Capitolul II — Stabilirea cuantumului venitului minim de incluziune

(1) Venitul minim de incluziune se constituie din totalitatea sumelor aferente celor două categorii de ajutoare financiare care se stabilesc în funcție de încadrarea în limitele veniturilor nete lunare ajustate prevăzute la art. 9 alin. (3) din lege.

(2) Sunt eligibile pentru acordarea venitului minim de incluziune familia și persoana singură ale căror venituri nete lunare ajustate sunt de până la:

(1) Venitul net lunar ajustat se calculează prin aplicarea coeficienților de echivalență, prevăzuți la art. 9 alin. (2) din lege, la venitul net total al familiei/persoanei singure realizat în luna anterioară solicitării venitului minim de incluziune.

(2) Fracțiunile în bani rezultate din calculul venitului net ajustat se rotunjesc la 1 leu în favoarea beneficiarului.

(3) Venitul net ajustat al familiei se stabilește pe membru de familie.

(1) Venitul net al familiei/persoanei singure se constituie din totalitatea sumelor încasate de către fiecare membru al familiei, respectiv de persoana singură.

(2) În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) lit. o) din lege, pentru stabilirea venitului net se iau în considerare toate veniturile pe care membrii familiei le-au realizat în luna anterioară depunerii cererii, impozabile sau neimpozabile în condițiile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, drepturi stabilite prin legi speciale plătite prin casele de pensii județene, respectiv a municipiului București sau prin casele sectoriale de pensii, asigurări de șomaj, asigurări sociale de sănătate, indemnizații, alocații și ajutoare cu caracter permanent, indiferent de bugetul din care se suportă, obligații legale de întreținere și alte creanțe legale, cu excepția celor prevăzute la art. 10 alin. (2) din lege.

(3) În aplicarea art. 6 alin. (1) lit. p) din lege, pentru determinarea veniturilor din activitățile agricole se iau în calcul valorile stabilite pentru normele de venit potrivit art. 106 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. În vederea stabilirii venitului anual obținut din activități agricole se utilizează metodologia de calcul prevăzută în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.

(4) În situația în care veniturile realizate de membrii familiei sau de persoana singură sunt periodice, pentru stabilirea venitului net lunar se calculează media lunară a acestora în raport cu perioada pentru care au fost acordate, în baza celei mai recente declarații fiscale înregistrate la organul fiscal competent.

(4^1) În situația în care veniturile realizate de membrii familiei sau de persoana singură sunt anuale, pentru stabilirea venitului net lunar se calculează media lunară a acestora ca fiind 1/12 din suma veniturilor anuale.

(4^2) În situația în care veniturile realizate de membrii familiei sau de persoana singură sunt ocazionale, acestea vor fi considerate venituri ale lunii calendaristice în care au fost încasate.

(5) În situația în care familia/persoana singură locuiește și se gospodărește împreună cu alte familii sau persoane, veniturile acestora nu se iau în calcul la stabilirea venitului familiei/persoanei singure, cu excepția părții ce revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie prin producerea unor bunuri și/sau valorificarea acestora.

(6) În situația în care nu se poate determina suma prevăzută la alin. (5), fiecare familie sau persoană singură completează o declarație pe propria răspundere pentru venitul rezultat din gospodărirea împreună. Modelul declarației este prevăzut în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice.

(7) În cazul soților despărțiți în fapt, la stabilirea venitului net lunar al familiei sau al persoanei singure nu se iau în considerare veniturile celuilalt soț, dacă se constată, la verificarea în teren, că nu locuiesc și nu se gospodăresc împreună.

(8) La stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei/persoanei singure se aplică reducerea prevăzută la art. 11 lit. a) din lege.

(1) Nu sunt eligibile pentru acordarea venitului minim de incluziune persoanele singure, precum și familiile care se află în cel puțin una din următoarele situații:

(2) Stabilirea dreptului la venit minim de incluziune se realizează ținându-se seama de bunurile familiei sau, după caz, ale persoanei singure, cuprinse în Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune, prevăzută în anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice.

(3) În situația în care unul sau mai multe bunuri cuprinse în lista prevăzută la alin. (2), aflate în proprietatea persoanei singure/familiei beneficiare de venit minim de incluziune, este dat/sunt date în închiriere/arendă/concesiune, acest bun/aceste bunuri va fi luat/vor fi luate în calcul pentru persoana/familia care îl are/le are în închiriere/arendă/concesiune, iar pentru proprietarul de drept se va lua în calcul valoarea obținută în urma cedării dreptului de folosință a bunului/bunurilor.

