Sunt alegători la comune și județ toți cetățenii români cari, pe lângă celelalte condițiuni pe care trebue să le îndeplinească alegătorii pentru Adunarea deputaților, au vârsta de 21 ani și domiciliul real de cel puțin un an în comuna sau județul unde urmează să-și exercite drepturile lor. Această condițiune nu se cere funcționarilor publici.
Alegătorii domiciliați în capitala județului nu votează la alegerile județene; ei sunt însă eligibili în consiliile județene.
Proprietarii de imobile din stațiunile climaterice și balneare pot să declare la primăriile respective, în cursul lunei Ianuarie a fiecărui an, înainte ca listele electorale să rămână definitive, că înțeleg să exercite dreptul de alegător în acele comune chiar dacă nu au acolo domiciliul lor real.
Sunt deasemenea alegători și eligibili în consiliul județean, chiar dacă nu au domiciliul real în cuprinsul județului, cetățenii români cari exercită acolo un comerț, o industrie, o profesiune, sau sunt proprietari de imobile și au făcut în termenul arătat la aliniatul 3 declarațiunea voinței lor la primăria comunii din județ unde au intențiunea de a-și exercita dreptul lor de vot.
Listele electorale vor cuprinde în ordinea alfabetică, după numele de familie, numărul de ordine al alegătorilor, numele de familie sau de botez, vârsta, ocupațiunea, arătarea dacă este alegător la comună sau județ și o rubrică pentru observări.
Listele electorale vor fi afișate la întocmirea lor cel mai târziu până 1 Fevruarie, iar modificările ce s'ar face în fiecare an se vor afișa tot până la această dată.
Orice cetățean va putea contesta omisiunile, ștergerile sau înscrierile nelegale, prin cereri adresate judecătorului de ocol respectiv, în termen de 10 zile dela afișare.
Judecătorul se pronunță în camera de consiliu în termen de 10 zile dela primirea cererilor.
Termenele de judecată se vor afișa la ușa judecătoriei. Hotărârea judecătorului este definitivă și se va comunica din oficiu și de urgență primăriei respective, care se va conforma.
Listele rămase definitive se vor transcrie de autoritatea comunală într'un registru special, numerotat și parafat de judecătorul de ocol. Copie depe registru se depune la judecătoria de ocol respectivă.
Registrul va fi ținut la dispoziția oricărui cetățean. Se vor putea publica listele și în broșuri.
Aceste liste astfel întocmite sunt permanente.
Autoritatea comunală va îngriji ca să se distribue cărțile alegătorilor cel mai târziu până în trei zile înainte de data alegerii. Cele rămase nedistribuite la acest termen se vor ridica de cei interesați dela primăria respectivă în comunele rurale, iar în celelalte comune dela judecătoria de ocol respectivă, unde se vor depune.
Ștergeri sau înscrieri din nou în listele electorale permanente se vor face după formele arătate mai sus în fiecare an.
Delegațiunea permanentă comunală și în comunele rurale împreună cu notarul, face aceste modificări, le afișează la ușa casei comunale, și le comunică îndată în scris, sub luare de dovadă a celor interesați, până la 15 Ianuarie ale fiecărui an.
Aceștia se pot adresa cu cereri judecătorului de ocol.
Procedura se va urma cum se arată mai sus.
Autoritățile comunale sunt datoare să opereze în registru modificările rămase definitive.
Recursul nu suspendă executarea.
Nu pot fi aleși consilieri: militarii activi, debitanții de băuturi spirtoase în comunele rurale, monahii, arendașii proprietăților comunei sau județului, antreprenorii direcți sau prin persoane interpuse ai diferitelor lucrări sau furnituri ale comunei sau județului, funcționarii retribuiți de comună, județ, Stat sau stabilimentele publice puse sub controlul lor.
Mandatul de consilier comunal este incompatibil cu acela de consilier județean, în afară de excepțiunile prevăzute în art. 19, alin. 1 și art. 103, alin. 1.
Cel care se găsește în această categorie trebuie să opteze în termen de 3 zile dela validare pentru unul din aceste mandate.
