Articolul 407
Condițiile de tocmela căpitanului, și a omeniloru echipajului unei corăbii se dovedescu prin lista echipajului sau prin asedamintulu tocmitorele părți.
Condițiile de tocmela căpitanului, și a omeniloru echipajului unei corăbii se dovedescu prin lista echipajului sau prin asedamintulu tocmitorele părți.
Capitanulu și omenii echipajului nu sînt volnici a incarca, sub nici o pricinuire, în corabia nici o marfa pe sema și socotela loru, fără slobodenia proprietariloru, și fără a plati chirie, afară numai de voru fi împuterniciți spre acesta prin legătură tocmelei loru.
Dacă, mai înainte de a porni corabia va remanea călătoria din pricina proprietariloru ei, a căpitanului sau a chiriasiloru, marinarii cei tocmiti pe călătorie sau pe luna, se platescu pentru dilele întru care s'au intrebuintatu spre gatirea corabiei; și pe lîngă acesta, spre despăgubire, Oprescu banii ce voru fi luatu înainte.
- De nu li s'au datu ceea ce era sa li se platesca înainte, priimescu spre despăgubire, simbria de o luna după tocmela ce voru fi facutu.
- De se va intempla a remanea caletoria, totu din pricina mai susu numitiloru, însă după ce a pornitu corabia marinarii cei tocmiti pe călătorie își iau simbria intrega după coprinderea tocmelei loru, marinarii cei tocmiti cu luna își iau simbria loru după tocmela pe vremea ce au slujitu, și încă, spre despăgubire, jumătate din simbria loru pentru câtă vreme s'aru fi socotitu ca mai remane spre sevirsirea călătoriei, pentru care era tocmiti.
- Marinarii tocmiti pe călătorie sau cu luna mai iau încă cheltuiala pentru intorcere pînă la loculu, de unde a plecatu corabia, afară numai dacă capitanulu, proprietarii sau chiriașii, sau slujbasulu ingrijitoru alu corabiei nu le va înlesni intorcerea loru, prin vre-o alta corabie, la loculu de unde au plecatu.
De se opresce, din partea stapanirei, negotulu cu loculu, către care era corabia rinduita sa merga, sau dacă, din porunca Guvernului, se tine oprită corarabia mai nainte de a începe călătoria sa, - atunci marinarii au a'și lua simbria numai pe dilele ce au pusu spre gatirea corabiei.
De se intempla oprirea negotului sau a corabiei în cursulu călătoriei ei, - atunci, la intemplare de oprirea negotului, marinarii se platescu după analogia vremei ce voru fi slujitu; - iar la intemplare de oprirea corabiei, dacă marinarii sînt tocmiti cu luna, li se da simbria pe jumătate în câtă vreme va fi corabia oprită.
- Dacă marinarii sînt tocmiti pe călătorie, li se da simbria după copriderea tocmelei loru.
De se prelungesce călătoria, atunci simbria marinarinariloru celoru tocmiti pe călătorie sa adaoga după analogia prelungirii.
Dacă, după, voința ori a proprietarului, ori a chiriașului, ori a căpitanului corabiei, se descarca marfa într'unu locu mai apropiatu de catu celu aratatu în tocmela de închiriere, atunci nu se scade marinariloru nimicu din simbria loru.
Dacă marinarii s'au tocmitu pe parte din cascigu sau din chiria corabiei, atunci nu li se cuvine nici o despăgubire nici plata de dile pentru precurmarea, pentru intardierea ori pentru prelungirea caletoriei, pricinuită dintr'o intemplare neaparata.
- Dacă precurmarea, intardierea ori prelungirea se intempla din pricina incarcatoriloru, omenii echipagiu spagubirile cuvenite corabiei.
- Aceste despăgubiri se impartescu între stapanii corabiei și omenii echipajului , cu aceeași analogie ca cumu aru fi fostu chiria corabiei.
- De se intempla zaticnirea din pricina căpitanului sau a stapaniloru corabiei, atunci ei sînt datori a despăgubi pe omeenii echipajului .
La intemplare de prindere, ori de spargere și de naufrangere, cu intrega pierdere a corabiei și a marfuriloru dintr'însă, marinarii nu potu sa pretindă nici o simbrie.
- Daru nu suntu datori sa intorca nici ceea ce li s'a datu înainte de simbria loru.
