca capitanulu n'a inscrisu bine ușile podelei, n'a priponitu bine corabia, n'a datu fringhii bune pentru incarearea și doscarcarea marfuriloru, și din pricina tuturoru celoru-l-alte intimplari ce vinu din neingrijirea căpitanului, ori a echipajului , sînt asemene stricăciuni particulare ce privescu pe sema proprietarului marfuriloru, și pentru cari acesta porte a sa porni prin judecata împotriva căpitanului, a corabiei, și a chiriei.

Articolul 565

Plata de caleudie, de edecu, de carma spre a înlesni intrarea, în vaduri de mare ori în riuri, ori spre a esi dintr'acesta, tacsa de luarea voiei de drumu, de visitatie, de raporturi, tacsa pentru burie gole și ori ce alte sume se punu asupra stanceloru și a prunturiloru pentru apărarea corabiiloru de primejdie, tacsa de ancoragiu, și ori ce alte tacse de navigație, nu se socotescu stricăciuni, ci sînt simple cheltuieli privitore pe seama corabiei.

Articolul 566

Intemplandu-se a se isbi doue carabil dacă acea isbire s'a pricinuitu din vre o nebiruita intemplare, stricăciunea privesce pe sema corabiei ce a cercat'o, fără a putea sa cera vre o despăgubire; - de s'a intemplatu isbirea corabiiloru din greșeală unuia din capitanii loru, platesce paguba celu ce a pricinuit'o; de va fi indoiala asupra pricinei isbirei, paguba se va plati de o potriva de corabiile carii o voru fi facutu și o voru fi cercat'o.

- La aceste din urma doue intemplari, prețuirea pagubei se face de omenii cu sciinta.

Articolul 567

O cerere pentru sticacinui nu este priimita, dacă stricăciunea d'avalmasesca nu covirsiasce unulu la suta din pretulu corabiei și alu marfuriloru împreună, și dacă stricăciunea particulară nu covirsasce asemenea unulu la suta din pretulu lucrului vatamatu.

Articolul 568

Dispositia contractalui cuprindatore de dicerile: aperatu de stricăciune: apera pe asigaratoru de tote stricăciunile atatu d'avalmasesci catu și particulare, afară numai de intemplarile ce dau dreptu de parasire; și la aceste intemplari, asigurantii au dreptulu de a alege ori se facă părăsirea, ori să se pornesca pentru cererea de stricăciuni.

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.