Dacă nu optează, e considerat ca membru al consiliului în care s'a ales în urmă, celălalt loc declarându-se vacant.
Nu pot fi membrii aceluiaș consiliu rudele până la al patrulea grad inclusiv.
În cazul când s'ar ivi aceste eventualități, va fi preferat cel mai în vârstă dintre cei aleși.
Mandatul consilierilor odată acceptat este obligatoriu și nu se poate refuza decât pentru: vârsta de 60 ani împliniți, boală care-i pune în imposibilitate a-și exercita mandatul, schimbarea domiciliului și orânduirea într'un serviciu public incompatibil cu mandatul de consilier.
Consilierii cari după două convocări nu se prezintă să presteze jurământul sau cari prezentându-se refuză să-l presteze, precum și cei cari după depunerea jurământului lipsesc, fără motive legiuite, cinci ședințe consecutive sau o treime din numărul total al ședințelor în cursul unui an se pedepsesc cu amendă dela 100 până la 1.000 lei în comunele rurale și urbane nereședințe, dela 1.000-10.000 lei în comunele urbane reședințe și județe. Câtimea amendei se decide de consiliu și se încasează, prin legea de urmărire, în folosul casei comunale sau județene.
Dacă consiliul nu ia măsuri să constate aceste abateri, prefectul, din oficiu pentru comune afară de municipii, și ministrul de interne pentru municipii și județe, sunt în drept să cerceteze faptele și să aplice sancțiunile de mai sus.
Aceste autorități nu pot lua însă nici o măsură decât după ce consilierii au fost înștințați pentru a se apăra, fie verbal, fie prin memorii scrise.
Dacă prin neprezentarea consilierilor sau refuzul lor de a presta jurământul, comuna sau județul au suferit vreo pagubă, ei sunt răspunzători, conform dispozițiunilor dela capitolul răspunderilor.
Alegerile ordinare au loc la împlinirea termenului de 8 ani, termen la care expiră mandatul consilierilor aleși prin vot universal, sau la orice dată sau când consiliul se alege, în completul său.
Alegerile de preînoire au loc la fiecare perioadă de patru ani, pentru alegerea unei treimi din consilieri cari vor fi desemnați prin tragere la sorți.
Alegerile complimentare pot să aibă loc la orice dată în cursul perioadei de 8 ani, când vacanțele neîmplinite cu supleanți ajung la o treime din numărul consilierilor aleși.
Alegerile au totdeauna loc în cel mult 2 luni dela împlinirea faptului care le-a provocat, iar convocarea corpului electoral se face și se publică cu cel puțin 21 zile înainte de ziua fixată pentru alegeri.
Convocarea alegătorilor comunelor rurale și urbane, afară de municipii, se face prin ordonanța prefectului.
Convocarea alegătorilor județeni și ai municipiilor se face prin ordonanța ministrului de interne.
La alegerile ordinare convocarea corpului electoral se va face astfel ca alegerile să fie efectuate înainte de expirarea mandatului consiliului pe care îl înlocuește.
Convocarea trebuie să arate scopul convocării, dacă alegătorii sunt convocați pentru alegerile de județ sau comună și anume pentru ce comună, dacă alegătorii sunt convocați pentru alegeri, ordinare, de preînoire sau complimentare, localitatea unde are a se efectua alegerea, numărul consilierilor cari sunt de ales, ziua în care urmează a se efectua alegerea, ora începerii și finirii votării, precum și data întrunirii consiliului, care nu poate fi mai depărtată de 15 zile dela data alegerii.
Convocarea se va publica în Monitorul Oficial pentru municipii și județe și în Monitorul Județean pentru celelalte comune și se va comunica primului-președinte al tribunalului respectiv, care este de drept președintele biuroului electoral central.
Repartizarea alegătorilor pe secțiuni de votare se face de președintele biuroului electoral central cu cel puțin 15 zile înainte de ziua alegerii, se afișează prin îngrijirea acestuia la ușa tribunalului și se comunică prefectului județului, care la rândul său, o publică și o afișează în localitățile unde urmează a se efectua alegerea. Aceste publicațiuni vor cuprinde toate indicațiile arătate în ordonanța de convocare, precum și localul unde se va vota, ora începerii și finirii votării.
