(1) Oficiul solicită entităților raportoare, autorităților sau instituțiilor publice sau private datele și informațiile necesare îndeplinirii atribuțiilor stabilite de lege. Datele și informațiile solicitate sunt transmise Oficiului exclusiv în format electronic și sunt prelucrate și utilizate în cadrul Oficiului în regim de confidențialitate, cu respectarea măsurilor de securitate ale prelucrărilor de date cu caracter personal.
(2) Entitățile raportoare, autoritățile și instituțiile publice și private sunt obligate să comunice direct Oficiului datele și informațiile solicitate, în formatul indicat de Oficiu, în termen de maximum 15 zile de la data primirii cererii, iar pentru cererile care prezintă un caracter de urgență, marcate în acest sens, în termenul indicat de Oficiu, chiar dacă acestea nu au transmis un raport de tranzacții suspecte în conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. (1).
(3) În cazul solicitărilor de informații efectuate de Oficiu sau de alte autorități și instituții competente, prin care se verifică dacă entitățile raportoare au sau au avut în cursul unei perioade precedente de 5 ani o relație de afaceri cu anumite persoane și care este natura relației respective, entitățile raportoare sunt obligate să instituie sisteme care să le permită să răspundă în mod complet și rapid direct împuterniciților Oficiului sau ai altor autorități competente conform legii, prin canale sigure, care să garanteze confidențialitatea deplină a cererilor de informații.
(4) Secretul profesional și secretul bancar la care sunt ținute entitățile raportoare, inclusiv cele prevăzute prin legi speciale, nu sunt opozabile Oficiului nici în ceea ce privește activitatea de analiză, nici în ceea ce privește schimbul de informații la nivel internațional, cu excepția entităților prevăzute la alin. (5).
(la 26-05-2025, Alineatul (4) , Articolul 33 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 24. , Articolul I din LEGEA nr. 86 din 22 mai 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 23 mai 2025 )
(5) Avocații vor aduce la îndeplinire dispozițiile prevăzute de prezenta lege, cu respectarea dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, privind păstrarea secretului profesional.
(6) În scopul îndeplinirii obligațiilor legale ce revin Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară, Oficiul furnizează, la cererea motivată a acestora, informații cu privire la persoane și entități care au asociat risc de spălare a banilor și finanțare a terorismului.
(1) Oficiul analizează și prelucrează informațiile, iar atunci când se constată existența unor indicii de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, informează de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(2) Oficiul informează de îndată Serviciul Român de Informații cu privire la suspiciuni de finanțare a terorismului.
(3) Oficiul informează organele de urmărire penală cu privire la indicii de săvârșire a altor infracțiuni decât cele de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.
(4) Oficiul poate transmite, din proprie inițiativă, informații autorităților competente sau instituțiilor publice cu privire la situații de neconformitate a entităților raportoare, precum și la aspecte relevante în domeniul de activitate al acestora.
(5) Dacă Oficiul nu constată existența unor indicii de spălare a banilor, suspiciuni de finanțare a terorismului sau indicii de săvârșire a altor infracțiuni decât cele de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, informațiile sunt păstrate în evidență timp de 10 ani de la momentul înregistrării în Oficiu. Dacă informațiile confidențiale primite în baza art. 6 și 33 păstrate în evidență nu sunt valorificate și completate timp de 10 ani, acestea se distrug și se șterg de drept din bazele de date.
(6) Identitatea persoanei fizice care a informat persoana fizică desemnată în conformitate cu art. 23 alin. (1), precum și a persoanei fizice ce a sesizat Oficiul nu poate fi dezvăluită în cuprinsul informării.
(7) Sesizările anonime nu vor fi verificate și prelucrate.
(8) Organele de urmărire penală vor comunica, anual, Oficiului stadiul de rezolvare a informărilor transmise, precum și cuantumul sumelor aflate în conturile persoanelor fizice sau juridice pentru care s-a dispus blocarea, ca urmare a suspendărilor efectuate ori a măsurilor asigurătorii dispuse.
(8^1) Organele de urmărire penală care au primit informările prevăzute la alin. (1) transmit Oficiului, în timp util, informații cu privire la repartizarea informărilor, precum și cu privire la declinările, disjungerile sau clasarea cauzelor ori transmiterea rechizitoriilor la instanță.
(la 26-05-2025, Articolul 34 , Capitolul VIII a fost completat de Punctul 25. , Articolul I din LEGEA nr. 86 din 22 mai 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 23 mai 2025 )
(8^2) Organele de urmărire penală care au primit informările prevăzute la alin. (1) transmit Oficiului feedback cu privire la calitatea acestora.
