Caută.ro
RO | EN

Capitolul V — Traseul conductei, culoarul de lucru, paralelismele și încrucișările

Pe această pagină

Secțiunea 1 — Traseul conductei

Articolul 63

(1) Conductele se montează subteran sub zona de îngheț, la adâncimi minime de 1,00 m până la generatoarea superioară a acestora, cu respectarea standardelor specifice.

(2) Prin excepție de la alin. (1), montajul suprateran se acceptă numai în cazuri bine justificate de proiectant.

(3) Raportat la activitatea P/OÎ, prin PAC/PT sau documentația de avizare a lucrărilor de intervenții, proiectantul prezintă și descrie situația existentă la fața locului, respectiv existența:

a) conductelor cu presiuni mai mici de 6 bar;

b) sondelor abandonate;

c) centralelor eoliene și fotovoltaice;

d) instalațiilor de telecomunicații;

e) construcțiilor ușoare sau portabile etc.

Articolul 64

(1) La alegerea și stabilirea traseului conductei se ține cont de existența obiectivelor din vecinătate respectând distanțele de siguranță față de acestea.

(2) Distanțele de siguranță, prevăzute la alin. (1), sunt prezentate astfel:

a) în anexa nr. 2a sunt prevăzute distanțele de siguranță între conducta și diferite obiective învecinate;

b) în anexa nr. 2b sunt prevăzute distanțele de siguranță între conductă și instalațiile aferente.

Articolul 65

(1) Distanțele de siguranță și notele explicative prevăzute în anexele nr. 2a și 2b se corelează cu informațiile privind obiective relevante precizate în legislația secundară aplicabilă, respectiv în:

a) Normele tehnice privind delimitarea zonelor de protecție și de siguranță aferente capacităților energetice, aprobate prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 239/2019, cu modificările și completările ulterioare;

b) Normele tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 89/2018, cu modificările și completările ulterioare;

c) Normele și prescripțiile tehnice actualizate, specifice zonelor de protecție și zonelor de siguranță aferente Sistemului național de transport al țițeiului, gazolinei, condensatului și etanului, aprobate prin Ordinul președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale nr. 196/2006;

d) Normele privind amplasarea și exploatarea balastierelor din zona drumurilor și a podurilor, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.293/2017;

e) Normele tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalații și a pomilor în localitățile urbane și rurale, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.294/2017.

(2) Pentru conductele a căror presiune maximă admisibilă de operare este de cel mult 10 bar se pot utiliza distanțele de siguranță prevăzute în Normele tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 89/2018, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Distanțele de siguranță față de orice obiectiv învecinat necuprins în anexa nr. 2a se stabilesc prin PAC/PT, cu acordul părților interesate și avizate de către P/OÎ/OGNL.

Articolul 66

(1) Reducerea distanțelor de siguranță se poate realiza în baza unei analize de evaluare a riscului făcute de personal autorizat, în acest sens, care a dobândit competențele profesionale necesare.

(2) Analiza de evaluare a riscului se întocmește în funcție de scenariile posibile care pot conduce la incidente, avarii sau chiar accidente majore.

Secțiunea a 2-a — Studiile pentru stabilirea traseului

Articolul 67

Stabilirea traseului conductei se realizează de proiectant în baza unei analize care să utilizeze toate informațiile relevante disponibile.

Articolul 68

Informațiile prevăzute la art. 67 pot include:

a) rapoartele de cercetare a rutelor;

b) planurile și ridicările topografice;

c) imaginile din satelit sau aerofotografierile^9 dacă sunt disponibile;

^9 Aerofotografiere - tehnică a fotografierii unei zone, a unui obiectiv etc. de la bordul unui avion; fotografie obținută cu ajutorul acestei tehnici.

d) studiile geotehnice, studiile hidrologice, studiile hidrogeologice, studiile de mediu;

e) măsurătorile de corozivitate;

f) informațiile referitoare la obiective și activități din apropierea traseului conductei care pot influența siguranța în executare și exploatare a conductei.