Una din secțiuni va centraliza și totaliza voturile dela toate celelalte secțiuni, va proclama rezultatul alegerii și va repartiza mandatele.
La alegerile județene, biuroul electoral central centralizează rezultatele dela toate secțiunile din județ, repartizează mandatele și proclamă rezultatul alegerii conform prescripțiunilor legii.
Biurourile electorale se prezidează de magistrați, desemnați de primul-președinte al tribunalului local sau înlocuitorul său, cu 10 zile înainte de alegeri și prin tragere la sorți. În comunele unde funcționează Curți de apel, magistrații prezidează și sunt desemnați de primul președinte al Curții de apel sau înlocuitorul său, și în caz când numărul judecătorilor și ajutorilor de ocol, precum și al magistraților tribunalului nu este suficient se completează cu consilierii Curții de apel.
Odată cu tragerea la sorți a magistraților se va determina și secțiunea care va centraliza, totaliza și proclama rezultatul votului pentru alegerile comunale. Primul-președinte al tribunalului sau înlocuitorul său este de drept președintele biuroului electorat central.
În cazul când numărul magistraților chemați a prezida alegerile în comunele rurale, ar fi mai mic decât numărul comunelor în cari urmează să se facă alegeri, ele se vor efectua pe grupe de comune.
Gruparea comunelor se va face de primul-președinte al tribunalului sau înlocuitorului său odată cu tragerea la sorți a magistraților delegați a prezida alegerile.
Când din lipsa magistraților aceste alegeri nu s'ar putea efectua în termen, ele vor putea fi prezidate în mod excepțional de consilierii județeni desemnați prin sorți în ședință publică de primul-președinte al tribunalului sau înlocuitorul său, în același timp cu formarea grupelor de comune.
În cazul când numărul magistraților chemați a prezida alegerile județene ar fi mai mic decât numărul secțiilor de votare, aceste alegeri se vor efectua pe grupe de județe.
Gruparea județelor și numărul secțiilor de votare se va stabili de ministrul de interne împreună cu ministrul de justiție, luând ca bază circumscripțiile Curților de apel și rapoartele prefecților în ce privește numărul alegătorilor, posibilitățile de transport și propunerile privitoare la numărul secțiilor. Desemnarea magistraților cari vor prezida secțiunile de votare se vor face prin sorți de către primul-președinte al fiecărei Curți de apel sau înlocuitorului său dintre toți magistrații circumscripției afară de primul-președinte sau un consilier și de primul-președinte al tribunalului sau înlocuitorul său cari vor rămâne la sediu.
Propunerea candidaturilor se face atât pentru comune cât și pentru județ cu cel puțin 8 zile înainte de ziua fixată pentru votare și până la ora 18 a ultimei zile utile.
În comunele rurale și urbane nereședințe propunerea se face la judecătorul de ocol în circumscripția căruia se găsește comuna. În capitalele de județ și pentru alegeri județene propunerea se face la primul-președinte al tribunalului respectiv.
Propunerea trebuie făcută în scris în două exemplare și semnată de un număr de cel puțin 25 alegători în comunele rurale și urbane și cel puțin 50 în municipii și județe.
Alegătorii propunători se vor prezenta în persoană sau prin mandatar. Magistratul care primește propunerile se va asigura de identitatea lor și dacă atât ei cât și candidații figurează în listele electorale. Nu este obligatorie prezența înaintea judecătorilor a propunătorilor din comunele rurale. Identitatea lor poate fi atestată de către notarul comunei.
Pentru comunele rurale propunerea candidaților se poate face și verbal, dar numai în fața judecătorului.
Magistratul care a primit propunerile de candidaturi va lua act de declarațiile făcute și va înregistra numele candidaților în ordinea cerută de propunători, dresând un proces-verbal.
Fiecare listă trebuie să cuprindă un număr de candidați egal cu numărul consilierilor ce sunt de ales, precum și un număr de candidați egal cu o treime din totalul consilierilor, pentru alegerea supleanților.
Când o comună se compune din mai multe sate, listele propuse trebuie să cuprindă cel puțin câte un candidat pentru fiecare sat.