(la 26-05-2025, Articolul 34 , Capitolul VIII a fost completat de Punctul 25. , Articolul I din LEGEA nr. 86 din 22 mai 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 23 mai 2025 )
(9) Oficiul furnizează feedback entităților raportoare, autorității vamale, precum și autorităților cu atribuții de control financiar, fiscal și celor de supraveghere prudențială, ori de câte ori este posibil, printr-o procedură considerată adecvată, referitor la eficacitatea și acțiunile întreprinse de Oficiu ca urmare a rapoartelor primite de la entitățile raportoare.
(10) Documentele transmise de Oficiu nu pot fi folosite ca probe în cadrul unor proceduri judiciare, civile sau administrative, cu excepția aplicării prevederilor art. 27, art. 33 alin. (6) și art. 43.
(1) La cererea autorităților competente la nivel național prevăzute la art. 34 alin. (1)-(3), motivată de suspiciuni de spălare a banilor, infracțiuni generatoare de bunuri supuse spălării banilor sau de finanțare a terorismului, Oficiul va disemina informațiile deținute către acestea.
(2) Decizia privind transmiterea informațiilor prevăzute la alin. (1) aparține Oficiului, iar în cazul netransmiterii, acesta motivează autorităților competente solicitante refuzul schimbului de informații.
(3) Cererea de informații cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin următoarele elemente: faptele relevante, contextul, motivele cererii și modul în care se vor utiliza informațiile furnizate.
(4) Autoritățile competente au obligația de a comunica Oficiului modul în care au fost utilizate informațiile transmise de acesta potrivit alin. (1).
(5) Oficiul poate refuza să facă schimb de informații prevăzute la alin. (1) în cazul în care există motive de fapt pentru a presupune că furnizarea unor astfel de informații ar avea un impact negativ asupra analizelor în curs de desfășurare sau, în circumstanțe excepționale, în cazul în care divulgarea informațiilor ar fi în mod clar disproporționată față de interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice sau ar fi irelevantă în ceea ce privește scopurile pentru care a fost solicitată.
(6) Prevederile alin. (2)-(5) nu se aplică în situația cererilor de informații formulate de instituțiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) în activitatea de realizare a securității naționale.
(1) Oficiul poate face schimb de informații, din proprie inițiativă sau la cerere, în baza reciprocității, prin canale protejate de comunicare, cu instituții străine care au funcții asemănătoare sau cu alte autorități competente din alte state membre sau state terțe, care au obligația păstrării secretului în condiții similare, dacă asemenea comunicări sunt făcute în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, inclusiv în ceea ce privește recuperarea produselor acestor infracțiuni.
(2) Schimbul de informații prevăzut la alin. (1) se realizează în mod spontan sau la cerere, cu promptitudine, fără deosebire de tipul de infracțiuni generatoare de bunuri supuse spălării banilor și chiar dacă tipul acestora nu a fost identificat la momentul efectuării schimbului de informații.
(3) Informațiile deținute de Oficiu de la o unitate de informații financiare prevăzută la alin. (1) pot fi transmise doar autorităților prevăzute la art. 34 alin. (1)-(3), numai cu autorizația prealabilă a unității de informații financiare care a furnizat informațiile, și pot fi utilizate numai în scopul pentru care au fost solicitate.
(4) Atunci când Oficiul primește un raport de tranzacții suspecte care se referă la un alt stat membru, acesta este redirecționat cu promptitudine către unitatea de informații financiare din statul membru respectiv.
(5) Pentru a răspunde cererilor de informații în timp util, Oficiul exercită toate competențele stabilite de lege referitoare la primirea și analizarea informațiilor.
(6) Atunci când Oficiul primește o solicitare de la o unitate de informații financiare din alt stat membru, având ca obiect obținerea de informații suplimentare de la o entitate raportoare stabilită pe teritoriul României, cererea în cauză și răspunsul obținut în conformitate cu art. 33 alin. (1) se transferă cu promptitudine.
(la 30-04-2021, Alineatul (6) din Articolul 36 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 7, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 101 din 26 aprilie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 27 aprilie 2021 )
(7) În cazul în care Oficiul dorește să obțină informații suplimentare de la o entitate care își desfășoară activitatea pe teritoriul României și este stabilită într-un alt stat membru, formulează o cerere în acest sens către unitatea de informații financiare a statului membru în cauză.