Articolul 69

Investigațiile și studiile prevăzute la art. 68 trebuie să fie detaliate și să acopere o suprafață suficientă în jurul traseului studiat, astfel încât să permită identificarea cu acuratețe a caracteristicilor geografice, geologice, geotehnice, topografice, de mediu și de corozivitate relevante, precum și localizarea posibilelor interferențe cu alte obiective, cum ar fi alte conducte, cabluri și obstacole, care pot avea un impact asupra alegerii traseului conductei.

Articolul 70

Studiile geotehnice, hidrologice sau de mediu, prevăzute la art. 68 lit. d) se realizează de către persoane juridice titulare ale autorizațiilor corespunzătoare, conform legislației în vigoare.

Articolul 71

Adâncimea lucrărilor de foraj geotehnic se stabilește în conformitate cu prevederile Normativului privind documentațiile geotehnice pentru construcții, indicativ NP 074-2022, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 27/2023.

Articolul 72

(1) Investigarea terenului de fundare se efectuează ținând seama de categoria geotehnică a lucrării.

(2) Numărul, amplasarea, spațierea și adâncimea investigațiilor în teren se stabilesc în conformitate cu prevederile standardelor specifice.

(3) Forajele se execută cel puțin în următoarele situații:

a) la toate traversările de ape;

b) la traversările de căi de comunicații: autostrăzi, drumuri naționale, județene, căi ferate;

c) în zonele identificate ca fiind dificile, respectiv cele stâncoase, mlăștinoase sau instabile.

(4) Adâncimea de investigare minimă (za) se stabilește ca valoarea cea mai mare dintre:

a) za ≥ 2 m sub nivelul tălpii excavației;

b) za ≥ 1,5bAh, unde bAh este lățimea excavației.

(5) Dacă la adâncimea de forare prevăzută la alin. (4) se întâlnesc terenuri slabe (dificile), cel puțin un foraj se realizează mai adânc, până la epuizarea acestor terenuri.

Articolul 73

Ridicarea topografică a traseului se face pe o fâșie de teren situată de o parte și de alta a axului conductei, lățimea acesteia urmând a fi stabilită de proiectant în funcție de situațiile concrete întâlnite pe teren, dar nu mai mică decât zona de siguranță.

Articolul 74

În porțiunile dificile ale traseului, respectiv la traversări de obstacole naturale sau artificiale, pante repezi, apropieri de diferite obiective etc., ridicările topografice se execută pe o suprafață și cu o densitate de puncte indicate de proiectant în funcție de condițiile locale.

Articolul 75

(1) La stabilirea traseului conductei se iau în vedere posibilele efecte negative asupra mediului.

(2) Respectând principiul neagresiunii vizuale, printre factorii de mediu care trebuie luați în considerare la alegerea traseului sunt:

a) zonele naturale de o frumusețe remarcabilă;

b) monumentele istorice;

c) siturile arheologice;

d) resursele naturale;

e) flora și fauna;

f) reducerea zgomotului.

Articolul 76

La subtraversarea cursurilor de apă de către conducte se iau în considerare și următoarele aspecte:

a) mediul acvatic;

b) dezvoltarea cursurilor de apă;

c) starea cursurilor de apă.

Articolul 77

Se recomandă ca traseul unei conducte să îndeplinească următoarele cerințe:

a) să fie cât mai scurt;

b) să aibă un profil longitudinal cu diferențe de nivel cât mai mici;

c) să se afle în clasa 1 de locație;

d) să fie amplasat în extravilanul localităților;

e) să fie în teren stabil și rezistent;

f) să fie amplasat în vecinătatea căilor de acces;

g) să evite zonele vecine aeroporturilor, poligoanelor de tragere, minelor etc.;

h) să evite zonele de agrement;

i) să evite zonele considerate monumente ale naturii;

j) să evite zonele cu situri istorice;

k) să evite paralelismul cu instalații electrice de orice tip.

Articolul 78

În cazul traseelor deosebit de dificile, respectiv în zone cu alunecări de teren, soluri tasabile, zone cu grad seismic ridicat cu magnitudinea de peste 7 pe scara Richter, prin PAC/PT se prevăd măsuri adecvate.