Nimeni nu poate candida decât pe o singură listă.
Candidații trebue să declare înscris sau verbal, în fața magistratului competinte, acceptarea candidaturii cu cel puțin 8 zile înainte de ziua, fixată pentru votare.
În acelaș termen propunătorii au facultatea de a declara un semn distinctiv, și anume un număr de puncte negre în diametru de 5 mm sau de bare negre în lungime de 1 cm.
Pentru comunele rurale acceptarea candidaturilor se va putea face și înaintea notarului, care după ce le va certifica, le va înainta judecătorului respectiv.
Candidaturile odată acceptate, retragerea lor nu va influența asupra validității listei.
Hârtia de buletine va fi albă și se va împărți în paginele 1, 2, 3, etc., și în atâtea despărțituri egale câte liste de candidați s'au depus.
Aceste despărțituri vor fi numerotate dela stânga spre dreapta - și în fiecare din ele se va imprima câte una din listele propuse cu indicarea candidaților titulari și supleanți, în ordinea în care s'au propus - iar numele acestora în ordinea în care s'au declarat.
Buletinele se vor imprima toate cu aceleași caractere și cu aceeași cerneală, având în fruntea fiecărei liste semnele distinctive declarate.
Pagina ultimă a buletinului va rămâne albă pentru ca președintele secției respective de votare să aplice pe ea sigiliul său.
Buletinele de vot se încredințează fiecărui președinte de biuroul electoral, sub luare de dovadă, până în ajunul zilei hotărâte pentru efectuarea alegerilor. Numărul buletinelor va depăși cu 10 la sută numărul alegătorilor dela fiecare secțiune.
În ziua hotărâtă pentru operațiunea electorală, înainte de începerea votării președintele fiecărui biurou va aplica pe pagina ultimă a fiecărui buletin sigiliul său.
Sunt nule buletinele cari nu poartă pe ele sigiliul aplicat de președinte pentru control, acelea prezentate deschise, acelea din cari sunt șterși unii candidați, precum și acelea cari nu ar fi din cele imprimate prin îngrijirea autorității judecătorești sau cari conțin semnele evidente ale unei prealabile înțelegeri.
Anularea se pronunță de președinte la prezentarea votului pentru buletinele cari nu poartă sigiliul aplicat sau sunt înfățișate deschise, și pentru celelalte la citirea voturilor.
Se socotesc exprimate și intră în calcul voturile anulate, afară de cele prezentate deschise sau fără sigiliu, cari se consideră neexprimate.
Odată ce scrutinul s'a închis, nimeni nu mai poate intra în sala de vot decât candidații, delegații și asistenții.
Președintele procedează de îndată la despuierea scrutinului.
El numără și citește fiecare buletin cu glas tare, pronunțând numele și semnul care a fost votat, declarând buletinele cari sunt anulate.
Asistenții înscriu în tablouri numărul voturilor întrunite de fiecare listă și se controlează unii pe alții.
Pentru ca o listă să aibă majoritatea mandatelor, trebuie să întrunească, jumătate plus unul din numărul votanților.
O cincime din numărul mandatelor se atribue minorității.
Mandatele minorității se atribue listelor cari au obținut cel puțin o cincime din numărul voturilor exprimate.
Dacă două liste au obținut câte o cincime, mandatele minorității se atribue acestor liste în mod egal; iar dacă numărul mandatelor este fără soț, unul din ele se atribue prin tragere la sorți.
Dacă nici una din listele minorității n'a obținut acest număr de voturi, atunci toate mandatele se atribue listei care a obținut majoritatea absolută a voturilor.
Dacă nici una din liste n'a obținut majoritatea absolută, alegerea se repetă în ziua corespunzătoare a săptămânei viitoare.
La această alegere biuroul atribue majoritatea mandatelor listei care a obținut cel mai mare număr de voturi, iar minoritatea mandatelor acelei liste care a obținut un număr de voturi imediat inferior celei dintâi. În caz de paritate, mandatele se repartizează în mod egal pentru toate listele.
Mandate rămase nerepartizate se atribue prin tragere la sorți.