(4) Persoana sau familia care deține pe lângă locuința de domiciliu o cotă parte dintr-o altă clădire/spațiu locativ/imobil poate beneficia de venit minim de incluziune indiferent de mărimea cotei, dacă persoana singură/familia nu poate dispune de bunul respectiv în una din modalitățile prevăzute la alin. (3).

(1) Cuantumul maxim al ajutorului de incluziune stabilit de lege este de 275 lei/lună/membru de familie, cu excepția persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani, pentru care cuantumul maxim este de 400 lei/lună.

(2) Cuantumul ajutorului de incluziune acordat familiei/persoanei singure reprezintă diferența dintre cuantumul maxim prevăzut la alin. (1) și cuantumul venitului net ajustat calculat conform formulei prevăzute la art. 10, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

(3) Dimensiunea familiei se stabilește aplicând formula prevăzută la art. 9.

(4) Venitul net ajustat se stabilește aplicând formula prevăzută la art. 10.

(5) Formula de calcul al ajutorului de incluziune este următoarea:

(1) Pentru a fi luați în calcul la stabilirea dimensiunii familiei, membrii apți de muncă din familia solicitantă de venit minim de incluziune, componenta ajutor de incluziune, care nu realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare și nici din activități independente sau activități agricole, așa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la art. 13 alin. (1) din lege.

(2) În aplicarea prevederilor art. 13 alin. (1) lit. b) din lege, persoanele care la data depunerii cererii pentru acordarea dreptului nu sunt înregistrate la agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă se înregistrează în condițiile prevăzute la art. 27^4 alin. (2)-(4) din lege.

(1) Pentru menținerea dreptului la ajutorul de incluziune, prevederile art. 13^1 alin. (1) lit. b) și c) din lege se aplică numai în situațiile în care există solicitări pentru angajarea de zilieri și/sau de prestatori casnici pe raza administrativ- teritorială a localității de domiciliu sau, după caz, de reședință sau pe a căror rază teritorială trăiesc, în cazul persoanelor fără adăpost.

(2) În aplicarea prevederilor art. 61 alin. (2) din lege, formula de calcul al numărului de ore la solicitarea primarului, pentru efectuarea de către persoanele apte de muncă, beneficiare de ajutor de incluziune, de activități sau lucrări de interes local, este următoarea:

(1) Verificarea/Validarea îndeplinirii condițiilor de acordare și, după caz, de menținere a dreptului la ajutorul de incluziune se realizează electronic, prin Sistemul național informatic pentru asistență socială, denumit în continuare SNIAS.

(2) În situația în care, din motive tehnice, nu pot fi accesate bazele de date care conțin informațiile necesare verificărilor/ validărilor sau aceste informații nu se regăsesc înregistrate electronic în bazele de date ale instituțiilor de la nivelul administrației publice centrale și/sau locale, se solicită documente doveditoare de la instituții sau de la solicitant, după caz, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale, administrației publice locale și al instituțiilor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 179/2017, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Modificările intervenite în componența și veniturile familiei, precum și cele cu privire la schimbarea domiciliului ori reședinței se declară în scris, prin declarație pe propria răspundere, completată conform modelului prevăzut în anexa nr. 5 la prezentele norme metodologice.

(2) Declarația pe propria răspundere se înregistrează la serviciul public de asistență socială de la nivelul primăriei.

(3) Pentru situația prevăzută la art. 11 lit. b) din lege, declarația pe propria răspundere va fi însoțită de contractul de muncă în original sau copie certificată.

(4) După verificarea corectitudinii datelor conținute în documentele prevăzute la alin. (2) și (3) se emite dispoziția primarului prin care se menține dreptul la ajutorul de incluziune/se modifică cuantumul ori încetează dreptul sau, după caz, se acordă stimulentul prevăzut la art. 11 lit. b) din lege, începând cu luna următoare celei în care a intervenit modificarea sau în care persoana singură/membrul de familie s-a angajat.

(1) Sunt eligibile pentru acordarea ajutorului pentru familia cu copii familiile cu copii în întreținere ale căror venituri nete ajustate/membru de familie se situează până la 700 lei/lună.

(2) În cazul familiilor cu copii de vârstă școlară, aceștia sunt luați în calcul la stabilirea dimensiunii familiei dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 19 alin. (1) din lege.

