Capitolul 3 — DISPOZIȚIUNI SPECIALE DE PROCEDURA ÎN MATERIE DE FALIMENT

Ori de câte ori legea prescrie ca falitul sau vreun alt interesat să fie ascultat, nu se poate nimic hotărî în absenta sa, dacă nu se va constata ca a fost legalmemte citat la o zi și ora fixa și dacă lipsa lui nu se va constata prin proces verbal.

Ori de câte ori creditorii unui faliment urmează să fie convocați, sindicul este dator ca, afară de publicațiunile prescrise de lege, sa trimită o anume încunoștiințare fiecărui creditor. Încunoștiințarea se face printr-o scrisoare recomandată la posta, cel puțin cu 8 zile înainte de ziua fixată pentru întrunire sau pentru operațiunile pentru care s-a fixat.

Recipisa de predare la posta a scrisorii recomandată va servi ca proba ca încunoștiințarea a avut loc și va sta atașată la actele falimentului.

Scrisoarea de convocare adresată creditorului va trebui sa cuprindă chestiunile ce sînt a se supune eliberării creditorilor. Orice deciziune luată asupra unei chestiuni necuprinsă în încunoștiințare este nulă.

Întrunirile creditorilor sînt prezidate de judecătorul sindic.

Deciziunile se iau cu majoritatea absolută a creditorilor prezenți, afară de cazurile în care legea nu cere o anume majoritate.

Creditorii se pot prezenta în persoana sau prin mandatari.

Procesul verbal al întrunirii creditorilor se subscrie de judecătorul sindic și de grefier sau de secretarul-arhivar al sindicatului tribunalului. El cuprinde în rezumat, dezbaterile urmate, deciziunile luate de creditor și ordinea în care ele au avut loc și indica numirile făcute, după ordinea numărului voturilor obținute de fiecare, începînd cu cel mai mare număr.

Procesul verbal se înaintează Tribunalului în termen de cel mult trei zile, spre a fi alăturat la celelalte acte ale falimentului.

Dacă în ziua fixată pentru întrunirea creditorilor nu s-a putut delibera asupra tuturor chestiunilor ce erau prevăzute în actul de convocare sau în citatiune, continuarea deliberatiunilor se va urma de drept în ziua următoare de lucru, fără sa mai fie necesitate de vreo noua încunoștiințare specială a creditorilor prezenți sau absenți, și aceasta pînă la rezolvarea tuturor chestiunilor puse în deliberatiunea creditorilor.

Ordonanțele judecătorului sindic nu sînt supuse apelului decât în cazurile determinate de lege.

Apelul se face către tribunalul respectiv pentru audienta fixa.

Deliberatiile tribunalului în materie de faliment vor putea fi precedate de relațiunea judecătorului sindic.

Sentinta și încheierile tribunalului, pronunțate conform art. 708, 722, 735, 826, 837, 841, 842, 843, 852, 864 și sentințele de condamnare la una din pedepsele pentru unul din delictele prevăzute în titlul VII al cărții a III-a se vor afișa la usa tribunalului și la alte locuri obisniuite, în comuna unde resade tribunalul, în comuna unde resade Curtea de Apel, în comuna de reședința a falitului, în toate locurile unde el avea stabilimentele de comerț și în sala Burselor și Camerilor de Comerț din acele localități.

Un extract de pe aceste sentințe sau încheieri se va publică în foaia anunțurilor judiciare ale locurilor sus arătate cu dreptul pentru judecătorul sindic de a ordonă publicațiunea și în alte ziare, cînd împrejurările falimentului ar cere o mai întinsă publicitate. Afișarea și publicațiunile suszise vor fi făcute în cel mai scurt termen posibil adică: dacă trebuiesc făcute în localitatea unde se afla tribunalul, cel mai târziu în trei zile de la data hotărîrii; dacă trebuiesc făcute în altă parte, ele trebuiesc să fie expediate pentru executiunea imediata în același termen.

Judecătorul sindic este dator a observa exactă îndeplinire a dispozițiunilor cuprinse în acest articol.

Toate sentințele date de tribunalul de comerț în materie de faliment sînt executorii.

Ele nu sînt supuse opozitiunii sau apelului decât în cazurile prevăzute de lege.

Cînd tribunalul se pronunța în prima instanța asupra contestatiunilor prevăzute de art. 775, sentinta este supusă apelului.

Este de asemenea supusă opozitiunii și apelului sentinta prin care tribunalul respinge declarațiunea de faliment cerută de unul sau mai mulți creditori.