Articolul 79

(1) Traversarea apelor curgătoare se face, de regulă, în zonele unde albia este relativ stabilă, respectiv în porțiunile unde albia este în aliniament și bine conturată.

(2) La stabilirea amplasamentului traversării trebuie să se țină seama de lucrările hidrotehnice și de artă, existente sau în faza de proiectare în zona respectivă, care ar putea schimba regimul de curgere al apelor.

Articolul 80

La traversarea zonelor muntoase cu pericol de avalanșe sau desprinderi de gheață se recomandă ca traseul conductei să fie amplasat în afara loviturilor dinamice ale acestora.

Articolul 81

În situațiile în care nu pot fi respectate în totalitate condițiile de mai sus, prin PAC/PT se stabilesc măsuri suplimentare de protecție a conductei și a obiectivelor învecinate.

Articolul 82

Se recomandă a se evita amplasarea conductelor pe teritoriul întreprinderilor industriale, în vecinătatea posturilor și stațiilor electrice.

Articolul 83

Se interzice amplasarea conductelor în:

a) zona stațiilor și triajelor de cale ferată;

b) zona aeroporturilor;

c) zona porturilor fluviale și maritime;

d) pe și sub suprastructura podurilor, viaductelor și a pasajelor denivelate situate pe drumurile naționale;

e) tuneluri de cale ferată;

f) tuneluri rutiere.

Articolul 84

În cazuri excepționale conductele se pot amplasa în zonele prevăzute la art. 83 numai cu acordul proprietarilor sau al administratorilor respectivelor obiective și cu luarea măsurilor de siguranță precizate la art. 85 alin. (2).

Articolul 85

(1) Se admite, în mod excepțional, montarea conductelor în intravilan în următoarele situații:

a) montarea conductei în extravilan nu este posibilă datorită condițiilor din teren;

b) montarea conductei în extravilan conduce la costuri substanțiale datorate lungirii traseului și/sau condițiilor grele de exploatare;

c) repararea, modernizarea, retehnologizarea, reabilitarea conductelor care sunt amplasate în intravilan.

(2) În situația prevăzută la alin. (1), conducta se încadrează în clasa 4 de locație și se iau cel puțin următoarele măsuri suplimentare de siguranță:

a) proiectarea conductei în regim godevilabil, la cererea P/OÎ;

b) controlul integral al corpului țevii, inclusiv sudurile de fabricație, prin metode nedistructive;

c) controlul integral al sudurilor realizate în șantier, prin radiații penetrante sau ultrasunete;

d) proba de rezistență se realizează cu apa la presiune de (1,4 x P_MAOP);

e) izolație de tip foarte întărită sau întărită în funcție de sistemul de izolare;

f) în funcție de situația din teren, se iau măsuri suplimentare de drenare a curenților de dispersie.

Secțiunea a 3-a — Culoarul de lucru

Articolul 86

Lățimea culoarului de lucru se stabilește prin PAC/PT în funcție de:

a) diametrul conductei;

b) natura terenului pe care îl traversează conducta;

c) adâncimea de îngropare a conductei;

d) tehnologia de execuție a lucrărilor de construire a conductei.

Articolul 87

(1) Lățimea culoarului de lucru se împarte, de regulă, în următoarele zone:

a) spațiul de lucru destinat manevrării buldozerului pentru acoperirea șanțului;

b) spațiul de depozitare a pământului rezultat din săparea șanțului;

c) spațiul liber de siguranță dintre marginea șanțului și pământul depozitat, pentru evitarea surpării marginii șanțului și eliminarea posibilităților accidentelor de muncă;

d) lățimea șanțului, care se determină în funcție de factorii enumerați mai sus, precum și în funcție de distanța dintre pereții șanțului și izolația conductei necesară evitării deteriorării izolației la lansarea și pozarea conductei în șanț; această distanță nu este mai mică de 200,00 mm;

e) spațiul liber de siguranță dintre marginea șanțului și conducta asamblată;

f) spațiul de lucru ocupat de lansator cu catargul înclinat deasupra conductei;

g) spațiul liber de siguranță dintre primul și al doilea lansator necesar în momentul când acesta din urmă își schimbă poziția pe traseul conductei;

h) spațiul necesar transportului de țeavă și utilaje, precum și deplasării celorlalte lansatoare de-a lungul traseului conductei;

i) spațiul de depozitare a stratului vegetal sau fertil, acolo unde este cazul.