(3) În situația în care copiii în vârstă de până la 18 ani urmează o formă de învățământ în altă localitate decât cea de domiciliu sau de reședință, condiția de a locui împreună se consideră îndeplinită și pe această perioadă, conform prevederilor art. 28 alin. (3) din lege.

(4) În situația în care copiii în vârstă de până la 18 ani urmează o formă de învățământ în străinătate, aceștia sunt luați în calcul la stabilirea dreptului la ajutorul pentru familia cu copii doar dacă reprezentantul legal al copilului prezintă în termenul prevăzut la art. 28 alin. (4) din lege dovada frecventării cursurilor și a numărului absențelor înregistrate de copil/copii, eliberată de unitatea de învățământ din străinătate, iar aceasta funcționează în condițiile legislației statului respectiv.

(5) În situația în care copiii în vârstă de până la 18 ani urmează o formă de învățământ în altă localitate decât cea de domiciliu sau de reședință, condiția de a locui împreună se consideră îndeplinită și pe această perioadă, dacă se prezintă dovada că sunt în întreținerea familiei/persoanei singure.

(1) Ajutorul pentru familia cu copii se acordă în cuantumul prevăzut la art. 18 alin. (2) din lege.

(2) Venitul net ajustat al familiei se calculează prin aplicarea formulei prevăzute la art. 10.

(3) La stabilirea dimensiunii familiei se aplică prevederile art. 9.

(1) În cazul familiilor care au în întreținere copii de vârstă școlară, la stabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii, se aplică condiția prevăzută la art. 19 alin. (1) din lege, privind frecventarea fără întrerupere a cursurilor unității de învățământ în care copiii sunt înmatriculați.

(2) Cuantumul ajutorului pentru familia cu copii, conform prevederilor art. 19 alin. (2) din lege, se diminuează cu 50% pentru copilul care înregistrează un număr de peste 15 absențe nemotivate/lună și cu suma echivalentă cuantumului ce revine copilului din cuantumul total al dreptului, în cazul în care copilul înregistrează peste 30 de absențe nemotivate/lună.

(3) În situația în care mai mulți copii înregistrează absențe nemotivate, diminuarea prevăzută la alin. (2) se aplică pentru fiecare copil în parte, în funcție de numărul de absențe nemotivate înregistrate de acesta, de fiecare dată raportând diminuarea la cuantumul ajutorului.

(4) Cuantumul acordat în condițiile prevăzute la alin. (3) se calculează ca diferență între cuantumul ajutorului prevăzut de lege, stabilit prin dispoziție a primarului, și valoarea rezultată prin însumarea diminuărilor.

(5) În situația în care unul dintre copii repetă anul școlar din alte motive decât cele medicale, includerea în numărul de copii pentru care se acordă ajutorul se face începând cu anul școlar următor, dacă acesta este înscris/frecventează cursurile.

(6) În situația în care unul dintre copii înregistrează lunar peste 30 de absențe nemotivate, includerea în numărul de copii pentru care se acordă ajutorul se face începând cu luna următoare celei în care acesta nu mai înregistrează absențe nemotivate.

(7) În situația în care unul dintre copiii familiei beneficiare de ajutor pentru familia cu copii se înscrie la școală și frecventează cursurile școlare, luarea în calcul a acestuia și stabilirea unui nou cuantum al ajutorului se face în baza declarației pe propria răspundere prevăzută la art. 17 alin. (1), completată de către titular și a dovezii eliberate de unitatea de învățământ la care copilul este înscris.

(1) Componența familiei, filiația copiilor și situația lor juridică față de reprezentantul legal vor fi verificate/validate prin SNIAS.

(2) În cazul în care verificarea/validarea prevăzută la alin. (1) nu este posibilă, reprezentantul familiei prezintă, la solicitarea personalului serviciului public de asistență socială, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2016, aprobată cu modificări prin Legea nr. 179/2017, cu modificările și completările ulterioare, după caz, următoarele documente:

(3) Pentru situațiile în care solicitanții dreptului nu au cetățenie română, componența familiei, filiația copiilor și calitatea de reprezentant legal se dovedesc cu documentele eliberate de autoritățile din țara de origine, traduse în limba română de un traducător autorizat, precum și cu alte documente eliberate de autoritățile române competente.

(4) În vederea verificării informațiilor declarate de semnatarul cererii, precum și de titularul dreptului, primarul poate solicita altor autorități ale administrației publice locale sau în baza art. 70^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, informații privind veniturile și bunurile deținute de acesta sau de membrii familiei sale.

(5) Abrogat.

