Capitolul III — Pretorul și plasa

Numărul plășilor fiecărui județ - comunele cari le compun, precum și stabilirea comunelor de reședință a plășilor, care nu va putea fi capitala județului, se vor fixa și modifica prin decizia Ministerului de Interne - după consultarea consiliului județean sau a comisiei interimare județene și pe baza avizului consiliului superior administrativ.

Fiecare plasă va avea în fruntea ei un pretor.

Pretorul stă sub ordinele directe ale prefectului.

El este în plasă agentul puterii centrale, execută hotărîrile consiliului și ale delegației județene și îndeplinește orice alte însărcinări date prin legi și regulamente.

Prefectul poate prin deciziune scrisă să-i delege și parte din atribuțiunile sale, nu însă în mod permanent.

Pretorul este șeful poliției din plasa sa. În această calitate, sub controlul prefectului, el ia măsuri pentru prevenirea delictelor și îngrijește de menținerea ordinei și siguranței publice.

El dă în această privință ordinele necesare organelor polițienești și jandarmeriei, cari sunt datoare a le executa.

Pretorul poate să pună în mișcare forța publică la întâmplări de rebeliune, sedițiune, atrupamente tumultoase, împotrivire la executarea legilor sau ordonanțelor legale sau alte evenimente neprevăzute cari ar amenința ordinea publică, siguranța persoanelor și a proprietăților. În acest caz el informează imediat pe prefectul județului.

Pretorul este ofițer al poliției judiciare. În această calitate el poate lucra, fie din inițiativă proprie fie prin delegație.

În afară de competința ce li se acordă prin art. 272 al legii de față, pretorii pot să constate contravențiunile și infracțiunile, conform art. 52 din legea judecătoriilor de ocoale și să aplice pedepsele arătate acolo.

Pretorul va locui la reședința plășii.

Fiecare pretor va avea un secretar plătit de Stat. Pentru a fi numit în funcțiunea de secretar, candidatul trebue să întrunească condițiunile cerute pentru notari. Alți funcționari de s'ar găsi necesar se numesc și se plătesc de județ.

În fiecare județ, prefectul, prin deciziunea aprobată de minister, repartizează pretorii pe plăși.

Odată repartizați, pretorii nu mai pot fi transferați decât în conformitate cu statutul. Prefectul însă poate să-i însărcineze și cu girarea altei plăși în caz de vacanță sau absență a titularului, încunoștiințând despre aceasta Ministerul de Interne.

Ei pot asemenea să-i însărcineze cu executări de ordine sau cercetări în orice plasă în interesul serviciului.

Pretorul se numește prin decizie ministerială.

Pentru a fi numit pretor, pe lângă celelalte condițiuni cerute funcționarilor publici, candidatul trebue să fie diplomat al școalei de pregătire profesională administrativă sau să fi funcționat cinci ani ca notar stabil cu titlu academic ori cu diploma școalei de pregătire profesională administrativă.

Până la organizarea învățământului pentru pregătirea profesională administrativă și până ce se va obține numărul suficient de absolvenți, vor putea fi numiți pretori și licențiații în drept și în științe de Stat.

Candidații, afară de cei arătați în aliniatul 2 al articolului precedent, trebue să treacă un examen de admitere după un anume program.

În cazul când numărul candidaților este mai mare ca vacanțele, locurile se vor atribui prin concurs.

Candidații numiți pentru prima oară în funcțiune au titlu provizoriu.

După un stagiu de un an, și dacă vor fi dovedit la cercetarea activității lor administrative și la inspecțiunile făcute că posedă aptitudinele și cunoștințele funcțiunii, pretorii se declară stabili de ministrul de interne, pe baza avizului consiliului superior administrativ.

Pretorul devenit stabil intră în cadrul statutului, are aceleași drepturi și garanții și este supus acelorași obligațiuni ca și ceilalți funcționari administrativi.

Pretorii stabili pot înainta până la gradul de director clasa I în Ministerul de Interne. Ei pot înainta până la acest grad chiar pe loc, însă în limita locurilor ce se vor înscrie în fiecare an în bugetul Ministerului de Interne.

Ei pot trece în administrația centrală a Ministerului de Interne, în acelaș grad sau prin înaintare, cu avizul comisiunii pentru propuneri de numiri și înaintări.

Pretorii supt îndatoriți a îndruma, supraveghea și controla administrația comunelor din plasa lor.

Ei vor revizui cassele comunale, ținerea scriptelor de contabilitate și se vor asigura de existența fondurilor și actelor justificative, dresând împreună cu primarul respectiv proces-verbal de cele constatate.

În cazul când primarul ar refuza să-l asiste, chiar după invitația scrisă ce i-a adresat-o, el va putea să proceadă la asemenea inspecțiuni și dresa procesul-verbal fără asistența sa. Pretorii vor cerceta starea morală și materială a populațiunilor, igiena și salubritatea comunelor, condițiunile economice și culturale ale sătenilor și vor lua în limitele legii măsuri de îndreptare.

La sfârșitul fiecărei luni ei vor face prefectului un raport amănunțit de constatările făcute și măsurile ce ar fi de luat în interesul administrațiilor comunale.

Pretorii sunt îndatoriți să convoace cel puțin odată la 2 luni pe primarii, notarii, și pe ceilalți funcționari de specialitate, din circumscripția lor, pentru a se sfătui împreună asupra diferitelor chestiuni de interes comun, precum și asupra aplicării legilor și a măsurilor ce sunt de luat în vederea bunei stări administrative culturale, sanitare și economice a comunelor și a armonizării serviciilor locale. Ei vor face prefecților o dare de seamă asupra acestor consfătuiri.

Convocările nu se vor face numai la reședința pretorului, ci și în celelalte comune din circumscripția sa.