(2) În anexele nr. 3a ÷ 3h sunt prezentate, cu titlu de informare, culoarele de lucru și volumele de săpătură pentru execuția conductelor cu diametrul nominal - D_n cuprins între 50 mm și 1400 mm.

Articolul 88

Pentru zonele de vii, livezi, păduri, prin PAC/PT, în funcție de condițiile impuse de administratorii acestora și de termenele de execuție a lucrărilor, se recomandă reducerea culoarului de lucru, cu respectarea prevederilor art. 89 și 90.

Articolul 89

(1) În terenurile pomicole, viticole și în zone de pădure se recomandă ca execuția lucrărilor necesare realizării firului conductei să se facă manual sau cu utilaje de dimensiuni reduse, astfel încât să nu fie afectate zonele respective.

(2) Culoarul de lucru, în funcție de situația din teren, se trasează în spațiile libere dintre plantații, evitându-se pe cât posibil defrișarea acestora.

Articolul 90

(1) În păduri sau în zone împădurite se iau măsuri de folosire la maximum a drumurilor forestiere existente și a altor terenuri fără vegetație forestieră, astfel încât suprafața ce necesită a fi defrișată să fie minimă.

(2) În zonele prevăzute la alin. (1), reducerea culoarului de lucru se poate realiza prin:

a) renunțarea la spațiul de lucru destinat manevrării buldozerului; acoperirea șanțului se realizează manual;

b) renunțarea la spațiul de depozitare a stratului vegetal sau fertil, care se poate depozita între arbori;

c) micșorarea cu până la o treime a spațiului necesar deplasării lansatoarelor, acestea deplasându-se de-a lungul conductei prin urmărire.

Articolul 91

(1) Organizarea activităților de execuție pe traseul conductei se face pe culoarul de lucru prevăzut în PAC/PT.

(2) Terenul aferent execuției conductei se predă liber executantului prin grija beneficiarului.

(3) La marcarea/pichetarea traseului se identifică toate instalațiile subterane și aeriene aflate pe traseul conductei în vederea mutării sau protejării acestora conform PAC/PT.

Articolul 92

Săpăturile pentru realizarea șanțului de pozare a conductei se execută mecanizat sau manual, astfel încât să fie respectată geometria secțiunii șanțului prevăzută în PAC/PT.

Articolul 93

Pentru sudurile de poziție, în șanțul de pozare, se asigură spațiul necesar, respectiv gropile de poziție, astfel ca sudorul să poată executa îmbinarea în condiții corespunzătoare.

Articolul 94

(1) Fundul șanțului este neted pentru a asigura o așezare continuă a conductei.

(2) În terenuri pietroase care ar putea deteriora izolația, precum și pentru montarea conductelor de diametru mare D_n = 700 mm, pe fundul șanțului se așterne un strat de pământ cernut sau nisip în grosime de 10-15 cm, înainte de lansarea conductei în șanț.

Articolul 95

(1) După lansarea conductei în șanț, acoperirea cu pământ se face astfel încât corpurile tari să nu deterioreze izolația.

(2) În terenurile cu piatră, umplerea șanțului se face cu pământ cernut sau nisip, în straturi succesive compactate separat, până la acoperirea conductei cu 15 cm deasupra generatoarei superioare, după care se continuă cu materialul rezultat din săparea șanțului.

(3) Materialul de sprijinire trebuie extras înainte de acoperirea șanțului.

Articolul 96

În terenurile agricole acoperirea conductei se realizează cu refacerea stratului vegetal, astfel ca după tasare terenul să ajungă la profilul inițial.