(1) Beneficiază de ajutor pentru familia cu copii și familiile care au în întreținere copii de vârstă școlară care, din motive de sănătate dovedite prin documente medicale, întrerup temporar frecventarea cursurilor de învățământ organizate potrivit legii.

(2) Beneficiază de ajutor pentru familia cu copii și familiile care au în întreținere copii de vârstă școlară dacă unul sau mai mulți dintre copii se află în una sau mai multe din următoarele situații:

(3) Copilul aflat în situațiile prevăzute la alin. (2) este luat în calcul la stabilirea venitului net ajustat al familiei, dar este exclus din numărul de copii ai familiei avut în vedere la stabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii.

(4) Ajutorul pentru familia cu copii se acordă și în perioada vacanțelor școlare.

(5) Abrogat.

(6) Abrogat.

(1) Verificarea îndeplinirii condițiilor privind acordarea dreptului, precum și pentru stabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii se realizează electronic, prin SNIAS.

(2) În situația în care nu pot fi accesate bazele de date care conțin informațiile necesare verificărilor/validărilor, se solicită documente doveditoare, prevăzute la art. 21 alin. (2)-(4).

(1) Solicitantul venitului minim de incluziune, înregistrat din oficiu ca solicitant de servicii sociale, conform prevederilor art. 27^1 alin. (3) din lege, are dreptul la servicii sociale, în conformitate cu nevoile identificate și recomandările prevăzute în planul de intervenție.

(2) Evaluarea nevoilor persoanei/familiei și elaborarea planului de intervenție se realizează conform art. 47 alin. (3) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Beneficiarii venitului minim de incluziune reprezintă un grup de persoane aflate în situație de dificultate, cuprinse în programele de acțiune comunitară realizate de autoritățile administrației publice locale conform prevederilor art. 35 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Programele de acțiune comunitară prevăzute la alin. (1) se includ în strategiile județene de dezvoltare a serviciilor sociale și în planurile anuale de acțiune, prevăzute la art. 117, respectiv art. 118 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, și se transmit către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, precum și comisiei județene de incluziune socială, respectiv comisiei de incluziune socială a municipiului București în luna februarie a fiecărui an.

(3) În aplicarea prevederilor art. 27^2 alin. (2) din lege, autoritățile administrației publice locale efectuează anual analiza aplicării măsurilor pentru prevenirea și combaterea riscului de marginalizare și excluziune socială în rândul beneficiarilor venitului minim de incluziune incluse în programele de acțiune comunitară.

(4) În aplicarea prevederilor art. 27^2 alin. (4) din lege, autoritățile administrației publice locale întocmesc, în luna decembrie a fiecărui an, un raport de monitorizare a aplicării programului anual de acțiune comunitară pentru beneficiarii de venit minim de incluziune, pe care îl transmit electronic Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, până în ultima zi a lunii ianuarie din anul următor.

(5) Modelul raportului anual de monitorizare a aplicării programului anual de acțiune comunitară în cazul beneficiarilor de venit minim de incluziune este prevăzut în anexa nr. 6 la prezentele norme metodologice.

(1) În aplicarea prevederilor art. 13 alin. (1) lit. b) și art. 27^4 alin. (2) și (3) din lege, serviciul public de asistență socială transmite agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, în format electronic, în termen de 30 de zile de la înregistrarea solicitării de acordare a venitului minim de incluziune, lista persoanelor apte de muncă care au solicitat acordarea acestui venit, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 la prezentele norme metodologice.

(2) În urma primirii listei prevăzute la alin. (1), agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă realizează programarea persoanelor prevăzute în listă pentru a fi înregistrate în evidență ca persoane în căutarea unui loc de muncă. Programarea cuprinde și data la care persoana aptă de muncă se prezintă la agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă.

(3) Programarea pentru fiecare dintre persoanele cuprinse în lista prevăzută la alin. (1) se comunică în format electronic serviciului public de asistență socială, de către agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea listei prevăzută la alin. (2).

(4) Programarea stabilită conform alin. (2) se aduce la cunoștința persoanelor cuprinse în lista prevăzută la alin. (1), sub semnătură, de către serviciul public de asistență socială, în termen de maximum 5 zile de la data comunicării acesteia, potrivit alin. (3).

(5) Agenția pentru ocuparea forței de muncă comunică serviciului public de asistență socială, în termen de 5 zile de la data stabilită conform alin. (2), situația privind înregistrarea/ neînregistrarea fiecăreia dintre persoanele cuprinse în lista prevăzută la alin. (1).