Mandatele atât pentru majoritate cât și pentru minoritate se atribue candidaților depe fiecare listă în ordinea în care s'a declarat de propunători.
Candidații cari prin aplicarea acestei dispoziții nu au ajuns să obție un mandat, devin de drept supleanții listei respective.
Numărul supleanților până la o treime se completează cu supleanții proclamați aleși după aceleași norme ca și titularii atribuindu-se fiecare liste supleanții propuși.
Dacă este o singură acțiune de votare, președintele biuroului respectiv, îndată după terminarea despuerii scrutinului și dresarea procesului-verbal, proclamă rezultatul votului.
Dacă sunt mai multe secțiuni de votare, rezultatele fiecărei secțiuni se transmit în aceeaș seară la secțiunea centrală, care le totalizează și proclamă rezultatul definitiv fără a întrerupe lucrările.
În acest caz, președinții secțiunilor de votare nu constată decât numărul voturilor întrunite de fiecare listă, precum și numărul voturilor anulate, iar atribuirea mandatelor se face ele către președintele secțiunii centralei.
Cheltuelile pentru tipărirea buletinelor se suportă de către candidați. Cuantumul se stabilește de președintele biuroului central electoral pentru județ și comunele unde sunt mai multe secțiuni și de judecătorul de ocol respectiv pentru celelalte va afișa și publica îndată după emiterea ordonanței de convocare a alegătorilor.
Odată cu propunerea candidaturilor se vor depune și sumele necesare tipăririi buletinelor. În caz când nu se depun aceste sume, propunerile se socotesc neavenite. Celelalte cheltueli se suportă de comuna respectivă pentru alegerile comunale și de județ pentru alegerile județene.
În prima sesiune ordinară din al 4-lea an al alegerii se trag la sorți în ședință publică, de către primar în consiliile comunale și de către președinte în consiliile județene, o treime din numărul de consilieri, în locul cărora trebuie să se facă noui alegeri, înainte de începerea celui de al 5-lea an.
Dacă numărul membrilor cari compun consiliul comunal nu se poate divide cu trei, treimea se va calcula la cel mai mare număr apropiat divizibil cu trei.
În cazul când la această dată sunt în consiliu vacanțe cari nu s'au putut completa cu supleanți, acele vacanțe intră în numărul locurilor de preînoire. La alegerile de preînoire se completează și locurile de consilieri supleanți cari s'ar găsi vacante la acea dată.
În tot timpul cât durează operațiunea electorală și până la proclamarea rezultatului votului, alegătorii, candidații și delegații pot face contestațiuni numai scrise către președintele biuroului, asupra operațiunilor votării, precum și asupra formalităților privitoare la convocarea alegătorilor și a celorlalte dispozițiuni în legătură cu alegerile.
După proclamarea rezultatului alegerii, delegații, candidații sau un număr de 20 alegători au dreptul să adreseze prefectului contestațiuni asupra alegerii din comunele rurale și urbane și ministrului de interne asupra alegerilor din municipii și județe.
Aceste contestațiuni se vor adresa înăuntrul termenului de 10 zile libere dela proclamarea rezultatului.
Ministrul de interne se pronunță asupra contestațiunilor de competința sa, cu avizul consiliului administrativ superior.
Prefectul se pronunță asupra contestațiunilor de competința sa, cu avizul delegațiunii județene permanente.
Deciziunea se afișează la prefectură și la primăria comunei.
Contestatorii pot depune memorii și pot fi ascultați înainte de pronunțarea deciziunii asupra contestației.
Autoritățile sesizate de contestațiuni pot ordona orice anchete și cercetări. Ele sunt însă datoare să se pronunțe în cel mult 10 zile dela primirea contestațiunii. Deciziunile ministrului de interne sunt definitive și se comunică primăriilor respective și prefecturilor pentru consiliile județene, publicându-se în acelaș timp în Monitorul Oficial.
În contra deciziunilor prefectului, candidații, delegații sau contestatorii au drept de apel la Ministerul de Interne în termen de 10 zile dela afișare la primăria comunei respective.
Ministrul se pronunță definitiv în termenul și cu formele mai sus arătate.