(8) Oficiul poate refuza furnizarea acordului de diseminare a informațiilor transmise în baza alin. (1) dacă acesta va fi în afara scopului prevederilor prezentei legi sau ar putea impieta o investigație penală, ar putea prejudicia interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice sau contravine sistemului juridic național sau suveranității, securității, intereselor naționale sau acordurilor internaționale, motivând corespunzător solicitantului refuzul.
(9) Cererea de informații cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin următoarele elemente: faptele relevante, contextul, motivele cererii și modul în care se vor utiliza informațiile furnizate.
(10) Oficiul desemnează cel puțin o persoană de contact, responsabilă pentru primirea solicitărilor de informații din partea unităților de informații financiare din alte state membre.
(1) Autoritățile și instituțiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a), b) și d) nu interzic sau nu pun condiții nerezonabile ori care sunt restrictive în mod nejustificat în ceea ce privește acordarea de asistență sau schimbul de informații, în domeniul de aplicare al prezentei legi, cu autoritățile competente din statele membre.
(2) Autoritățile și instituțiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a), b) și d) nu refuză o cerere de asistență în domeniul de aplicare al prezentei legi pe motiv că:
a) cererea implică și aspecte fiscale;
b) dreptul intern impune entităților raportoare să păstreze secretul sau confidențialitatea, cu excepția acelor cazuri în care se aplică prevederile art. 9 alin. (3);
c) există o anchetă, o investigație sau o procedură în curs de desfășurare, cu excepția cazului în care asistența ar împiedica ancheta, investigația sau procedura în cauză;
d) natura sau statutul autorității competente solicitante cu atribuții similare este diferit de cel al autorității sau instituției competente căreia i se adresează solicitarea.
(1) Aplicarea prevederilor art. 6 și 7, art. 23 alin. (5) și alin. (6) lit. d) de către entitățile raportoare, directori sau angajați ai acestora nu constituie încălcarea unei restricții de divulgare impuse prin contract sau printr-un act cu putere de lege ori act administrativ și nu atrage niciun fel de răspundere pentru entitatea raportoare sau angajații acesteia, chiar și în împrejurarea în care aceștia nu au cunoscut cu precizie tipul de activitate infracțională ori de încălcare de orice natură a prezentei legi și indiferent dacă respectiva activitate a avut loc sau nu.
(2) Entitățile raportoare sunt obligate să asigure protecția din punct de vedere juridic a angajaților și a reprezentanților lor care raportează, fie la nivel intern, fie către Oficiu, suspiciuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, față de expunerea la amenințări, la represalii sau la acțiuni ostile, în special la acțiuni nefavorabile sau discriminatorii la locul de muncă, inclusiv să asigure confidențialitatea cu privire la identitatea acestora.
(3) Entitățile raportoare sunt obligate să instituie proceduri corespunzătoare pentru angajați sau persoanele aflate într-o poziție similară privind raportarea încălcărilor, la nivel intern, prin intermediul unui canal specific, independent și anonim, proporțional cu natura și dimensiunea entității obligate în cauză.
(1) Este interzisă folosirea în scop personal de către salariații entităților raportoare a informațiilor confidențiale primite în temeiul prezentei legi, atât în timpul activității, cât și după încetarea acesteia.
(2) Entitățile raportoare, organele de conducere, de administrare și de control ale entității raportoare, directorii și angajații acestora au obligația de a nu transmite, în afara condițiilor prevăzute de lege, informațiile deținute în legătură cu spălarea banilor și finanțarea terorismului și de a nu divulga clienților vizați sau terților faptul că informațiile sunt în curs de transmitere, au fost sau vor fi transmise în conformitate cu art. 6 sau că este în curs sau ar putea fi efectuată o analiză privind spălarea banilor sau finanțarea terorismului.
(3) Săvârșirea următoarelor fapte în exercitarea atribuțiilor de serviciu nu constituie o încălcare a interdicției prevăzute la alin. (2):
a) transmiterea de informații între instituțiile de credit și instituțiile financiare din state membre, cu condiția ca acestea să aparțină aceluiași grup, sau între respectivele instituții și sucursalele și filialele deținute în proporție majoritară stabilite în state terțe, cu condiția ca respectivele sucursale și filiale să respecte pe deplin politicile și procedurile la nivel de grup, inclusiv procedurile privind schimbul de informații în cadrul grupului, iar aceste politici și proceduri la nivel de grup să fie conforme cu cerințele stabilite de prezenta lege;
b) transmiterea de informații între persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. e) și f) din state membre ori între acestea și entitățile similare din state terțe care impun condiții echivalente cu cele prevăzute în prezenta lege, care își desfășoară activitatea profesională în cadrul aceleiași persoane juridice ori al aceleiași structuri în care acționariatul, administrarea sau controlul de conformitate este comun;
c) transmiterea de informații între persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), b), e) și f), situate în state membre ori state terțe care impun cerințe echivalente cu cele din prezenta lege, în cazurile legate de același client sau de aceeași tranzacție derulată prin două sau mai multe dintre persoanele anterior menționate, cu condiția ca acestea să provină din aceeași categorie profesională și să li se aplice cerințe echivalente în privința secretului profesional și al protecției datelor cu caracter personal;
d) transmiterea, în cadrul unui grup, a informațiilor raportate către Oficiu referitoare la suspiciunea că bunurile/fondurile provin din activități infracționale sau au legătură cu finanțarea terorismului, cu excepția cazului în care Oficiul interzice acest lucru.