(1) Pentru fiecare dintre persoanele solicitante de venit minim de inserție înregistrată în evidență ca persoană în căutarea unui loc de muncă, agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă întocmește, conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, planul individual de mediere.

(2) Agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă comunică lunar, în format electronic, agențiilor pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București:

(1) În aplicarea prevederilor art. 27^11 din lege, comunicarea numărului locurilor disponibile pentru înscrierea în cadrul programului educațional „A doua șansă“ se face în format electronic, pe adrese de poștă electronică stabilite de comun acord, în conformitate cu dispozițiile protocolului încheiat între Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și Ministerul Educației.

(2) Modificarea numărului locurilor disponibile pentru înscrierea în cadrul programului educațional „A doua șansă“ se comunică agențiilor teritoriale pentru plăți și inspecție socială, precum și agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă în condițiile prevăzute la alin. (4).

(3) În vederea aprobării înființării de noi formațiuni pentru anul școlar următor, agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă transmit inspectoratelor școlare și agențiilor teritoriale pentru plăți și inspecție socială, în condițiile prevăzute la alin. (4), o situație centralizată a persoanelor apte de muncă beneficiare de venit minim de incluziune, cărora le-au fost recomandate, în cadrul serviciilor de informare și consiliere profesională, înscrierea și parcurgerea cursurilor programului educațional „A doua șansă“.

(4) Comunicarea situației centralizate prevăzută la art. 27^11 alin. (5) din lege se face trimestrial, în format electronic, în una din următoarele modalități:

(1) Decontarea cheltuielilor de transport prevăzute la art. 27^11 alin. (7) din lege se realizează de către agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială la solicitarea primarului unității administrativ-teritoriale în a cărei rază teritorială au domiciliul sau reședința persoanele beneficiare.

(2) Decontarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se realizează la solicitarea primarului numai pentru persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune care participă la cursurile programelor educaționale de tip «A doua șansă», la recomandarea agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă.

(3) Solicitarea prevăzută la alin. (2) este însoțită de documente justificative privind cheltuielile efectuate de autoritățile administrației publice locale.

(4) Primarul și secretarul unității administrativ-teritoriale răspund, în condițiile legii, de realitatea și legalitatea solicitării de decontare a cheltuielilor de transport pentru fiecare dintre persoanele prevăzute la art. 27^11 alin. (6) din lege.

(5) Solicitările de decontare a cheltuielilor de transport se transmit agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială din trei în trei luni.

(6) Decontarea cheltuielilor de transport se face de agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială în cel mult 60 de zile de la data transmiterii solicitării potrivit alin. (5).

(7) Modelul solicitării este prevăzut în anexa nr. 13 la prezentele norme metodologice.

(1) În aplicarea prevederilor art. 27^9 alin. (2)-(4) din lege, autoritățile administrației publice locale, prin serviciul public de asistență socială, au următoarele atribuții:

(2) În aplicarea prevederilor art. 27^9 alin. (5) din lege, autoritățile administrației publice locale pot contracta serviciile unui medic specialist și/sau ale unui/unei asistent medical/asistente medicale cu atestat de liberă practică pentru acordarea de servicii medicale, cu respectarea prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(1) În scopul stabilirii dreptului la măsurile de suport prevăzute la art. 27^10 alin. (1) din lege, agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială întocmesc Lista copiilor de vârstă școlară din familiile beneficiare de ajutor de incluziune care frecventează cursurile unei unități de învățământ organizată în condițiile legii și o transmit lunar inspectoratelor școlare teritoriale.

(2) Modelul listei prevăzute la alin. (1) este prevăzut în anexa nr. 7 la prezentele norme metodologice.

(3) Transmiterea datelor cuprinse în lista prevăzută la alin. (1) se realizează prin intermediul SNIAS sau prin alte mijloace electronice cum ar fi poșta electronică ori Punctul de contact unic electronic conform Hotărârii Guvernului nr. 922/2010 privind organizarea și funcționarea Punctului de contact unic electronic, în situația în care SNIAS nu poate asigura această funcționalitate, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

(1) În aplicarea prevederilor art. 27^12 alin. (2) și (3) din lege, autoritățile administrației publice locale aprobă prin hotărâre a consiliului local următoarele măsuri de suport:

(2) Măsurile de suport prevăzute la alin. (1) se stabilesc pentru persoana singură sau pentru familie și se cuprind în planul de intervenție prevăzut la art. 27^1 din lege.