Articolul 97

În terenurile cu pante, unde există pericolul ca șanțul să canalizeze ape pluviale, se practică obstacole conform soluțiilor din proiect pentru a asigura conservarea pământului ce acoperă conducta.

Secțiunea a 4-a — Lansarea conductei

Articolul 98

Lansarea conductei în șanț se execută cu unul sau mai multe utilaje special destinate acestui scop, prin controlul razei minime de curbură.

Articolul 99

Procedura de lansare trebuie să ia în considerare evitarea deteriorării izolației și a materialului tubular.

Articolul 100

După efectuarea și controlul îmbinărilor sudate efectuate în șantier, se întregește izolația și se verifică continuitatea izolației conform prevederilor art. 282.

Articolul 101

Defectele sesizate în urma testării continuității izolației se remediază.

Secțiunea a 5-a — Paralelismele și încrucișările conductei

Articolul 102

Paralelismele și încrucișările conductei subterane sau supraterane cu alte conducte, canalizații sau instalații se soluționează prin PAC/PT, cu respectarea prevederilor art. 104 și ale art. 110÷114.

Articolul 103

(1) În situații deosebite ce pot fi întâlnite pe teren, distanța dintre două conducte subterane de gaze naturale, montate simultan în paralel sau care se intersectează, se recomandă să fie de cel puțin 500 mm între generatoarele învecinate ale conductelor.

(2) Distanța prevăzută la alin. (1) dintre axele conductelor se calculează cu formula:

unde:

– B_1 - distanța dintre axele conductelor [mm];

– D_e1 - diametrul exterior al țevii izolate, aferentă conductei 1 [mm];

– D_e2 - diametrul exterior al țevii izolate, aferentă conductei 2 [mm].

(3) La stabilirea distanței prevăzute la alin. (1) se iau în considerare și prevederile legislației secundare precizate la art. 65 alin. (1) lit. a) și e).

Articolul 104

(1) Dacă din motive obiective traseul unei conducte subterane nou proiectate este paralel cu o conductă de gaze naturale în funcțiune, cu acordul P/OÎ/OGNL, se admite montajul la o distanță cuprinsă între 0,50 și 5,00 m, între generatoarele învecinate ale conductelor cu luarea în considerare, în timpul executării lucrării, a cel puțin următoarelor măsuri de siguranță, respectiv:

a) săpătura se execută manual;

b) conducta existentă se scoate de sub presiune și se protejează conform cerințelor P/OÎ/OGNL;

c) deasupra conductei existente se interzice circulația utilajelor grele de construcție.

(2) În situația în care se impun măsuri suplimentare de siguranță, față de cele prevăzute la alin. (1), aceste sunt dispuse în PAC/PT.

Articolul 105

Se recomandă evitarea montării supraterane a conductelor sub liniile electrice aeriene (LEA).

Articolul 106

(1) În cazuri excepționale, cu acordul autorităților în administrația căreia se află LEA, se admit astfel de traversări luându-se toate măsurile de siguranță impuse de normativele pentru construcția liniilor aeriene de energie electrică.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), porțiunea de conductă nu trebuie să conțină alte elemente (robinete, refulatoare etc.) la o distanță față de axul LEA mai mică decât 1,5 ori înălțimea de deasupra solului a celui mai înalt stâlp din apropiere.

(3) Măsurile de siguranță pentru conductele supraterane care traversează sau se apropie de LEA cu tensiuni peste 1 kV sunt prezentate în anexa nr. 4.

(4) Se interzice apropierea conductelor supraterane de LEA cu tensiuni sub 1 kV la mai puțin de 5,00 m.

Articolul 107

(1) Conductele subterane trebuie să respecte față de cea mai apropiată fundație sau priză de legare la pământ a unui stâlp LEA o distanță egală cu înălțimea stâlpului deasupra solului.

(2) Distanța prevăzută la alin. (1) poate fi redusă până la 5,00 m cu respectarea următoarelor condiții:

a) încadrarea conductei în clasa 3 de locație, S = 2;

b) izolarea exterioară a conductei de tip întărit;

c) drenarea curenților de dispersie.

