(1) Funcțiile publice din categoria înalților funcționari publici se stabilesc ca funcții publice de stat și funcții publice teritoriale, în condițiile prevăzute la art. 385 alin. (1) și (2) și art. 389 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Autoritățile și instituțiile publice în cadrul cărora se pot stabili, în condițiile legii, funcțiile publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici gestionează și sunt responsabile, prin ordonatorii principali de credite, de modul de înființare, finanțare, reorganizare și desființare a acestor funcții.
(1) Decizia privind alegerea uneia dintre modalitățile de ocupare a funcției publice din categoria înalților funcționari publici prevăzute la art. 4 aparține persoanei care are, potrivit dispozițiilor art. 397 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, competența de numire în funcția publică, la propunerea conducătorului autorității sau instituției publice în cadrul căreia se află funcția publică vacantă sau temporar vacantă.
(2) Conducătorul autorității sau instituției publice în cadrul căreia se află funcția publică vacantă sau temporar vacantă din categoria înalților funcționari publici propune persoanei care are competența de numire în funcția publică modalitatea de ocupare a funcției publice din categoria înalților funcționari publici, în condițiile prevăzute la alin. (1).
(3) Persoana care are competența de numire în funcția publică din categoria înalților funcționari publici comunică în scris decizia asupra modalității de ocupare a funcției publice din categoria înalților funcționari publici propuse conducătorului autorității sau instituției publice în cadrul căreia se află funcția publică din categoria înalților funcționari publici.