De a scapatu vre-o parte din corabia, marinarii ce e tocmiti pe călătorie, sau cu luna, 'și iau simbria ce li se mai cuvine, din sfaramaturile corabiei scapate de dinsii; - ne fiindufaramaturile de ajunsu, sau scapandu numai mărfuri, atunci, spre împlinirea remasitei din simbrie se ajuta din chiria cuvenită proprietarului corabiei pentru acele mărfuri scapate.
Marinarii tocmiti pe parte în chiria corabiei, se platescu numai din chiria ei, după analogia sumei ce ia capitanulu.
Marinarii, ori-cumu voru fi tocmiti, se platescu pe dilele ce au muncitu ca se scape sfaramaturile corabiei și lucrurile cele naufrante.
Simbria, căutarea la bola și vindecarea raneloru marinarului, de se bolnavesce în vremea călătoriei, ori de s'a ranitu slujindu în corabie, sînt pe sema corabiei.
Căutarea la bola și vindecarea raneloru marinarului, voru fi pe sema corabiei și a poverei de s'a ranitu elu batandu-se cu vrajmasii și cu corsarii.
Dacă marinarulu, esindu din corabie, fără voia căpitanului, s'a ranitu afară pe uscatu, cheltuelile cautarei și a vindecarei raneloru sînt pe sema sa: și către acesta, capitanulu va putea sa'lu și isgonescu.
- La o asemene intemplare, i-se va plati simbria numai pe câtă vreme va fi slujitu.
Intemplandu-se se mora unu marinaru în vremea călătoriei, de va fi fostu tocmitu cu luna simbria lui se cuvine moscenitoriloru pînă la diua mortei sale.De va fi tocmitu pe călătoria, moscenitorii voru lua jumătate din simbria lui, dacă va fi muritu în ducatore ori în portulu unde a sositu.
- De a muritu în viitore li se cuvine simbria intrega.
- Dacă marinarulu este tocmitu pe parte din cascigu sau din chiria corabiei, murindu după ce a inceputu caletoria, atunci se cuvine moscenitoriloru sei acea parte a lui intrega.
- Simbria marinarului ce s'a omoritu aparandu corabia, i se cuvine intrega pentru tota caletoria, dacă corabia va ajunge la portu cu norocire.
Marinarulu prinsu în corabie și robitu, nu poate să cera nimicu de la capitanu, de la stapanu, nici de la chiriașii corabiei pentru rescumpararea sa.I-se platesce însă simbria pînă în diua, în care s'a prinsu și s'a robitu.
Marinarulu prinsu și robitu, de a fostu prinsu pe mare sau la uscatu pentru trebuinta corabiei, are dreptu de a i se plati tota simbria.
- Are asemene dreptu de a i se plati a despăgubire pentru rescumpararea sa, de va ajunge corabia la portu cu norocire.
Marinarulu va dobândi de la stapanulu corabiei despăgubire pentru rescumpararea sa, de va fi fost tramisu pe uscatu sau pe mare pentru trebuinta corabiei. Despăgubirea are a se face de către stapanii corabiei și ai poverei, dacă marinarulu a fostu tramisu pe mare sau pe uscatu pentru trebuinta corabiei și a poverei.
Cinci-deci galbeni se hotarascu pentru despăgubirea marinarului prinsu și robitu.
- Stringerea baniloru și întrebuințarea loru se voru face după formele ce se voru hotărî de către stapinire pentru rescumpararea robitiloru.
Ori ce marinaru va dovedi ca s'a isgonitu fără pricina bine-cuventata, are dreputulu de a cere de la capitanu o despăgubire.
- De se isgonesce mai nainte de plecarea corabiei, va priimi a treia parte din simbrie pe câtă vreme va fi tocmitu.
- Iaru de se va isgoni în cursulu călătoriei, i se va da, spre despăgubire, simbria intrega și cheltuelile pentru intorcere.
- Capitanulu, la nici una din mai susu disele intemplarii, nu poate să reclame de la stapanii corabiei suma data spre despăgubire.
- Nu se poate cere despăgubire, dacă se isgonesce marinarulu înaintea incheerei listei omeniloru echipajului . Capitanulu, la nici o intemplare, nu poate să isgonesca pe unu marinaru aflându-se în tera streina.
Simbria marinariloru este asigurata asupra corabiei și a chiriei ei.
Tote dispositiile atingatore de simbria, căutarea raneloru, și de rescumpararea marinariloru, privescu și asupra capiteniiloru, și a celoru-l-alți omeni ai echipajului .
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.