(3) Cu acordul operatorului LEA, distanța prevăzută la alin. (1) poate fi redusă în cazuri de excepție până la 2,00 m cu respectarea următoarelor condiții:

a) încadrarea conductei în clasa 4 de locație, S = 2,5;

b) izolarea exterioară a conductei cel puțin de tip întărit;

c) drenarea curenților de dispersie.

Articolul 108

(1) Prin PAC/PT:

a) se prevăd măsuri adecvate în vederea protejării conductei de efectul curenților de dispersie;

b) se respectă criteriile de protecție prevăzute în standardul specific.

(2) Pentru drenarea curenților de dispersie se utilizează dispozitive de drenaj ale curenților de dispersie montate în prizele de potențial.

(3) Dispozitivul, prevăzut la alin. (2), se montează între conductă și o priză de pământare cu rezistența de dispersie mai mică de 4 Ω^10.

^10 În Sistemul internațional unitatea de măsură pentru rezistența electrică, în curent continuu, este ohmul - „Ω“.

Articolul 109

Armăturile metalice supraterane ale conductelor subterane, respectiv robinetele, refulatoarele etc. se tratează ca elemente de conducte supraterane, conform prevederilor art. 106.

Articolul 110

(1) Între o conductă subterană de gaze naturale și orice canalizație sau conductă subterană cu altă destinație decât cea pentru gaze naturale, montată în paralel sau în apropiere, se recomandă păstrarea unei distanțe de minimum 5,00 m pe orizontală.

(2) În cazurile în care această distanță nu se poate respecta, se permite apropierea la minimum 2,00 m pe orizontală, numai cu acordul operatorului conductei subterane cu altă destinație decât cea de gaze naturale și cu condiția încadrării conductei în clasa 4 de locație.

(3) În situația în care conducta prin care se vehiculează gaze naturale și conducta cu altă destinație aparțin aceluiași P/OÎ/OGNL, distanța de siguranță se stabilește tehnologic, de minimum 0,50 m.

Articolul 111

(1) Conductele subterane de gaze naturale traversează pe deasupra celelalte canalizații sau conducte subterane cu altă destinație decât cea pentru gaze naturale.

(2) În zona de intersecție la 5,00 m de fiecare parte a conductei de gaze naturale canalizația pentru cablurile electrice, telecomunicații etc., precum și conducta cu altă destinație decât cea pentru gaze naturale trebuie să fie metalice sau îmbrăcate în tub de protecție metalic.

(3) Se recomandă păstrarea unei distanțe pe verticală de 500,00 mm între generatoarea inferioară a conductei de gaze naturale și generatoarea superioară a canalizației conductei subterane cu altă destinație decât cea pentru gaze naturale sau generatoarea superioară a tubului de protecție.

Articolul 112

(1) În situația în care conducta subterană de gaze naturale traversează pe deasupra canalizații voluminoase pentru tuburi premo pentru apă cu D_n > 1,00 m, care nu pot fi prinse în tub de protecție, se prevede introducerea conductei de gaze naturale în tub de protecție metalic, cu respectarea distanței pe verticală prevăzută la art. 111 alin. (3).

(2) Lungimea tubului de protecție, prevăzut la alin. (1), trebuie să depășească cu câte 5,00 m de ambele părți ale punctului de intersecție.

Articolul 113

(1) Dacă din motive concrete traversarea pe deasupra nu este posibilă, conducta de gaze naturale poate subtraversa o altă canalizație sau conductă subterană cu altă destinație decât cea pentru gaze naturale, numai dacă se prevede introducerea în tub de protecție metalic atât a conductei de gaze naturale, cât și a instalațiilor subterane subtraversate, cu respectarea distanței pe verticală prevăzute la art. 111 alin. (3).

(2) Lungimile tuburilor de protecție, prevăzute la alin. (1), trebuie să fie de câte 5,00 m de ambele părți ale punctului de intersecție.

Articolul 114

Tubul de protecție a conductei de gaze naturale trebuie să aibă asigurată evacuarea în atmosferă a eventualelor scăpări de gaze naturale.

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.