(4) Nu se consideră o încălcare a obligațiilor prevăzute la alin. (2) fapta persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. e) și f) care, în conformitate cu prevederile statutare, încearcă să descurajeze un client să desfășoare activități ilicite.
(5) Nu se consideră încălcare a cerințelor privind secretul profesional și bancar schimbul de informații între entitățile raportoare în scopul îndeplinirii sarcinilor ce le revin acestora, în contextul relațiilor de corespondent și în cazul în care sunt utilizate ca terțe părți potrivit dispozițiilor art. 18.
(la 26-05-2025, Articolul 38 , Capitolul VIII a fost completat de Punctul 26. , Articolul I din LEGEA nr. 86 din 22 mai 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 23 mai 2025 )
(1) Persoanele care lucrează sau au lucrat pentru autoritățile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a)-d), precum și auditorii sau experții care acționează în numele autorităților respective sunt obligați să respecte secretul profesional.
(2) Fără a aduce atingere cazurilor care intră sub incidența dreptului penal, informațiile confidențiale pe care persoanele menționate la alin. (1) le obțin în cursul îndeplinirii atribuțiilor lor în temeiul prezentei legi pot fi divulgate numai sub formă de rezumat sau în formă agregată, astfel încât să nu se poată identifica instituțiile de credit și instituțiile financiare individuale.
(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) nu împiedică schimbul de informații între:
a) autoritățile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a)-d);
b) autoritățile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a)-d) și autoritățile similare din statele membre, inclusiv Banca Centrală Europeană acționând în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit. Schimbul de informații este supus condițiilor privind secretul profesional menționate la alin. (1) și (2).
(4) Autoritățile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a)-d) care primesc informațiile confidențiale menționate la alin. (2) folosesc aceste informații numai în următoarele scopuri:
a) pentru îndeplinirea atribuțiilor lor în temeiul prezentei legi sau al altor acte legislative în domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, al reglementării prudențiale și al supravegherii instituțiilor de credit și a instituțiilor financiare, inclusiv pentru aplicarea de sancțiuni;
b) într-o cale de atac împotriva unei decizii a autorității competente care supraveghează instituțiile de credit și instituțiile financiare, inclusiv acțiuni în justiție;
c) în acțiunile în justiție inițiate în temeiul unor dispoziții speciale prevăzute de dreptul Uniunii Europene adoptat în domeniul prezentei legi sau în domeniul reglementării prudențiale și supravegherii instituțiilor de credit și a instituțiilor financiare.
(5) Autoritățile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a)-d) cooperează între ele în sensul prezentei legi, în cea mai mare măsură posibilă, indiferent de natura sau de statutul lor. Această cooperare include, de asemenea, posibilitatea de a desfășura anchete în numele unei autorități competente solicitante, în cadrul competențelor autorității competente căreia i se adresează solicitarea, precum și schimbul ulterior al informațiilor obținute în urma anchetelor respective.
(6) Autoritățile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a)-d) pot încheia acorduri de cooperare care prevăd colaborarea și schimburile de informații confidențiale cu autoritățile competente din țările terțe cu atribuții similare. Acordurile de cooperare respective sunt încheiate pe bază de reciprocitate și doar cu condiția ca informațiile dezvăluite să fie supuse unei garantări a respectării secretului profesional cel puțin echivalente cu cele menționate la alin. (1). Informațiile confidențiale transmise în temeiul acordurilor de cooperare respective sunt utilizate în scopul îndeplinirii sarcinii de supraveghere de către autoritățile în cauză.
(7) În cazul în care informațiile transmise provin dintr-un alt stat membru, acestea pot fi divulgate doar cu acordul explicit al autorității competente care le-a transmis și, după caz, numai în scopurile pentru care autoritatea respectivă și-a dat acordul.